In Parcul Tineretului, la capatul Aleii Copiilor, in buza pantei abrupte de unde poti zari Parcul Lumea Copiilor si inca jumatate de Bucuresti, se construieste in aceste zile un rond special, dedicat lui Tudor Arghezi. Rondul va include un mic amfiteatru unde se vor putea organiza, de pilda, concursuri de poezie, dar si una dintre cele mai adanci fantani din Bucuresti, plasate in zona unui put legendar al vechilor Bucuresti – Putul celor trei olteni. („Cartier numit asa din batrani si asezat pe marginea cea mai inalta a Bucurestilor, peste drum de manastirea Vacaresti, unde o fantana distribuia cu ciutura oamenilor obositi si vitelor apa ei adanca si proaspata. „Puţul celor trei olteni” adormiţi întru Domnul, grădinari şi precupeţi din vechea luncă. În tăişul ei zboară pe o aripă uliul şi pluteşte barza peste o împărăţie de sălcii, plute şi grădini în care cântă cucul, mierla şi noaptea, la lună şi luceafăr, balta vastă strecurată între câmpiile de cimbru” – Arghezi, 1943).

De ce Arghezi? Pentru ca poetul a fost, intr-un fel, „creatorul” zonei Martisor, pe care a descoperit-o in perioada detentiei la inchisoarea Vacaresti (in zona Pietei Sudului), unde s-a stabilit dupa detentie si unde si-a ridicat faimosul conac pazit de Zdreanta :) .

Am fost in viitorul rond Arghezi recent, impreuna cu fiica lui Tudor Arghezi, doamna Mitzura, si cu primarul Piedone – si va asigur ca la inaugurarea care se apropie cu pasi grabiti veti avea ce vedea.

ARTICOLE SIMILAREDE LA ACELAȘI AUTOR

42 COMENTARII

  1. @ Dan Voiculescu

    Amfiteatrul este bun, poezia din amfiteatru este bună şi ea… din păcate…
    Nu, nu pun ca alţii problema costurilor, eu pun problema că orice se construieşte înghite spaţiu verde pentru a da înapoi beton.

    Vă recomand două lucruri.

    1. Luaţi cele mai recente imagini din satelit ale Bucureştilor şi cele mai vechi imagini din satelit ale Bucureştilor. Comparaţi numărul copacilor. Teoretic copacii ar trebui să crească la număr pentru că se înmulţesc natural şi se tot plantează, pe de altă parte ar trebui să crească şi ca dimensiune. Ei bine… NU

    2. Luaţi statistica de la CNAS cu bolile de plămâni (plecând de la banala tuse) şi urmăriţi evoluţia în ultimii 20 de ani.

    De aceea spun că sunt bune construcţiile edilitare, numai că începe să devină periculos să „mai ieşi în oraş” în ultimul timp. Chestiunea benefică a unui parc este strâns legată de spaţiul verde, iarbă şi arbori. În momentul în care spaţiul verde devine spaţiu cu floricele, cu beton… arată frumos, dar lipseşte oxigenul. Eu unul mi-aş dori ceva mai mult spaţiu verde.

    Acum 30 de ani plantam copaci în Parcul Tineretului ca pionier. Acum 30 de ani priveam de la balcon un mic cartier cu case vechi cu curţi acoperite de ramurile dese ale copacilor. Astăzi verdele frunzelor este înlocuit de portocaliul macaralelor şi în fiecare an mai creşte câte o clădire undeva unde trebuia să fie spaţiu verde. Nu ştiu cine le fă autorizare de construcţie… cine face PUZ-uri şi alte alea… dar, din ce în ce, am senzaţia că trebuie să fug din Bucureşti.

    Mai mult, de doi ani de zile sunt asaltat 24/7 de reparaţii pe străzi. Unii betonează şi asfaltează, alţi pun mâna pe picamer şi decopertează ce au copertat primii, mai nou văd că sunt şi freze… chiar şi pe la 2 noapte se aud, oamenii sunt vrednici, lucrează… dar praful se depune ceva de speriat, e mai mult praf de beton în plămânii mei decât în amfiteatrul poetului Arghezi. Mama îmi spune zilnic… „mai dă şi tu cu cârpa de praf” iar eu îi răspund „praful păstrează, suntem relicve arheologice”…

    Aici ar fi măiestria unui primar… să mă facă să mă îndrăgostesc de propriul oraş.

