Ian 19

In 2007, Traian Basescu, suspendat de Parlament, a fost salvat la referendum pentru ca romanii inca nu ii cunoscusera adevarata natura.

Intre timp, datoria publica s-a dublat, salariile bugetarilor au fost reduse cu 25%, pensile mici au fost impozitate, s-au diminuat indemnizatiile mamelor si nou nascutilor, Guvernul refuza arbitrar sa execute hotarari judecatoresti irevocabile si peste 200.000 de firme mici si mijlocii au dat faliment ca urmare politicii fiscale a regimului Basescu. 

Dupa 5 ani, am invatat cu totii din propriile greseli.

Astazi, peste 90% dintre romani vor demiterea actualului presedinte.

Initiativa cetateneasca de modificare a Constitutiei, care instituie posibilitatea suspendarii presedintelui la solicitarea a un milion de cetateni romani cu drept de vot, se afla in plina campanie de strangere a semnaturilor necesare. Totodata, societatea civila actioneaza pasnic, dar ferm, in piata publica, cerand demisia lui Traian Basescu

In aceste conditii, raspunzand apelului civic si asumandu-si rolul institutional, Parlamentul are responsabilitatea de a demara procedurile de suspendare a presedintelui.

Aceasta este vointa natiunii, a Romaniei Tacute. Presedintele Basescu este repudiat de propriul popor.

Am facut primul pas spre suspendare in anul 2007. Dupa 5 ani si foarte multa suferinta pentru majoritatea romanilor, este timpul sa il facem si pe ultimul.

delicious | digg | reddit | facebook | technorati | stumbleupon | savetheurl

Legaturi (via Technorati):

70 Responses to “Suspendarea presedintelui a devenit un imperativ national”

Pagini: « 1 [2] Show All

  1. 51
    Gabriel Says:

    Guvernul Boc trebuie schimbat datorita incompetentei pe care a demonstrat-o in acesti ani. Aceasta guvernare s-a incheiat. Avem nevoie de organizarea alegerilor anticipate. Ne-am saturat de umilinta si de lipsa de respect a actualilor guvernanti.

  2. 52
    MIHAELA Says:

    @ Valeriu
    “OPOZITIA, ca si partidele politice, sa faca publica CONDAMNAREA REGIMULUI DICATATORIAL BASESCU-PDL-UDMR…”
    Mitingul de Arcul de Triumf nu vi s-a parut o buna condamnare publica?
    Ce ati fi vrut, sa faca un document scris, o proclamatie ceva? Pai si Basescu a avut un document scris pentru condamnarea comunismului, pe care l-a si citit cu mare emfaza in parlament.
    “… ca si partidele politice…” – care partide politice, cele care sustin regimul?
    Opozitia (presupun ca la cea parlamentara va referiti) o fi formata din ceva ONG-uri ale societatii civile?
    Daca nici un miting nu este o adevarata condamnare publica a unui regim, atunci nu stiu care alta forma ar mai putea fi!

  3. 53
    Valeriu Mangu Says:

