Intalnire cu Dan Voiculescu

Pentru că multi vor să înteleagă procedura concretă prin care 500.000 de cetăteni chiar pot schimba destinul României, le indic aici Legea 189 din 1999.  În baza acesteia se poate forma Comitetul civic de initiativă care face posibil acest demers; fără acest caracter civic, popular, fără trezirea la viată a României Tăcute, profunde, o initiativă de gen nu are o valoare morală autentică.

Puterea constitutională reală a fiecărui român e mult mai mare decât si-ar dori-o cei care se ascund astăzi în spatele unei majorităti parlamentare care falsifică vointa electoratului din anul 2008.

Salut decizia Academiei Romane de a se implica riguros, prin intermediul Centrului European de Studii în Probleme Etnice, in dezbaterea referitoare la “statutul minoritatilor”. Vedeti aici.

Cred, in continuare, ca agenda publica ar trebui sa se concentreze pe solutii economice si sociale, nu pe teme artificiale, precum “reorganizarea administrativ-teritoriala” si “statutul minoritatilor”.

Dar, daca tot suntem asaltati de o ofensiva diversionista fara precedent, este bine ca, in marea de opinii “dupa ureche”, vehemente, dar lipsite de continut, sa existe si insule de competenta.

Clasa de mijloc este cheia dezvoltarii Romaniei. Producatorii romani au nevoie, urgent, de sprijin de la propriul Guvern. Din pacate, actualul regim nu a adoptat nicio masura pentru dezvoltarea clasei de mijloc. In actualul mandat, Traian Basescu a ignorat complet aceasta tema. Ultima referire publica a domnului Basescu la clasa de mijloc dateaza din octombrie 2009, din timpul campaniei electorale, iar pe Emil Boc subiectul, pur si simplu, nu il intereseaza.

Cuplul Basescu-Boc este interesat doar de surse facile de finantare.

Pentru a le trezi interesul, ofer Guvernului cate un euro pentru fiecare discurs public in care primul ministru a mentionat clasa de mijloc.

Fiecare stat membru UE poate primi pana la 65% din costurile Planului national de sprijin pentru persoanele concediate. Conform datelor publicate pe site-ul Comisiei Europene, 17 state au accesat, până în prezent, sume substanţiale din FEAG. Printre acestea şi state cu economii foarte puternice, precum Franţa, Germania, Austria, Danemarca, dar şi state cu dificultăţi economice majore. Chiar şi Bulgaria a solicitat şi primit fonduri pentru Corporaţia Kremikovtzi AD, unul dintre cei mai mari producători de oţel din Sud-Estul Europei. Din păcate, până în prezent, Guvernul României nu a solicitat asemenea fonduri.

Dezinteresul Guvernului pentru aceste fonduri este stupefiant. Acei bani, care sunt disponibili încă din 2009, ar fi putut ajuta sute de mii de familii afectate de concedieri. I-ar fi putut sprijini, indirect, şi pe agenţii economici aflaţi în dificultate. Ar fi fost o supapă şi pentru bugetul de stat, înlocuind o bună parte din fondurile alocate pentru Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Şi, totuşi, Guvernul nu i-a solicitat. Incompetenţa şi dezinteresul acestui Guvern sabotează interesele nationale. Până la 31 decembrie 2011, România încă mai poate solicita fondurile europene oferite pentru persoanele disponibilizate.

Sper că, măcar acum, când vor afla din presă despre această oportunitate, domnii Basescu şi Boc vor catadicsi să solicite aceste fonduri.

Pentru un proiect pe care îl voi explica în curând, am nevoie de o mână de ajutor din partea cititorilor:

Care credeti că sunt, în ordine, cei mai importanti trei lideri ai conservatorismului clasic românesc?

Si, pentru a nu exista confuzii, să oferim un interval larg pentru acest conservatorism: 1848-1945 (intervalul 1880-1918 nu cuprinde toată elita politicienilor de orientare conservatoare).

Inteligenta unei natiuni nu este intotdeauna reflectata de cea a liderilor sai.

Chiar daca Guvernul roman a devenit simbolul guvernarii incompetente in Europa si contra-exemplul favorit al presei economice mondiale, romanii nu sunt cu nimic inferiori marilor natiuni europene.

Un Guvern incompetent incearca sa ne convinga ca nimeni nu ar fi reusit mai mult, ca toti suntem vinovati pentru actualul dezastru economic si social. Este absolut fals, este absurd si nedrept sa se transfere asupra intregii natiuni romane neputinta unei oligarhii politice.

Romania are specialisti remarcabili, Romania are resurse intelectuale exceptionale. Traian Basescu si Emil Boc nu pot sau nu vor mai mult. Romania poate, vrea si merita mai mult. Romania are solutii.

Pentru a demonstra ca resursele intelectuale ale Romaniei sunt exceptionale, initiez, prin Fundatia Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea Romaniei, o ampla consultare publică pentru a identifica solutii inteligente pentru Romania.