    Vă dau eu prima poezie de cenaclu din amfiteatru, o poezie pe care am scris-o în august 2006 cu dedicaţie pentru Mircea Dinescu… dar merge şi pentru Bucureştiul praf.

    Ascultam o emisiune eterică
    Transmisă de o televiziune materială
    Aflată într-o clădire neliniştită
    De atâta atitudine politică.

    Dădeam dreptate
    Poetului ce susţinea
    Cauza unei clipe de maturitate
    Pentru o societate pierdută.

    Dar poetul îşi purta gândul din alt timp,
    Spre o altă televiziune, o altă emisiune,
    Strecurându-se într-o casa
    Cu betonul transformat în praf
    Şi armătura corodată
    În rugină roşie.

    Poetul ar fi trebuit să spună,
    Actual,
    Doc,
    Bit,
    Wav,
    Zip.
    Moara-mi măcina nisip.

    Unde doc vine de la documentul orb
    Iar bit-ul de la sămânţa documentului
    Scris în dictarea unui wav mult prea verbal
    Arhivat într-un banal fişier zipuit.
    Dacă mai e nevoie să spun,
    Nisipul se desprinde din piatra de moară
    Ce suferă de lipsa de gluten,
    Necesar mecanismului cilian
    În fabricarea gluteinei muşchilor lui.

    Cât de tristă e o moară cu muşchii obosiţi!

    Lumea e pe cale să-şi piardă o dimensiune…
    Ca un…
    Ca un bulgăre de hârtie udă
    Căzut, de la sute de metrii,
    Pe mozaicul cu margine neagră
    Al unei instituţii murdare.
    Iubirea nu mai este decât
    O serie precisă de mişcării mecanice,
    Furate dintr-o carte jerpelită
    Cu poziţii indiene,
    Strecurată între două reprize
    De mesaje electronice şi stupide
    Care încep obligatoriu
    Cu invariabilul „Ce faci?”
    Şi se termina cu un
    „Eu te iubesc mai mult! BA EU!”.
    Ceva mai târziu,
    Mesajele se schimbă
    În „aş vrea să ne despărţim pentru un timp”
    Şi, răspuns, „duten… mătii vaco”,
    Fără gramatică,
    Fără sentiment…
    Onoarea nu mai răzbate
    Dincolo de cei 32 de byts
    Ai contului bancar.
    Pentru oricine există o sumă
    Care nu se mai termină,
    De această data,
    În celebrul 99
    După virgulă,
    Ci rotunjit cu multe zerouri,
    Nimicuri impasibile
    Ale corupţiei.
    Foamea e înmormântată
    În electronica casei de marcat,
    Iar setea în accizele pe viciu
    Urmărite fiscal
    De un super-calculator
    Care poate spune,
    La o adică,
    Ce a băut X şi Y,
    Iar dragostea de frumos…
    Dragostea de frumos
    E cedată lenei
    Şi fotografiilor de înaltă rezoluţie
    Găsite pe undeva,
    Pe INTERNET.

    Send
    Find
    Ping
    Jpeg
    Moara-mi macină mult jeg.
    (Visul bitului rătăcit – Gheorghe Bibliotecaru Florescu)

    Aş vrea să fie recitată de Horaţiu Mălăiele. Mulţumesc.

  2. @ Dan Voiculescu

    NOMEN EST OMEN

    Cu fântâna ta vei rupe, la tot târgul, gura ,
    Chiar şi lui Zeus, oricât ar fi de tare-n clanţă ;
    Căci observând că eşti prieten cu Mitzura ,
    În loc să-ţi zică Felix, îţi va spune … Zdreanţă .

  3. Am vazut parcul de curand si sunteti pusi pe treaba. Nu putem decat sa asteptam finalizarea lucrarilor, ca sa ne bucuram de opera finala.

  6. OPINIE

    Straşnic rondul lui Arghezi ;
    Vin să se adape iezii
    de la legendarul puţ
    (numai cei ce au prepuţ)
    Măi DV te rog să-l faci
    cu ciutură pentru vaci
    şi alungător de draci
    la care să mă închin ;
    Tudor a fost bun creştin.
    Amin !