    @ BIbliotecaru

    Ref. nr. 39

    Domnule Bibliotecaru,

    1. “A guverna” inseamna “a organiza”. Termenul nu are nici o legatura cu termenul “politic(a)”. Va rog sa observati dispozitiile constitutionale cuprinse in art. 108 alin. (1) si (2) al Constitutiei potrivit carora Guvernul emite hotarari pentru ORGANIZAREA executarii legilor. Guvernul este asadar un organizator, nicidecum vreun organ “politic”.
    2. “Vointa politica” a unui cetatean nu este, repet, numaidecat o vointa de interes personal, ci o vointa care trebuie sa priveasca fiecare cetatean. A gandi politic inseamna, in sensul Constitutiei noastre, a gandi mai degraba pentru bunastarea celorlalti, a imagina masuri, solutii s.a. care sa serveasca tuturor, fara distinctie, fara privilegii si fara discriminari. Tocmai de aceea partidele liberal, taranist etc. sunt nelegitime si neconstitutionale.
    3. “Moderarea” de care vorbiti nu urmeaza sa se realizeze in Parlament, ci cu ocazia alegerilor. Mai clar spus, proiectele de vointa politica A CETATENILOR propuse de partide, respectiv de candidatul pentru functia de Presedinte al Romaniei trebuie tocmai sa fie alcatuite din start pe principiul moderarii. Parlamentul specific democratiei NU are aceeasi functie ca Parlamentul specific monarhiei. Aici este cheia (ne)intelegerii constructiei statului democratic. Nu in Parlament urmeaza sa se confrunte vointe politice, ci in cursul alegerilor – mai precis, proiectele de vointa politica.
    Idealul este ca proiectul de vointa politica propus cetatenilor sa satisfaca nevoilor tututror. De fapt, aceasta este definitia corecta a “vointei politice” – de a servi, prin rezultatele ei practice tuturor, fara distinctie, fara privilegii si fara discriminari. Dar in real noi la vot nu selectam cu ocazia alegerilor asemenea programe, ci mai degraba persoane purtatoare de mesaje asa-zise “politice”, pe care sa le expuna in Parlament, in consiliul local etc. Aici este confuzia. Tocmai de aceea vin unii si-si spun ca sunt “oameni politici” – ce o fi aceasta specie?! Tocmai de aceea spun unii ca sunt “la putere”, iar altii “in opozitie”.
    Consideratiile dvs. privitoare la majoritatea care urmeaza sa decida ce anume trebuie facut – sa se construiasca terenul de fotbal, potrivit acestui principiu – sunt contrare principiului rational al asocierii. Prin asociere eu, dvs., altii cautam sa ne sporim mijloacele de a ne realiza vointa. Aplicand consideratiile dvs., dl. Robert Horvath cineast New York ramane, repet, si cu buza umflata si cu banii luati. Constructia LEGITIMA a terenulu este posibila daca exista o ratiune ca el serveste, direct sau indirect, tuturor asociatilor.
    “Majoritatea” trebuie sa fie doar o metoda de ordin tehnic de nastere a deciziei, nu un mijloc de impunere a unei vointe. Iar decizia trebuie sa aiba drept fundament faptul – demonstrat – ca serveste, prin rezultatele ei practice – tuturor.
    Noi toti trebuie sa cautam in permanenta sa gasim solutia ideala ca realizarile statului sa serveasca tuturor. Aceasta misiune revine in primul rand partidelor politice, care trebuie sa ne propruna proiecte de vointa politica – “ce facem”, “cum facem”, cum impunem executarea”, “cum organizam’etc.” – gandita in sensul celor de mai sus. Nu Guvernul este cel care urmeaza sa vina cu primele trei tipuri de proiecte, ci partidele politice, in alegeri, urmand sa propuna si executanti PRIMARI – astfel, pentru proiectul “ce facem” trebuie sa prouna un supraveghetor al realizarii acestuia, care este viitorul Presedinte al Romaniei, pentru proiectul “cum facem” trebuie sa propuna deputati or, mai precis, Camera Deputatilor, iar pentru proiectul “cum impunem executarea”, sa propuna senatori, recte Senatul. Proiectul de organizare – sau GUVERNARE – este cu totul altceva decat cele trei proiecte anterioare, redactarea si, respectiv, transpunerea in fapte a acestuia cazand in sarcina Guvernului. De 20 de ani noi traim in eroarea ca Programul de guvernare ar fi, de fapt, programul politic “ce facem”. Guvernului ii revine doar sarcina de a organiza executarea a ceea ce au hotarat altii, anume noi, cetatenii, chemati sa selectam primele trei programe din ofertele partidelor politice, care n-au prea inteles ca misiunea lor constitutionala – v. art. 8 – este tormai aceasta.
    Partidele politice nu sunt, constitutional vorbind, grupuri de interese, ci trebuie sa fie prestatoare de servicii – cele enumerate mai sus -, anume pentru fiecare cetatean, mai ales de vreme ce sunt sustinute cu bani de la buget, asadar din banii fiecaruia dintre noi vorbesc in primul rand de cele parlamentare).
    Al dvs., Valeriu Mangu

