Oct 14

În opinia mea, efectul negativ al globalizării determină creșterea inegalității. Iar, în mod evident, efectele acestei inegalități sunt mai pregnante în perioade de criză.

Concluzia mea este că sistemul capitalist în forma sa monopolistă nu va rezista ca sistem.

După mai mulți ani a venit și confirmarea Fondului Monetar Internațional care susține că austeritatea este rea și datoriile sunt bune.

Deci globalizarea și austeritatea pun în pericol creșterea economică.

Este o necesitate istorică apariția unei noi paradigme care să contureze noul sistem politic, economic și social mondial.

Vorbesc despre sistemul umanist care va încerca să facă suma principiilor sistemelor de până acum și care va demonstra că pe glob există din abundență capital financiar și capital uman.

Ceea ce lipsește este inițiativa privată, dezvoltarea intensivă a antreprenorilor în paralel cu controlul sever al marilor corporații economico-financiare-bancare.

Am expus parțial această teorie și într-una din cărțile mele. Se pune problema schimbării paradigmei existențiale prin creșterea determinantă a rolului naturii umane în evoluția societății globale. În acest context, doresc să supun dezbaterii oamenilor de știință din domenii diferite o dilemă la care eu însumi nu am găsit răspuns: Cum promovăm creșterea competitivității și cum limităm efectele competiției? La scaraă globală, această dilemă trebuie elucidată cât mai repede cu putință.

Sunt deschis opiniilor și dezbaterilor, astfel încât împreună, cât mai repede, să reușim să oprim adâncirea prăpastiei care ar putea să ne producă mari prejudicii în următoarele decenii.


Oct 12

Nivelul consumului de produse agroalimentare cumpărate de români din import a depășit cotele alarmante. La fel ca și în 2008, cererea românilor depășește net producția internă, astfel că importurile au creșteri nesănătoase, accentuând riscul unor dezechilibre macroeconomice.

Față de semestrul I din 2015, în primele 6 luni ale anului 2016, românii au consumat din import cu 28 de milioane de euro mai multe produse de brutărie și patiserie, cu 25 de milioane mai mult zahăr, cu 20 de milioane mai multe preparate alimentare, cu 20 de milioane mai multă ciocolată, cu 18 milioane mai multe brânzeturi, cu 17 milioane mai multe banane, cu 15 milioane mai multe țigări și tot cu 15 milioane mai multe citrice.

Per ansamblu, conform sintezei Ministerului Agriculturii, am importat produse alimentare de 2,9 miliarde de euro.

Conform datelor INS, deficitul balanței comerciale a ajuns la 4,46 miliarde de euro iar repercusiunea negativă a acestui dezechilibru se va resimți în curând.

Într-o perioadă în care vânzările de alimente cresc cu aproximativ 30%, contribuția la creșterea PIB la agricultură este zero.

Se știe că în 2015 economia a crescut pe baza consumului. În 2016, crește pe baza consumului bazat pe importuri. În fața acestei creșteri, producția și-a decelerat creșterea medie de la +6% la +2% și se îndreaptă vertiginos către zero.

Am avertizat și în 2008. Inutil ar spune unii.

La fel ca și atunci, consider că încă avem soluții: investițiile și un pachet de măsuri dedicat clasei de mijloc, care să conțină credite fără dobândă și facilități fiscale în primii 3 ani de activitate, ar reporni economia și ar reduce semnificativ șomajul.

Creșterea consumului pe baza importurilor devine o bombă cu explozie întârziată.