  7. Inca o colaborare reusita pentru sectorul 4! Genul asta de echipa ar trebui propagata la nivel national, pentru ca rezultatele le poate vedea oricine vine in sector.

  9. Incisivul Arghezi, vesnic nemultumitul Arghezi, cunoscut mai ales pentru poezia sa filozofico-religioasa pentru aceea de critica pentru limbajul sau ce se revendica din estetica uratului, se dovedeste un neintrecut pictor al universului marunt asupra caruia se apleaca cu caldura si intelegere, cu duiosie si umor.

  10. Ideea este buna si de apreciat. Pana la urma aproape orice este facut sa omagieze puncte esentiale ale culturii noastre este binevenit. As vrea totusi sa atrag atentia asupra unui lucru ce personal m-a oripilat. In CRAIOVA o cladire ce are functia de SCOALA ,situata in centrul orasului o sa fie EVACUATA (copiii care invata acolo de generatii intregi ) de ……MITROPOLIE. Personal sunt revoltat si scarbit de faptul ca INSTITUTIA BISERICII doreste proprietati ce au o importanta STRATEGICA ,CULTURALA SI EDUCATIONALA.
    Imi asum cuvintele si cunosc impactul lor , si spun : cat de CRETIN , PARSIV si NESIMTIT poti fi sa ceri desfintarea unei scoli , mai ales ca acesti cretini sunt chiar biserica. Cand stii cu ce probleme in educatie se confrunta societatea asta , tu ceri o chirie imensa din perioada in care sa mers in instanta si acum si evacuarea.
    Biserica este condusa de cretini fara inima. Biserica ceea scutita de taxe si impozite este ceea care cere bani institutiilor statului. Biserica pentru mine reprezinta acum o adunatura de NAZISTI . Sunt o adunatura de burtosi ce fac afaceri pentru propriul buzunar sub protectia legii. Cred in Dumnezeu dar nu am pic de incredere in INSTITUTIA NUMITA BISERICA. Ce adunatura de ghiorlani . Iar statul este vinovat ca a acceptat sa restituie astfel de locatii si nu numai. Spitale , scoli inchise de o adunatura de ghertoi sub pretextul

  11. O initiativa foarte buna! Intr-o lume plina de mizerii basesciene, cineva mai are puterea sa faca lucruri bune pt noi! Mult respect!

  16. Am fost de curand in parcul Tineretului si am ramas uimita. Sunt plecata din tara de 8 ani si ceea ce am vazut acolo mi-a placut foarte mult. Sunt sigura ca unele portiuni din parc pot concura lejer cu unele locuri din Marsilia sau Lyon. Felicitari celor implicati!

  21. Sunt de acord cu comentariul d-lui David Fromescu !
    Ar fi de dorit de asemenea ca si turistii sa se bucure de zonele de agrement si relaxare activa din sectorul 4 – si nu numai. De aceea sper ca si Gradina Valorilor Romanesti si acest coltisor din Parcul Tineretului (si parcul in ansamblul sau) sunt sau vor fi incluse in ghidurile turistice pentru intern si pentru strainii care viziteaza capitala. Slaba popularizare a acestor locuri speciale -prin pliante, puncte info sau pe net, in colaborare cu agentiile de turism din afara granitelor noastre- este un punct negativ pentru primarie si sper ca si dl. Oprescu si dl.”Piedone” se vor ocupa, printre atatea altele de acest lucru.

    p.s. profesorul meu de limba romana nu m-a facut sa il am pe Tudor Arghezi printre scriitorii mei favoriti, dar Tudor Gheorghe mi-i l-a adus in viata din nou, amintindu-mi ca in liceu l-am studiat si pe Tudor Arghezi….

  23. @ Geta

    „p.s. profesorul meu de limba romana nu m-a facut sa il am pe Tudor Arghezi printre scriitorii mei favoriti, dar Tudor Gheorghe mi-i (sic) l-a adus in viata din nou, amintindu-mi ca in liceu l-am studiat si pe Tudor Arghezi….”

