Am fost dat in vileag: aici. Va exista si o a doua intalnire – in special pentru cei din provincie.

22 COMENTARII

  1. mogulule, ne spui si noua 3 ( trei ) nume de bloggeri participanti inafara lui piedone ? :D

  2. @maximus – „Tweet-meet-ul este o întalnire între autorul unui blog şi cititorii săi – cunoscut fiind faptul ca Voiculescu este unul dintre cei mai accesaţi bloggeri – politiciei.” – pe cine voiai acolo? Pe Zoso?

  3. Am recitit cateva postari de pe vremea cand aveati mai mult timp si poate si mai mult chef pentru „intalnirile de joi”.
    Alt nivel al entuziasmului emanau acele postari… sa fie doar trecerea timpului de vina sau ati descoperit rautati care nu credeati ca Vi-i se vor revela ?

    p.s.pentru…Un Week-End Placut !
    http://www.youtube.com/watch?v=hv-2sDDNSY8 :)

  4. Buna dimineata domnule Voiculescu! Va rog cititi asta. Daca nu intelegeti incercati sa cereti niscaiva detalii „doamnei” Oana Stancu! Observ ca lupul paru-şi schimbă dar năravul ba!
    Ce legătură este între spaniolii de la IDEL, Ministerul Agriculturii şi OLAF?
    Teoretic

    * S-ar putea să ne spună Antena 3, dacă vina nu va fi atribuită generos, din partea casei, lui Traian Băsescu

    Auzim mereu că România nu este în stare să acceseze fonduri europene, pierde bani şi cotizează la UE mai mult decât încasează.
    Se găsesc o mie de motive.
    Nu vrem bani europeni fiindcă nu-i putem fura sau deturna cu uşurinţă.
    Ba-i vrem, dar n-avem sumele de co-finanţare.
    Avem bani pentru contribuţia proprie, dar proiectele sunt proaste, suntem nătărăi.
    Proiectele sunt bune, dar se resping fiindcă nu vrem să dăm şpagă. Sau am da, dar nu ştim cui.
    Avem şi bani de co-finanţare, dăm şpagă, proiectele ne sunt aprobate, dar ne împotmolim pe parcurs din diverse motive, ne batem singuri cuie în talpă sau ne bat alţii.
    Timpul se scurge, banii se pierd, deşi europenii au conceput nişte instituţii care să ne ajute la absorbţie. În ecuaţie sunt ministere, agenţii de plăţi, firme de consultanţă agreate şi o serie întreagă de programe naţionale de dezvoltare în diverse domenii. Chiar ne ajută? Sau mai mult ne încurcă?

    Un studiu de caz ne poate lămuri, cât de cât, hăţişul birocratic prin care se ajunge la banii europeni.
    E destul de dificil, dar am să încerc să povestesc, pe scurt, ceea ce alţii au avut răbdarea să-mi explice şi mie.

    Un program important pentru România este „Înfiinţarea şi gestionarea reţelei naţionale de dezvoltare rurală”, cu rolul de a pune să lucreze împreună toate organismele naţionale şi locale cu atribuţii în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR).

    De acest program este direct răspunzător Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea de Management, iar partea de plăţi este asigurată de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP, fosta SAPARD).

    Consultanţa pentru derularea programului se atribuie prin licitaţie, care licitaţie a fost anunţată în decembrie 2008, la câteva zile după ce Ministerul a fost preluat de pesedistul Ilie Sârbu.
    Autoritatea de Management a făcut caietul de sarcini, licitaţia a fost câştigată de firma spaniolă IDEL, au apărut contestaţiile, procesele s-au judecat „româneşte”, vreme de doi ani, IDEL a rămas câştigătoare şi, potrivit legii, în decembrie 2010, ministrul Valeriu Tabără a semnat contractul cu spaniolii.
    Documentul este co-semnat de Autoritatea de Management din ministerul lui Tabără, care trebuie să supravegheze şi supervizeze implementarea programului, şi de APDRP, cu atribuţii în materie de plăţi.
    Practic, pentru consultanţa acordată în acest program, spaniolii de la IDEL au de încasat, în total 27 milioane de euro, la care se adaugă TVA.

    Orice contract de acest fel este considerat un contract-cadru, el fiind urmat de semnarea unor acorduri subsecvente.
    Din decembrie 2010 şi până în prezent, IDEL nu a semnat nici măcar primul acord subsecvent, dar a început să facă presiuni pentru schimbarea procedurii de plată prevăzută în contract.
    Pentru a securiza banii europeni, anexa contractului prevede expres că fiecare plată în parte trebuie să fie precedată de un raport de audit, care să garanteze că acele cheltuieli ce urmează a fi plătite sunt reale şi corecte.
    Spaniolii cer ca aceste rapoarte de audit să dispară, ca plăţile să nu fie făcute pe activităţi, ci pe tarife lunare. Aşadar, ei cer încasarea unor sume egale, indiferent de cuantumul lucrărilor şi cheltuielilor din luna respectivă şi propun ca plata să se facă pe baza unui raport de activitate, nu al unui audit, şi a facturii emise. Practic, cer să fie crezuţi pe cuvânt, nu controlaţi şi avizaţi de un auditor.

    Surprinzător este că firma IDEL mai are în derulare şi alte contracte cu Autoritatea de Management, la care plata se face cu audit prealabil al cheltuielilor şi pentru care nu a solicitat schimbarea procedurii.
    La acest contract, spaniolii invocă o adresă a ministerului în care sunt înştiinţaţi că procedura de plată se va modifica, fără precizarea orizontului de timp şi a modalităţii alese.