  4. 54
    Valeriu Mangu Says:

    @ Bibliotecaru

    Domnule Bibliotecaru,

    Adaug: “vointa politica” este vointa care, prin rezultatele ei practice, este buna, teoretic vorbind, pentru toti, fara distinctie, afa privilegii si fara discriminari. Si atunci, intrebarea: “vointa liberala” este buna pentru toti? Dar “vointa taranista”? Dar “vointa conservatoare”? Dar “vointa comunista”?
    Al dvs., Valeriu Mangu

  5. 55
    Valeriu Mangu Says:

    @ Bibliotecaru

    Domnule Bibliotecaru,

    Ca este asa cum am infatisat mai sus si nu altfel consacra chiar Constitutia, care spune ca deputatii si senatorii sunt in serviciul poporului si ca orice mandat imperativ este nul. Acasta inseamna in particular ca deputatului si senatorului le este interzis in exercitarea mandatului sa promoveze o vointa de grup, o “vointa politica” a acestuia – a se vedea si art. 2 alin. (2) al Constitutiei.
    Al dvs., Valeriu Mangu

  6. 56
    fault Says:

    LAOS – OFERTĂ POPULARĂ

    Comitetul Spontan din Piaţa Universităţii, sensibil şi în cunoştinţă că actuala putere aflată LA OS de care nu se poate despărţi, a hotărât să emită forme gratuite pentru o excursie pe termen nelimitat în LAOS următorilor : Traian Băsescu, Emil Boc, Guvernul, PDL, UDMR şi UNPR.

  7. 57
    Bibicu Says:

    CARE BUZE ?

    Monica Macovei aseară pe B1TV a bătut din buze tot felul de prostii la adresa opoziţiei, drept care un nervos a izbucnit :
    - Nu mai suport, să i se coase buzele !
    - Care mon cher , alea mici sau alea mari ?
    - !!!

  8. 58
    serafim Says:

    atenție mare cu demisia parlamentarilor usl: pdl va ramane singur in parlament si va putea sa foloseasca pentru propria-i propaganda o revizuire a constitutiei, pe care o va putea face deoarece va avea cele doua treimi necesare

  9. 59
    SimP Says:

    Domnule Senator,

    Opozitia trebuie sa vina in sprijinul manifestantilor si sa ia atitudine in ce priveste abuzurile jandarmeriei. Este inadmisibil ca intr–o tara membra NATO si UE fortele de ordine sa actioneze abuziv la adresa populatiei pasnice. Am vazut cu toti cu cata inversunare indivizi platiti din banii publici loveau persoanele cazute la pamant, imbranceau si loveau pe la spate persoanele neagresive si se retrageau din fata persoanelor violente incurajand actele de vandalism si agresivitate.
    Cereti guvernului, ministrului igas sa demareze o ancheta serioasa a abuzurilor si incompetentei jandarmeriei. Faceti declaratii publice ca nu puteti tolera aceste comportamente si odata ajunsi la putere veti lua masuri de identificare si aducere in fata justitiei penale a celor care pusi sa mentina ordinea, incalca legea si au transformat jandarmeria intr-o armata de mercenari.
    Jandarmii care au lovit persoane aflate la pământ trebuie eliminate din MAI.
    Este un mare ajutor pe care il puteti da populatiei oprimate de regimul basescu.

  10. 60
    Valeriu Mangu Says:

    @ Bibliotecaru

    Corectez: “…si cum de altfel consacra Constitutia…”

  11. 61
    Dan Doboseriu Says:

    @ SimP poz.41

    EL LIDER MAXIMO

    Crescut la sânul lui Năstase şi promovat de Iliescu ,
    Acuma-i mare lider si de-aceea are mulţi duşmani ;
    De loc întămplător i se mai spune “Micul Titulescu”,
    Ponta gândind ca diplomatul …la vârsta de doi ani .

  12. 62
    Sextant Says:

    VĂLELEU !

    Mai acuşi, la 17:17, psd a fost muşcat de jos, în direct, de către turbatul Emil Boc, drept pentru care un echipaj SMURD se-ndreaptă spre victimă pentru a-i face cuvenitele antirabice.