    Doamna Geta , va rog sa-mi raspundeti ce inseamna cuvantul sau expresia asta pe care ati mai folosit-o si cu alt prilej si anume „mi-i” .
    O cunoasteti tot de la Tudor Gheorghe sau de la profesorul de limba romana ?
    Sau chiar de la Tudor Arghezi pe care pretindeti ca l-ati studiat in liceu ?
    Va multumesc .

  25. @Teo: Da, genul asta de echipa. Pana la urma beneficiile se rasfrang asupra aceluiasi electorat.Bineinteles ca unul din factorii succesului este stilul managerial al celor doi dar si culoarea politica – aceeasi.

  38. MAESTRUL ÎNTRE MAEŞTRII

    Geamănul Ion N. Theodorescu (Arghezi este pseudonim) a răspuns, trăgând din pipă la aniversarea vârstei de 85 de ani ( !!! ), că « fără tabac n-aş fi scris o literă », unei reportere care punea la cale un material antifumat.
    Capitaliştii l-au cam băgat pe la mititica pe maestrul, iar odrasla lui A.Toma, prin 1948, l-a aruncat în stand by 4 ani pentru « un urât mirositor vocabular », ca apoi să fie
    reabilitat, treptat, din porunca lui Gheorghe Gheorghiu Dej.
    Sunt inconfundabile trăsăturile da caracter astrale ale Gemenilor…
    Actriţa Domnica Theodorescu, pe numele ei de scenă Mitzura Arghezi, la cei 84 ani ai săi, în curând (să-i dea Domnul peste sută, cu sănătate), ar putea prin grija domnului D.V. să ne ofere pe « Antene » un serial despre maestrul între maeştrii – tatăl ei, poate chiar la… ROND.

  39. ATENŢIE LA GLUME

    Cirip, cirip, cirip ! cere tain
    o vrabie-n limbajul cel mai fin.
    Bunicul pregătind ceva mălai :
    – Mircea, fă bine, grabnic, să i-l dai
    după trei paşi şi înc-un ciripit.
    – Tataie, iartă-mă ! te-ai ramolit
    sau iar cutezi să-mi faci figuri ;
    ea nu păşeşte, face numai sărititi.
    – Că bine zici, aşa-mi făcu şi bunul meu ;
    să-l hodinească-n pace Dumnezeu.
    Pot să mă car, de-acum, din lume,
    ograda va rămâne pe mâini bune.
    …………………………………………………
    Copii, atenţie mărită şi la… glume !
    Viaţa să meargă, ca pe strune.

  40. SPOVEDANIE

    Trăiască bravul şi cinstitul Căpitan-Guvernator,
    Traian Băsescu cel săltat ca bradul, din popor !
    Trăiască-n veci simbolul revoluţiei române
    Octogenarul viguros ! Îngenuchez smerit stăpâne.
    Trăiască mult şi dreptul domn Emil Constantinescu
    Răpus de securişti aidoma lui Nicolae Ceauşescu.
    Iubite orator, adânc pătruns în inimile noastre
    Un Crin pe cerul ţării în impas, cu străluciri albastre,
    Te proslăvesc de-acum văzând în tine marele voivod.
    Opt zeci de mii aclamă pe Arena. Nu vor lua năvod.
    ………………………………………………………………….
    Stejarul de la Scorniceşti l-am venerat o viaţă.
    De meserie sunt artist. Ce mă priviţi ca p-o paiaţă ?
    Când m-am grijit, părintele bătrân m-a pus să jur.
    Cu frică am răspuns : Sfinţia Ta pe toţi îi fut în cur !

  41. FĂRĂ STENOGRAME

    – Sorine, tu care ieşti şeful târfelor nu-i prezinţi şi Guvernatorului tău o crudelă pârguită de nota 1o ?
    – Daţi-mi numai semnal când aveţi… „chemare”, stăpâne.
    – Sorine, ieşti mare bă ! S-a comis. Dar de ce măsa mi-a cerut, zâmbind conspirativ, doar un ron pentru prestaţia minunată ?
    – Aaa! restul pân la 10000 roni a suportat Antena 3, dar ştiţi, Voiculescu e discret…
    – !!!

Comentariile sunt închise.