Am selectat 10 domenii: economie, sanatate, educatie, justitie, agricultura, administratie, relatii externe, politici sociale, demografie si turism. In fiecare dintre aceste domenii, Romania are un potential de crestere semnificativ. Pentru fiecare dintre aceste domenii, romanii inteligenti, creativi si responsabili pot identifica solutii pentru depasirea crizei, solutii pentru progres.

Pana la 31 martie 2011, orice roman inteligent si competent poate trimite o solutie, o idee de progres în unul dintre domeniile mentionate anterior, pe adresa solutii@fundatiadanvoiculescu.ro sau, prin posta clasică, Secerisului nr. 31, sector 4, Bucuresti.

Cele mai bune propuneri, selectate de un grup de specialisti reputati, vor fi publicate in volumul colectiv ROMANIA ARE SOLUTII!.

Ma adresez, in principal, categoriilor socio-profesionale atacate constant de regimul Basescu si transformate de propaganda puterii in vinovatii de serviciu ai crizei: medici, profesori, pensionari, militari, antreprenori, jurnalişti, mame etc.

Romania este mai mult decat “o natiune de mamicute si copilasi”, asa cum a descris-o dispretuitor Traian Basescu. Romania este o natiune de mamicute si copilasi INTELIGENTI, de antreprenori, medici, profesori, jurnalisti COMPETENTI, de pensionari RESPONSABILI.

Volumul ROMANIA ARE SOLUTII va demonstra ca natiunea romana este incomparabil mai inteligenta, mai creativa si mai competenta decat liderii sai conjuncturali.

Am spus în mai multe rânduri că o natiune beneficiază de trei tipuri de resurse: resursele fizice (”bogătiile naturale”), de multe ori repartizate inechitabil sau pur si simplu irosite ; resursele financiare (”capitalul”), care constituie rodul unor eforturi întinse pe generatii; si resursele de inteligentă si creativitate ale ”capitalului” uman.

Noi, românii, ne-am irosit resursele naturale, împărtindu-le cu generozitate; capital nu am reusit niciodată să generăm astfel încât să contăm în istoria majoră a Europei;  am cunoscut mai mereu abundenta într-o singură formă: cea a inteligentei si creativitătii.

Supusi unor încercări severe ale istoriei, confruntati dintotdeauna cu greutătile, românii au fost obligati să se adapteze, să inoveze, să ”se descurce”, să găsească solutii – lucru care s-a reflectat în timp într-o inteligentă cumva genetică. Pe care însă, din păcate, nu am reusit niciodată s-o transformăm într-un sistem, s-o ”punem la muncă”, să o utilizăm ordonat si eficient. Suntem inteligenti – si la ce ne foloseste? Suntem inteligenti – însă pe cont propriu, nu în cadrul unui efort comun.

Fără să pot schimba lucrurile peste noapte în acest domeniu (e nevoie de o strategie si de politici la nivel de stat în acest sens – ori statul român nu-i azi în stare nici măcar să calculeze corect o pensie, darămite să formuleze politici pentru prioritizarea ”materiei cenusii”) eu pot si vreau să încurajez ideile tinerilor inteligenti ai României.

Cu două conditii:

a. Ca aceste idei să fie originale, cu adevărat proaspete si noi (să nu fie deja pe piată de câtiva ani – fără să convingă în vreun fel comunitatea stiintifică, investitorii, juriile, specialistii în patente etc);

b. Ca aceste idei să tină de sfera creatiei aplicative, cu rezultate practice, nu de zona cercetării fundamentale, teoretice (si asta nu pentru ca cercetarea fundamentală nu ar fi interesantă sau respectabilă; dimpotrivă, pentru că e un domeniu care necesită competente academice prea complexe si specializate).

Intentionez să rezerv acestui proiect un milion de euro, bani care se pot regăsi în investitii în ideile voastre originale si practice (indiferent de domeniul de aplicatie: de la on-line si soft la tehnologii eco si mecanică ). Iar dacă esti unul din tinerii inteligenti si inovativi pe care îi caut, tot ce trebuie să faci este să iei legătură cu reprezentantul Senatului Stiintific FDVDR (contactul aici).

Dacă ideea respectă conditiile de mai sus – dacă e originală, practică, capabilă să schimbe radical uzante si perspective – stăm de vorbă fată în fată.

O campanie Jurnalul National, despre care puteti citi pe larg aici:

