Observatii remarcabile ale lui Cătălin Stefănescu în Dilema Veche.
”E greu de prevăzut direcţia în care se vor îndrepta protestele care au început la noi în urmă cu douăsprezece zile. Însă e unul dintre cele mai consistente momente în care se poate vedea cu limpezime vîrsta felului în care înţelegem lucrurile. Dacă acesta e locul în care întrezărim lumina democraţiei participative, trăim un adevărat moment istoric. Dar dacă, indiferent de rezultatul politic imediat, în urma lui se va aşterne liniştea vechiului fitil, democraţia va fi, pentru noi, în continuare, un joc de artificii la sărbători, un set de bancuri bune, o lungă seară în familie, la televizor.”
Si o explicatie utilă pentru reactii politice de tip ”viermi” ori ”mahala ineptă”:
”Din negura timpului, la noi, înţelegerea profundă, adevărata situare a semnificaţiei cuvîntului popor s-a învecinat întotdeauna cu ideea, nu tocmai măgulitoare, de prostime. Norodul, gloata, masa, talpa ţării, sărăcimea, ţărănoii, plebea, prostimea, gherţoimea, ţopîrlănimea – sînt doar cîteva dintre cuvintele mai noi sau mai vechi ale limbii române care îmbrăţişează, cu grijă părintească, accepţiunea cuvîntului popor.”
Articolul complet aici.











