Ştiu: aici trebuie să fiu ”cool”. Fără politică. Fără subiecte neplăcute.
Totuşi, la cât de serioasă e problema crizei, mai bine rişti nişte cititori decât să eviţi tema. Pentru că adevărul e ăsta: la cât de neconvingător acţionează statul român faţă cu recesiunea, riscăm să avem după prezidenţiale un veritabil ”măcel” economic. Când butonul electoral va fi eliberat şi când efectele vacanţei de vară asupra economiei se vor simţi, ar putea fi rău. Mult mai rău ca acum.
Şi asta deşi rămân la convingerea că din toamnă ar trebui să vedem, în economiile trend-setter, primele semne ale deblocării. Pentru că acolo guvernele au ştiut unde şi cum să intervină.
Nu-i cazul României.
Aş vrea să vă cer părerea asupra câtorva idei din planul în 24 de puncte propus ieri de Alianţa PSD+PC pentru contracararea recesiunii. Unele sunt idei pentru care mă lupt de ani buni.
Merită?
1) Crearea unui Fond Naţional de Locuinţe care să finanţeze construirea a 50.000 de locuinţe complet echipate, supuse regimului de închiriere, cu garanţii acordate prin Fondul de Garantare pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii.
• Programul urmăreşte stimularea producţiei autohtone şi a consumului, prin creşterea cererii de materiale de construcţie, mobilier şi aparatură electrocasnică. Acest program se va aplica pentru locuinţe noi, complet mobilate şi utilate. În acest fel, efectul de antrenare pe orizontală va fi mai mare decât în cazul altor tipuri de investiţii în infrastructură. Prin subvenţionarea chiriei, acest program are o componentă socială consistentă, fiind astfel complementar programului „Prima Casă”. Prin Fondul Naţional de Locuinţe este susţinut un important segment de populaţie care nu are înca acces la creditare pentru a-şi cumpăra locuinţe şi, în acelaşi timp, menţine şi stimulează înfiinţarea de noi locuri de muncă în industria de construcţii, unul dintre sectoarele economice cel mai greu lovite de criza economică. Programul va începe în toamna anului 2009 şi va fi derulat prin instituţiile administraţiei publice locale. În cadrul discuţiilor cu FMI se va solicita extinderea garanţiilor guvernamentale necesare acestei măsuri, al cărei cost total este estimat la 2 miliarde de euro. Statul va susţine diferenţa dintre chiria socială şi dobânda bancară.
8) Extinderea “programului Rabla” pentru persoanele juridice de la 1 septembrie 2009.
• Măsura permite utilizarea banilor deja alocaţi în programul Rabla pentru retehnologizarea companiilor prin reînnoirea parcurilor auto, ceea ce permite reducerea costurilor de producţie şi păstrarea locurilor de muncă. De asemenea, măsura va avea efecte benefice pentru mediu prin reducerea poluării şi susţine industria auto prin creşterea numărului de comenzi. Extinderea „programului Rabla” se va face în limita cotelor neutilizate din programul pentru persoane fizice.
13) Plata TVA la încasarea facturii (elaborarea unui studiu de impact asupra încasărilor bugetare).
• Măsura are efecte de stimulare a mediului de afaceri şi a economiei reale. Chiar dacă este posibil să se înregistreze unele sincope în ceea ce priveşte încasările bugetare, argumentul principal pentru aplicarea acestei măsuri este acela că este anormal ca firmele sa plătească TVA atât timp cât nu au încasat banii de la contractori (stat sau firme private). De asemenea, iniţiativa poate reduce semnificativ o parte a economiei subterane, prin dispariţia “facturilor la negru”.
14) Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, începând cu 1 septembrie 2009.