”În 2009, cu prilejul celei de-a 150-a aniversări a Unirii Principatelor Ro­mâne, Jurnalul Naţional a dat pu­bli­cităţii un set de propuneri printre care figura şi inserarea oficială în ca­lendar a zilei de 24 Ianuarie, ca zi de săr­bătoare a românilor. Au promis tot sprijinul membri ai Guvernului de atunci (precum fostul ministru de Ex­terne Cristian Diaconescu), iar pre­şedintele Senatului, Mircea Geoa­nă, a declarat cu ocazia festivi­tă­ţilor din 24 Ianuarie 2009 la Iaşi că “se va bate” pentru legiferarea lui 24 Ianuarie ca zi de sărbătoare oficială a românilor – fără ca prin aceasta să se umbrească în vreun chip săr­bă­to­rirea cu fast la 1 Decembrie a Zi­lei Naţionale a României. Din nefericire, la trei ani după aceste propuneri şi la 152 de ani de la Unirea Principatelor Române pro­mi­siunile nu au fost încă onorate. Două proiecte de legislative privind sta­bilirea zilei de 24 Ianuarie ca zi de sărbătoare oficială au fost adoptate anul trecut de Senatul României, dar în prezent ambele se află în dezba­te­rea Camerei Deputaţilor, care este ca­meră decizională(…) Lucrurile trenea­ză nejustificat la Camera Deputaţilor, aşa cum se întâmplă şi la Primăria Ca­pitalei cu o altă propunere a Jurna­lului Naţional: acordarea numelui Ma­relui Domnitor al Unirii, Cuza Vo­dă, unei artere principale (Bule­var­dul Libertăţii) din Bucureştiul pe care Prinţul Unirii însuşi şi l-a ales drept Capitală la 1859.”

Există oare contra-argumente pentru cele două propuneri? Riscuri sau puncte slabe? Ce credeti?

Plecând de la interpelarea pe care am depus-o pe 7 decembrie – si pe care o puteti citi si aici, pe blog – Daniel Constantin s-a adresat Consiliului National pentru Combaterea Discriminării.

Ce scriam pe 7 decembrie?

Domnule Prim-ministru, atat mamele care vor naste pe 31 decembrie 2010, cat si cele care vor naste pe 1 ianuarie 2011, au aceleasi drepturi si au decis sa aduca pe lume un copil bazandu-se, la momentul conceperii copilului, pe acelasi cadru legal. Prin decizia anuntata discriminati aceste mame si copiii lor.

Dupa cum stiti, conform Codului civil, copilul conceput devine subiect de drept inca inainte de nastere – „Copilul conceput se considera ca exista.” Astfel, atat copilul care se naste la 31 decembrie 2010, cat si copilul care se naste la 1 ianuarie 2011, precum si copiii care se vor naste pana in lunile august-septembrie 2011 erau deja conceputi la momentul anuntul dumneavoastra. Acesti copii au drepturi egale. Constitutia le garanteaza aceasta egalitate, iar dumneavoastra nu aveti dreptul sa le impuneti un tratament discriminatoriu. In consecinta, o masura privind o eventuala reducere a termenului de acordare a indemnizatiei pentru cresterea copilului nu se poate aplica decat copiilor care vor fi conceputi dupa 1 ianuarie 2011.

Ce răspunde CNCD?

Părintii copiilor conceputi până la data intrării în vigoare a OUG 111/2010, la momentul deciziei de a concepe un copil au avut în vedere normele legale în vigoare la acea dată. Modificarea actului normativ intervenită între data conceperii copilului si data nasterii acestuia încalcă principiul egalitătii de tratament sub un dublu aspect: în primul rând, sunt afectati părintii care si-au proiectat viitoarea situatia familială sub incidenta unei legi care până la data nasterii copilului a suferit modificări substantiale sub aspectul drepturilor acordate (…) În al doilea rând apreciem că modificarea intervenită afectează si copiii conceputi sub vechea lege dar născuti sub incidenta modificărilor intervenite.

Răspunsul complet si alte detalii pe blogul lui Daniel.

Si uite asa stacheta incompetentei guvernului Băsescu-Boc mai urcă putin – când toti credeam că mai sus nu se poate.

”Vă mai amintiți așa-numitul scandal „mita de la Daimler“ care a făcut valuri mai întâi în presa străină și mai apoi în cea română în primăvara acestui an? Încă din aprilie, când colegii germani de la Der Spiegel au pus la dispoziția Capital documentul Departamentului de Justiţie American (DoJ) „United States District Court For The District Of Columbia: USA v. Daimler AG“ – în care era menționată și România printre statele în care reprezentanți ai concernului german ar fi dat șpagă pentru a-și vinde vehiculele -, autoritățile române au arătat că nu sunt interesate de subiect. (…) Ei bine, spre deosebire de România, Ungaria a declanșat încă de pe atunci investigații în legătură cu acest caz. China, de asemenea. Iar rușii tocmai au anunțat că, după cercetările preliminare, vor declanșa și ei o investigație amănunțită. (…) La câteva luni după ce Capital a publicat chiar și părți din documentul DoJ, în august, vicepreședintele Senatului, Dan Voiculescu, a solicitat ministrului Justiției să clarifice problema, însă răspunsurile au întârziat să apară. Ca urmare a declanșării investigației din Rusia, pe 13 noiembrie, Capital a solicitat din nou DNA informații în legătură cu acest caz. Răspunsul a fost scurt și sec: „Informaţiile solicitate nu sunt publice, în conformitate cu prevederile art. 12 alin. 1 lit. e, f din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public“.

Sunt câteva idei dintr-un material excelent al celor de la Capital – pe care îl puteti citi aici.

Anti-coruptie, nu? Curat modernizarea statului si depolitizarea justitiei .