  13. 63
    Valeriu Mangu Says:

    Domnule profesor si senator Dan Voiculescu,

    Textul dvs. se potriveste de minune, adaptat in mod corespunzator, pentru TOTI asa-zisii “oameni politici”, pentru toti demnitarii si functionarii publici mai mari sau mai mici.
    Al dvs., Valeriu Mangu

  14. 64
    Dan Doboseriu Says:

    @ SimP poz.59

    FĂRĂ VIOLENŢĂ

    În piaţă, demonstranţii nu vor bătăi ori alte violenţe ,
    Căci sunt oameni de bine şi ţin la demnitate straşnic ;
    Dar dacă cei din Noua Dreaptă provoacă turbulenţe ,
    Sunt dispuşi să-i şi ucidă … în modul cel mai paşnic .

  15. 65
    Bibliotecaru Says:

    @ Valeriu Mangu

    Stimate domn,

    1.Deşi nu se spune asta explicit în constituţie, nu Guvernul guvernează România, Statul Român, în totalitatea lui, guvernează România.

    Se spune că “Forma de guvernamant a statului roman este republica.”

    Ce reprezintă republica? REPÚBLICĂ, republici, s. f. Formă de guvernământ în care organele supreme ale puterii de stat sunt alese pe un timp determinat; țară, stat care are o astfel de formă de guvernământ.

    Vedeţi, se vorbeşte despre organele supreme ale puterii de stat. Asta înseamnă că vorbim despre legiuitori (Parlament), administratori (Guvern) şi arbitrii (Justiţia).

    În consecinţă nu numai Guvernul guvernează, ci toate organele puterii de stat guvernează.

    2. Aici nu sunt de acord, voinţa politică se naşte cumva din modelul omului liberal, respectiv cetăţeanul ştie tot timpul ce este mai bine pentru el. Cum să fie democraţie să decid eu ce este mai bine pentru domnia voastră? Cu asta nu sunt de acord.

    3. Nu partidele propun proiectele, ci candidaţii. Desigur, candidaţi aceluiaşi partid pot avea aceleaşi proiecte… dar asta nu ca obligaţie.

    Votul reprezintă exprimarea voinţei, medierea se face prin dezbatere parlamentară şi votul parlamentar. Acesta este şi nevoia de cvorum diferit, mai mare pentru legile importante şi cel mai mare pentru Constituţie.

    Asocierea nu înseamnă sporirea mijloacele, pentru că acest lucru ar însemna că membrul asocierii are drepturi, putere şi/sau mijloace suplimentare celui neasociat. Asocierea are rolul îmbunătăţirii exprimării. Să luăm exemplu asocierii parlamentare în grup parlamentar. Cine nu este într-un grup parlamentar are nu ştiu câte secunde de exprimare, cine se exprimă în numele unui grup, are acel număr de secunde înmulţit cu numărul membrilor grupului. Partidele au deci beneficiul concentrării exprimării voinţei politice a membrilor lui.

    Nu văd nici o logică ca partidele sau aibă o susţinere financiară de la stat. Partidele politice ar trebui să existe numai şi numai din cotizaţii.

    Nu am spus nici un moment despre o formă de “voinţă liberală”, tocmai că spuneam că partidele nu au o voinţă politică alta (în sens de diferită) decât voinţa însumată a membrilor săi. Partidul Liberal are o doctrină liberală care conduce la asocierea unor cetăţeni care îşi recunosc voinţa politică în doctrina liberală. Doctrina însă nu se substituie voinţei membrului de partid. Dacă voinţa mea politică este cea a asocierii, eu mă asociez. Nu este invers, adică eu nu mă asociez şi astfel capăt voinţa politică a asocierii. De aceea partidul este suma membrilor. În momentul în care partidul spune cuiva că trebuie să aibă părerea hotărâtă la centru pentru că aşa funcţionează disciplina de partid, atunci se comite un abuz. Cu alte cuvinte, dacă sunt membri de partid, Partidul mă poate exclude din asociere dacă voinţa mea politică este alta decât al partidului, dar nu mă poate obliga să am o anumită voinţă politică impusă. (să nu se înţeleagă de aici că aş fi membru de partid… era o ipoteză)

