O constantă a tărilor occidentale prin care-am trecut în ultimii ani: cărucioarele. Bulevarde si parcuri întesate cu cărucioare. Cărucioare-n metrou, pe aeroport, în restaurante si săli de sport. Un peisaj pe care nu-l vedeai în anii 90.
Ca orice colt de lume civilizată (unde piata muncii si drepturile femeii suferă schimbări dramatice în ultimul secol), Europa se luptă cu criza natalitătii. Si – o demonstrează ”invazia” cărucioarelor – se luptă cu succes. După ”eliberarea” din anii 60-80, când familia a părut o institutie perimată, uncool, în anii 2000 familia traditională (cu grija ei pentru copii, pentru o constructie trainică în doi, pentru valori esentiale) se întoarce. Inclusiv în România.
Si cred că e datoria noastră strategică să o ajutăm. Iată proiectul de lege pe care l-am gândit în acest sens:
Propunere legislativă pentru încurajarea natalităţii
Expunere de motive
Conform datelor Oficiului European de statistică, Eurostat, populaţia României a scăzut cu 4,5% in perioada 1997-2007, de la 22.582.000 de locuitori la 21.565.000. Conform prognozele reputatei instituţii europene această tendinţă se va accentua în următorii ani până sub 20 de milioane în 2030 şi sub 17 milioane în 2050. În contrast cu scăderea constantă a populaţiei României, se apreciază că, la nivelul Uniunii Europene, se va înregistra o creştere a populaţiei până în 2030 de cel puţin 4%, de la 500 la 520 de milioane de locuitori.
Efectele acestui fenomen de scădere accentuată a populaţiei României au repercusiuni dramatice la nivel social, economic şi politic. În primul rând se va accentua dezechilibrul dintre populaţia activă(15-64 de ani) şi populaţia pasivă(peste 65 de ani), crescând rata de dependenţă cu consecinţe grave, precum falimentul sistemului public de pensii, scumpirea accelerată a forţei de muncă autohtonă şi scăderea productivităţii economiei naţionale. În aceste condiţii, fondurile pentru asistenţă şi protecţie socială vor scădea semnificativ, iar investiţiile de la bugetul de stat în domenii strategice precum educaţia, sănătatea şi cercetarea vor fi complet insuficiente.
Totodată, reducerea populaţiei va diminua rolul politic şi economic al României în Uniunea Europeană. De exemplu, numărul de europarlamentari români va scădea, se va diminua reprezentarea României în structurile Uniunii Europene şi, implicit, influenţa statului român se va reduce considerabil.
Din punct de vedere economic, România, va deveni o piaţă mai mică şi mai scumpă, va fi neatractivă pentru investiţiile străine, rămânând la statutul minor de simplă piaţă de desfacere şi fiind total dependentă de produsele şi tehnologia din import. Treptat, acest fenomen de dependenţă se va deplasa dinspre sfera economică spre cea politică, statul român devenind incapabil să-şi promoveze interesele strategice.
În aceste condiţii, o politică solidă şi coerentă de încurajare a natalităţii a devenit o prioritate naţională.
Din păcate, demersurile anterioare care vizau susţinerea natalităţii, în principal, prin măsuri de asistenţă socială, s-au dovedit ineficiente, mai ales pentru că nu au reţinut efectele migraţiei asupra populaţiei României.
Prin prezenta iniţiată legislativă propunem măsuri de încurajare a natalităţii orientate, în special, către populaţia activă, bine conectată la mediul economic şi cultural. Concret, susţinem scutirea de la plata impozitului pe salariu, a impozitului pentru un singur imobil şi subvenţionarea dobânzii pentru un singur credit ipotecar. De aceste facilităţi va beneficia, fără discriminare, orice cetăţean român care este părintele natural al cel puţin 3 copii, pe toată perioada în care are în îngrijire trei copii. Astfel, susţinem atât natalitatea cât şi creşterea şi educaţia copiilor.
Fiecare dintre cele trei măsuri de susţinere este temeinic fundamentată, astfel încât să asigure un echilibru între investiţia statului şi efectele benefice pentru economia şi societatea românească.
Reţinând doar scutirea de la plata impozitului pe salariu şi nu pe alte venituri, măsura se adresează populaţiei cu venituri mici şi medii care îşi procură mijloacele necesare existenţei din salariu. Implicit, se creează garanţia că beneficiarii sunt persoane active care desfăşoară o activitate legală, remunerată şi astfel statul îşi investeşte resursele în propriul viitor.
Scutirea de la plata impozitului pentru un singur imobil nu va afecta semnificativ veniturile la bugetul de stat dar va fi motivaţie importantă pentru persoanele cu venituri mici şi medii.
Subvenţionarea dobânzii pentru un singur credit ipotecar oferă beneficiarilor şansa de a achiziţiona mai uşor o casă pentru ei înşişi sau pentru copiii lor, fiind, evident, o altă măsură de încurajare a natalităţii şi susţinere a familiei.
În mod evident, aceste măsuri, care nu vor dezechilibra bugetul de stat, pot încuraja semnificativ natalitatea în rândul populaţiei active a României, prevenind un dezastru demografic cu consecinţe extrem de grave la nivel social, economic şi politic.
Din aceste considerente, înaintăm Parlamentului, spre dezbatere şi adoptare, Propunerea legislativă pentru susţinerea creşterii natalităţii.
Lege pentru susţinerea creşterii natalităţii
Art. 1. (1) Creşterea natalităţii reprezintă o condiţie esenţială pentru asigurarea securităţii politice, economice şi sociale a societăţii româneşti.
(2) Statul roman are responsabilitatea de a promova politici publice care să încurajeze creşterea natalităţii.
Art.2. În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) copil – persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani si nu a dobândit capacitatea deplină de exerciţiu, în condiţiile legii;
b) părinte natural – persoana, femeie sau bărbat, care are calitatea de mamă sau tată, conform certificatului de naştere al copilului.
Art.3. Persoanele care sunt părinţii naturali a cel puţin 3 copii, beneficiază de următoarele drepturi:
a) Scutire de impozit pe veniturile din salarii;
b) Scutire de plata impozitului pentru o singură clădire şi un singur teren;
c) Subvenţionarea dobânzii de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, pentru un singur credit ipotecar în valoare de maxim 50000 de euro.
Art.4. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească persoanele prevăzute la art.3 pentru a beneficia de drepturile prevăzute de prezenta lege sunt următoarele:
a) sunt cetăţeni români;
b) domiciliază în România;
c) au în întreţinere cel puţin 3 copii;
d) nu au antecedente penale;
Art.5. Drepturile prevăzute de prezenta lege sunt garantate fără nicio discriminare, indiferent de rasă, culoare, sex, limbă, religie, origine socială, opinie politica sau altă opinie, de naţionalitate, apartenenţă etnică sau de situaţie materială.
Art.6. În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Guvernul va aproba Normele metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentei legi.