    IDEL a trimis şi adrese oficiale prin care cere schimbarea procedurii de plată, ceea ce este o premieră naţională în comportamentul unor beneficiari de fonduri europene.

    Nu în ultimul rând, contractul a fost verificat de o comisie de auditori de la Comisia Europeană, care s-a declarat extrem de nemulţumită de procedura de achiziţie, implicit de caietul de sarcini şi de licitaţie, motiv pentru care a sesizat OLAF, care verifică sesizarea auditorilor.

    Presiunea spaniolilor de la IDEL este, în acest context, mai mult decât ciudată, fiindcă Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală nu le poate îndeplini cererea, în total dezacord cu prevederile contractului la care ambele părţi sunt semnatare. La urma urmei, sunt bani europeni, iar dacă aceştia sunt cheltuiţi în afara cadrului juridic convenit, cineva va plăti, material sau, chiar, penal.

    Toate acestea fiind zise, cum rămâne cu reţeaua naţională de dezvoltare rurală, care aşteaptă să fie desenată şi pusă în funcţie din 2008, adica de doi ani şi jumătate?

    Sunt de vină doar funcţionarii români?
    N-are nici o vină justiţia, care judecă ani de zile la o contestaţie?
    Nu sunt vinovaţi beneficiarii direcţi ai banilor europeni, care forţează, prin interpretări proprii, schimbarea contractului aflat în derulare, in alţi termeni decât cei licitaţi?
    Nu e de vină OLAF, care nu se pronunţă rapid, dar nici nu stopează derularea contractului.

    Există informaţii că şi presa e pe cale de a intra în joc, de partea spaniolilor de la IDEL.
    Mai exact, postul de televiziune Antena 3. E interesant de urmărit dacă acest lucru se va întâmpla. Şi dacă da, cu ce argumente?

    Dar toate acestea par un fleac când e vorba de 27 de milioane de euro… Multe alte contracte, însumând zeci sau sute de milioane de euro stagnează la execuţie. Că motivele sunt aceleaşi sau altele, asemănătoare, mai contează? Nu. Rezultatul e acelaşi. Programele încremenesc, banii se lasă aşteptaţi, timpul trece, criza ne roade, iar România este ţinta unei ploi de critici, din ţară şi în afara ei.

    Concluziile le puteţi trage şi singuri.
    Dacă vă doare deja capul, puteţi apela la soluţia „Băsescu este de vină…”
    Din 2005, este singurul proiect care nu se împotmoleşte în România. Dar nici nu dă rezultatele scontate.

  5. Romania are nevoie de dezvoltare. Din pacate foarte putini au initiativa de a schimba ceva. De fapt, initiative sunt multe dar putini se gandesc si au posibilitatea sa faca ceva in acest sens. Dvs. sunteti un pivot al acestor schimbari si am toata increderea ca ne veti asculta ideile si initiativele intru dezvoltarea Romaniei. Mi-ar face o deosebita placere sa particip la aceasta intalnire.

  6. De fapt, cei din Libertatea au cam gresit definitia tweet-meet-ului, dar au surprins esenta. Un tweet-meet e o intalnire intre oameni care interactioneaza online si vor sa continue aceasta colaborare si offline fie profesional, fie pentru a iesi din rutina profesionala (asta e definitia mai relaxata, proprie)….

    @DV: Daca urmatoarea definitie e mai mult pentru cei din provincie, atunci particip si eu :-) .

  7. Daca o sa urmaresc pe viitor si eu acest blog poate primesc si eu o astfel de invitatie.

  8. D.V. este singurul care poate şi vrea, dezinteresat, să salveze de la sabordare nava amiral condusă, încă, de Jon* !

  9. PISICEASCĂ

    C-ai fi şi-n stare să ne faci figuri, n-aş fi crezut ,
    Dar a fost tweet – meet-ul tău şi reproş nu-ţi fac ;
    Căci deşi-s provincial, nicicând n-am mai văzut
    Cum se poate prinde un motan … cu mâţa-n sac .

  10. @diaconu Eusebiu: RNDR nu functioneaza doar din cauza contractului cu spaniolilor de la IDEL care acum cer schimbarea conditiilor contractuale. Din ce stiu despre ei, se pricep la strategii de dezvoltare rurala, chiar au lucrat cu ERDN la un moment dat pe niste programe.

    Cred ca MADR a facut prostii cand a fost vorba de contract, iar acum IDEL cere modificari. Pacat ca nu e Reteaua Nationala functionala. Daca ar functiona, impreuna cu LEADER+, atunci mediul rural ar avea mult de castiga.

  11. Și în condițiile astea, în care, Camera Deputaților este camera decizională pt. adoptarea proiectului de lege de reducere a TVA la alimentele de bază, discutarea și adoptarea lui, nu are un termen limită în care este obligatoriu să fie adoptat? Poate să-l amîne la infinit?
    P.S. Felicitări, pentru tot ceea ce faceți! Mediatizați mai mult acest lucru, pentru că merită! Frumusețea sufletului exprimată prin gesturi de omenie este o ”rara avis” mai ales azi, dar care merită cu prisosință arătată și dată ca exemplu ”de folos”.
    Numai gînduri de bine și mult succes!

  12. dau eu intalnire cui vrea sa vina – marti ora 11.00, in fata mega image tineretului la banci.

Comentariile sunt închise.