    Un parlamentar trebuie deci să aibă o voinţă proprie, independentă de partid. El trebuie să prezinte electoratului în campanie voinţa sa proprie şi nu a partidului. El este votat deci de cetăţenii care se regăsesc în voinţa sa proprie expusă în calitate de candidat. Nimic nu este imperativ pentru că nimic nu-l sileşte în parlament să-şi schimbe voinţa proprie, el reprezintă cetăţenii care l-au votat exprimând în parlament propria voinţă, nu a partidului, nu unor cetăţeni cu atât mai mult nu a tuturor cetăţenilor.

    Suma voinţelor individuale ale tuturor parlamentarilor reprezintă suma tuturor celor care au votat o voinţă personală care să-i reprezinte în Parlament, deci suma voinţei personale a tuturor votanţilor. Medierea acestor voinţe pentru a obţine un act legislativ se face în urma actului de dezbatere în care parlamentarii îşi expun voinţa proprie exprimând, indirect, voinţa celor care l-au votat.

  16. 66
    Valeriu Mangu Says:

    @ Bibliotecaru,

    Domnule Bibliotecaru,

    1. Formula “Forma de guvernamant a statului roman este republica” se traduce astfel: “Forma de ORGANIZARE este puterea comuna (lat. res = rom. putere; lat. publica (e) = rom. comun(a)”.
    2. Guvernatorul – sau organizatorul – republicii, daca se poate spune asa, este Presedintele Romaniei. Guvernul este guvernatorul – sau organizatorul – statului.
    3. Definitia citata de dvs.pentru “republica” este vetusta. Constitutia actuala vorbeste despre “organe reprezentative ale poporului” si “despre autoritati publice”, cu precizarea ca Parlamentul este organ reprezentativ al poporului – si, inca, (unica) autoritate legiuitoare.
    4. “Guvern(ator)”, “organizator”, “administrator” inseamna, pana la urma, acelasi lucru.
    5. Din cele expuse mai sus rezulta ca nu toate autoritatile publice guverneaza – ori, unele, pe anumite directii, organizeaza, iar pe altele executa.
    6. Prima teza de la pct. 2 este corecta, dar cu precizarea ca nu trebuie sa confundam conceptele de “liberalism” si, respectiv, “libertate”.
    7. Art. 8 al Constitutiei traseaza partidului politic tocmai misiunea de a propune proiecte de vointa politica – in felul acesta contribuie ele la exprimarea vointei politice a cetatenilor. De ce, de pilda, se vorbeste – altfel neconstitutional – despre partid “la putere” si nu despre candidati “la putere’? Candidatii sunt propusi de partide in calitate de viitori executanti ai dispozitiilor cuprinse in proiectele respective.- asta, desigur, daca sunt selectate/alese de electorat. Nu trebuie exclusa insa solutia candidaturilor independente.
    8. Votul din Parlament pentru adoptarea unei legi exprima, intr-adevar, o vointa, dar nu proprie in sensul interesului personal ori de grup, ci supusa constrangerii de a fi, prin rezultatele ei practice, in serviciul poporului, dupa cum dispune Constitutia.
    9. Cuantumul diferit pentru adoptarea legilor este justificat, intr-adevar, de importanta legilor, anume: majoritatea calificata pentru legile organice (de organizare), respectiv majoritatea simpla pentru legile ordinare (de executie).
    10. Statul este asocierea maximala. In cadrul lui toti cetatenii beneficiaza de aceeasi gama de drepturi si libertati, precum si de bunurile publice, fara privilegii si fara discriminari. Asocierea sub forma partidelor politice, ca forma PRIMARA, fundamentala, are ca scop organizarea nasterii puterii comune – daca vreti, a republicii, a vointei poporului exprimate de Constitutie, respectiv de lege, a statului, a primenirii organelor reprezentative ale poporului. Nu este – ori nu trebuie sa fie – o asociere de interes IMEDIAT, concret, in sensul obisnuit dat acestui termen – cum ar fi, de pilda, o asociere sub forma unei societati comerciale.