• Prin introducerea acestei măsuri s-a dorit creşterea încasărilor la buget cu 0,25%. Impozitul minim nu are însă efectul scontat; încasările ipotetice la bugetul de stat sunt pentru acest an, potrivit datelor Ministerului de Finanţe de 150 milioane RON (aproximativ 35,5 milioane de euro). Costurile menţinerii acestui impozit sunt însă mult mai mari având în vedere dispariţia a zeci de mii de firme care antrenează pierderea de locuri de muncă în paralel cu creşterea cheltuielilor de la bugetul asigurărilor sociale. Respectarea ţintei de deficit poate fi realizată prin măsuri complementare.
15) Acordarea unei bonificaţii de 5% din valoarea obligaţiilor fiscale către bugetul de stat pentru firmele care timp de 3 ani consecutiv şi-au plătit la zi datoriile. Acordarea unei bonificaţii de 5% pentru persoanele fizice care îşi achită integral obligaţiile fiscale până la 31 martie a fiecărui an.
• Stimularea firmelor şi a persoanelor fizice de a plăti impozitele la timp, înseamnă venituri certe la buget şi surse de finanţare a funcţionării economiei, investiţii în educaţie, sănătate etc. Măsura urmează să se aplice în 2009 şi 2010.
16) Penalizarea Ministerului Finanţelor pentru depăşirea termenului legal de rambursare TVA şi pentru orice întârziere a plăţilor realizate de instituţiile statului către agenţii economici.
• Pentru asigurarea unei relaţii simetrice între stat şi contribuabili, vor fi prevăzute în Codul Fiscal situaţiile concrete în care Ministerul Finanţelor va fi obligat să plătească penalităţi către agenţii economici pentru întârzierea termenelor.
17) Introducerea amortizării regresive a activelor achiziţionate în 2009 şi 2010, pentru a încuraja investiţiile şi a asigura recuperarea rapidă a acestora.
18) Sprijinirea agenţilor economici prin înfiinţarea de centre regionale pentru acordarea de consultanţă gratuită celor care doresc să acceseze fonduri comunitare, prin plata TVA la recepţia lucrărilor în cazul proiectelor europene şi prin reducerea dobânzilor la creditele acordate pentru cofinanţarea acestui tip de proiecte (măsuri corelate cu recapitalizarea CEC).
19) Toti angajatorii care înfiinţează minimum 10 noi locuri de muncă pentru şomeri sau absolvenţi de şcoală vor primi o bonificaţie de 50% la plata contribuţiilor sociale datorate statului în primul an şi de 25% pentru cel de-al doilea an.
• Măsura urmează să se aplice pentru salariile care nu depăşesc salariul mediu brut pe economie. Costul estimat pentru înfiinţarea a 100.000 de noi locuri de muncă este de aproximativ 144 de milioane de euro. În realitate, o mare parte din aceste costuri se vor recupera din impozitul pe venit şi contribuţiile sociale plătite de către angajaţi, precum şi prin scăderea presiunii asupra bugetului prin reducerea numărului de asistaţi social. În luna martie 2009 au fost lansate schemele de ajutor de stat pentru ocuparea forţei de muncă şi formare profesională. Schema, denumită „Bani pentru formare profesională”, are o sumă alocată de 56 de milioane de euro. Cuantumul subvenţiilor acordate pentru formarea profesională a angajaţilor va fi diferenţiat.
20) Înfiinţarea de locuri de muncă în microîntreprinderi cu un singur angajat, prin scutirea, începând cu 1 septembrie, până la sfârşitul anului 2010, de la plata contribuţiilor sociale, în limita salariului de 1.000 de lei.
• Această măsură a fost aplicată cu succes în Franţa.
21) Reducerea TVA pentru pâine, carne de pui neprelucrată şi lapte.
• Măsura are ca scop asigurarea protecţiei sociale a celor mai săraci români şi va fi dublată de un mecanism de control prin care micşorarea TVA să se regăsească în reducerea preţurilor şi nu în creşterea profiturilor comercianţilor. Nivelul cotei reduse TVA va fi stabilit după calcularea de către Ministerul de Finanţe a impactului bugetar pe care îl va avea această măsură.
(Din Alianţa PSD+PC – ”Plan de Acţiune. 24 de măsuri pentru ieşirea din criză”)
