În tara Marii Lupte Împotriva Coruptiei, încă asteptăm să fie pusă o întrebare. Atât: o întrebare.
Ce stiu procurorii americani despre spaga Daimler în România? Unde a mers ea?
Formalitătile pentru ca întrebarea să fie adresată durează o zi-două, nu mai mult. Iar răspunsurile ar putea fi savuroase.
Povestea a început la începutul lunii august. Iată stirea în varianta celor de la wall-street.ro:
”Ce i-a scris Dan Voiculescu Ministrului Justitiei despre afacerile Daimler in Romania
Vicepresedintele Senatului Dan Voiculescu i-a adresat o scrisoare ministrului Justitiei, Catalin Predoiu, in care ii cere sa comunice daca a solicitat oficial SUA informatii referitoare la afacerile producatorului de automobile Daimler AG in Romania, scrie Mediafax.
Voiculescu arata, in scrisoare, ca, in cazul in care ministrul nu a solicitat acestea informatii, atunci se impune sa faca acest lucru de urgenta, pentru a indeparta orice suspiciune referitoare la implicarea autoritatilor romane in circuitul mitei care ar fi fost oferita de Daimler AG.
Solicitarea adresata de Voiculescu ministrului Justitiei, Catalin Predoiu, are drept motivare faptul ca procurorul general adjunct al SUA si coordonator al anchetei in cazul Daimler, Gary G. Grindler, a raspuns solicitarii facute de acesta, in calitate de vicepresedinte al Senatului, privind furnizarea unor detalii referitoare la afacerile Daimler AG in Romania. El i-a comunicat lui Dan Voiculescu ca Departamentul de justitie al SUA poate oferi Romaniei toate informatiile de care dispune, insa este necesar ca acestea sa fie solicitate de catre Ministerul roman al Justitiei. Voiculescu precizeaza ca, in urma sanctionarii concernului Daimler AG de catre Departamentul de Justitie al Statelor Unite ca urmare a mituirii unor oficiali guvernamentali din mai multe state, inclusiv din Europa, a solicitat Departamentului de Justitie al SUA sa-i transmita daca, in urma anchetei, a descoperit date incriminatorii referitoare la tranzactiile desfasurate de Daimler in Romania, referitoare la achizitionarea, in anul 2007, de catre Primaria Generala a Municipiului Bucuresti, a catorva sute de autobuze Mercedes.
“Consider necesar, domnule ministru, sa ne comunicati daca v-ati asumat responsabilitatea stabilita prin Tratat si ati solicitat oficial Statelor Unite sa va transmita informatii referitoare la afacerile Daimler AG in Romania, precum si daca aceste informatii sunt incriminatorii pentru functionari publici sau demnitari romani. Daca inca nu ati solicitat aceste informatii, se impune sa o faceti urgent pentru a indeparta orice suspiciune referitoare la implicarea autoritatilor romane in circuitul mitei oferite de Daimler AG”, arata Voiculescu in scrisoarea transmisa ministrului Predoiu. Romania se numara, alaturi de Coreea de Nord, Libia, Bulgaria sau Yemen, printre statele in care Daimler a oferit mita si cadouri unor oficiali pentru a-si asigura sprijinul acestora in vederea incheierii de contracte de vanzare de autovehicule cu autoritatile din tarile respective.
Platile incorecte au fost efectuate prin intermediul birourilor din Istanbul ale subisidiarei Mercedes-Benz Turk (MB Turk) a Daimler si se ridica la cel putin 3,88 milioane de euro, potrivit unui acord intre grupul german si procuratura americana, referitor la incheierea amiabila a anchetei SUA care vizeaza afaceri din 22 de tari, depus la tribunalul din districtul Columbia, in primavara acestui an. MB Turk produce autobuze pe care le exporta in mai multe state. Acte gasite in seiful din sediul MB Turk in 2006 si alte dovezi indica plati de aproximativ 6,05 milioane de euro catre parti terte in legatura cu tranzactii de export de autovehicule catre clienti guvernamentali din afara Turciei, respectiv din Coreea de Nord, Letonia, Bulgaria, Libia, Romania, Rusia, Arabia Saudita, Yemen si alte state, se arata in document. Aceste tranzactii au generat venituri de 95 de milioane de euro. SUA au acuzat, in martie, grupul auto german Daimler ca a oferit unor oficiali straini milioane de dolari si masini de lux pentru a incheia acorduri de afaceri, incalcand astfel legislatia americana in domeniul coruptiei. Departamentul de Justitie al SUA a acuzat, de asemenea, grupul german ca a falsificat documente pentru a eluda Legea Practicilor Straine si de Coruptie, care statueaza ca este ilegal ca o companie listata pe bursele din SUA sa dea mita pentru a obtine afaceri in strainatate. Daimler urma sa plateasca 185 de milioane de dolari pentru a rezolva pe cale amiabila litigiul cu autoritatile SUA. Germania a interzis companiilor sa ofere mita in strainatate in 1998, potrivit editiei online a cotidianului Spiegel. Unele companii nu au instituit sisteme de control si au permis perpetuarea unor astfel de practici.”
Jurnalul National a preluat azi subiectul (cititi aici). Mă limitez la un singur paragraf:
”…Câteva răsunătoare (şi extrem de scumpe) scandaluri de mită şi corupţie care au zguduit în ultimul an lumea afacerilor au implicat tocmai companii germane: Siemens, MAN şi Daimler. Iar iţele celui de-al treilea au ajuns până în România, una din cele 22 de ţări unde Daimler AG a “investit”, sub formă de mită, 3,3 milioane de euro pentru a-şi asigura contracte grase cu autorităţile, în perioada 1998-2008. Asta reiese, fără drept de apel, din documentaţia consistentă obţinută de procurorii din SUA, ţară unde Daimler a făcut obiectul unui proces pe măsura notorietăţii sale şi care se va încheia printr-o înţelegere evaluată la 140 de milioane de euro.”
N-ar fi corect, asadar, să avem un răspuns?