    Orice asociere are, pana la urma, un obiectiv, un scop. Asocierea LEGITIMA – caci despre aceasta este rational sa vorbim – nu poate decat sa urmareasca sporirea mijloacelor ori crearea unor bunuri de care sa beneficieze fiecare asociat, fara privilegii si fara discriminari. Este absurd sa ma asociez cu dvs. punand bani intr-un cont deschis pe numele asociatiei, pe care sa-i folositi numai dvs. Partidul politic ca asociatie creaza – ori trebuie sa creeze – bunuri, anume proiecte de vointa politica, si liste de candidati, desigur capabili, meseriasi etc., nu fiindca sunt buni de gura sau fiindca lipesc afise.
    Asocierea sub forma grupurilor parlamentare trebuie sa aiba ca scop doar nasterea structurilor parlamentare, nu folosirea lor pentru impunerea vointei unui grup altora. Grupurile parlamentare trebuie asadar sa aiba doar rol organizatoric si, poate, politic doar in sens declarativ, dar “politic” in sensul “comun”, nu doctrinar, ideologic. O declaratie politica trebuie sa priveasca pe toti cetatenii, fara distinctie.
    11. Un deputat sau un senator trebuie sa caute, in activitatea sa legislativa, formula de text care, teoretic, slujeste fiecarui cetatean, fara distinctie, fara privilegii si fara discriminari. Tocmai aceasta conditie face ca asa-zisele doctrine liberale, taraniste, corporatiste, conservatoare sa fie nelegitime si neconstitutionale. Deputatul sau senatorul este obligat sa voteze o solutie legislativa satisfacand conditiile anterioare chiar daca pe sine, ca persoana – ori ca cetatean ori chiar ca deputat sau senator – il dezavantajeaza. Un exemplu in acest sens ar fi, sa zicem, votarea unei legi care sa reduca indemnizatiile deputatilor si senatorilor cu 50%, care, teoretic, ar servi tuturor cetatenilor, mai putin celor care sunt deputatui si senatori. Noi facem mereu eroarea de a ignora CALITATEA subiectului asupra caruia ne concentram atentia. Asa se face ca atunci cand ma duc in audienta la un minister ma adresez ministrului, in care calitate trebuie sa ma trateze potrivit legii, chiar daca alfel, ca cetateni, suntem vecini de bloc.
    12. Este gresit sa votam un concetatean pentru ca ne regasim in vointa lui proprie. Firesc este sa-l angajam sa execute vointa noastra. Cand o suma de concetateni ajung in Parlament acestia n-au a vota dupa vointa proprie, ci trebuie sa contribuie la transpunerea in fapte a vointei noastre politice, vointa politica care este, dupa cum am vazut mai sus, unica si ia nastere potrivit mecanismului prezentat succint anterior. Odata selectat un program de vointa politica din ofertele partridelor, toti trebuie sa-l transpuna in fapte, indiferent de cum ar arata in ceea ce priveste continutul vointa lor politica – mai precis, proiectul lor de vointa politica. Dvs. la serviciu trebuie sa executati ceea ce va ordona seful dav., fisa postului, statutul firmei, legea de organizare si functionare a institutiei publice etc., nu ce vreti dvs., nu proiectul dvs. Dvs. trebuie sa executati, sa zicem, masini “Dacia”, nu “Audi”, cum ati vrea dvs. Or, in cazul analizat aici, seful este unul singur, anume poporul, deputatii si senatorii fiind obligati ca prin activitatea lor legislativa sa contribuie la nasterea vointei poporului sub forma de lege si nimic altceva.Si cum vointa poporului este astfel gandita incat sa-i trateze in mod egal, fara privilegii si fara discriminari pe toti cetatenii ramane ca nu sunt ingaduite deviatii liberale, taraniste, conservatoare s.a., care, prin natura lor, creaza privilegii, discriminari, oprelisti nelegitime etc.
    In Parlament pot fi, la o adica, mediate doar formele de executare ale vointei politice “ce facem”. Nu in Parlament se hotaraste “ce facem”, ci, repet, la alegeri, prin selectarea unui proiect de acest gen, impreuna cu un supraveghetor al transpunerii dispozitilor lui in fapte.
    13. De principiu, finantarea partidelor politice de la buget este legitima, de vreme ce ele presteaza, pana la urma, un serviciu public – acela specificat mai sus.
    Al dvs., Valeriu Mangu

  17. 67
    maharajahuldekapurthala Says:

    http://luptadeclasa.wordpress.com/2012/01/22/disputa-cu-basistii-turbati-lucaman-si-alexa-de-pe-alexa-blog/

  18. 68
    Bibicu Says:

    ANCA CHILIPIRGIOAICA

    În lumea plantelor, două, CHILI şi PIRUL au locuri aparte, prima în gastronomie şi a doua în terapia naturistă.
    Doamna Anca Boagiu le-a aşezat alături într-un mod inteligent – CHILIPIRUL, dând un recital de chilipirgioaică fără egal când cu 42000 € (preţul unei garsoniere în Crângaşi) a achiziţionat o vilă în Snagov Sat evaluată la 550000 €.
    Nea Nicolaiciuc, e că Anca te are la capitolul valoare ? Ce bine ţi-a înţeles fata chestea aia eminamente cheferistă, cum că : „Unui lucru fără cale dându-i cale, alte lucruri fără cale-i vor urma !”

    Nu e nici un chilipir
    Să îţi dea cu hai sictir
    Ceferiştii daţi afară
    De la gară !

  19. 69
    Bibliotecaru Says:

    @ Valeriu Mangu

    La punctul 2 avem păreri diferite născute probabil din definiţia cuvântului guvernare (ca şi la “republică”, înţelesul vetust trebuie în locuit cu o nouă definire… ar această definire nouă nu reiese nici măcar din context. Nu vă contrazic, dar personal eu nu văd un alt sens nou nicăieri), cu 11 şi 12 nu sunt de acord… La punctul 13 am mari rezerve ale logicii serviciului public finanţat de stat în mod obligatoriu. Fiind o asociere de tip privat, chiar dacă vorbim despre un serviciu public, finanţarea de la stat mi se pare totuşi abuzivă. O televiziune particulară, ca şi televiziunea de stat, asigură un serviciu public, dar, fiind privată, nu este finanţată de stat. La fel şi unităţile de învăţământ privat…

    În rest cred că spunem exact acelaşi lucru cu alte cuvinte, nu sesizez o disensiune.

  20. 70
    Valeriu Mangu Says:

    @ Bibliotecaru

    Domnule Bibliotecaru,

    Unele persoane juridice de drept privat pot sa fie de utilitate publica, respectiv activitatea lor sa fie de interes public. Este un motiv rezonabil pentru sustinerea activitatii lor, fie si in parte, cu bani de la buget. Cat priveste partidele politice, ele sunt definite de art. 1 al Legii de domeniu, daca tin bine minte, chiar persoane juridice de drept public.
    Cat priveste celelalte considerente ale dvs. se vede ca n-am reusit inca sa ma fac inteles sau, altfel formulat, sa explic in termeni potriviti cum stau lucrurile. Este o chestiune, pana la urma, de limbaj, iar folosirea, in unele cazuri, a acelorasi termeni pentru a explica situatii diferite intretine confuzia – de pilda, ce rol are partidul politic in monarhie, respectiv ce rol are in democratie.
    Evident ca intre noi nu exista disensiuni, atata vreme cat suntem amandoi animati de dorinta de a (ne) explica mecanismul consitutional. Iar faptul ca nu am reusit inca sa gasesc termenii potriviti ma provoaca sa-i caut in continuare.Mai ales ca, asa cum bine ati sesizat, ceva-ceva am reusit sa luminam in acesti ani de cand ne intersectam pe bloguri.
    Al dvs., Valeriu Mangu

Pagini: « 1 [2] Show All

Leave a Reply