Întâlnire cu Dan Voiculescu

Domnul Tariceanu si-a exprimat astazi anumite rezerve referitoare la reducerea TVA pentru alimentele de baza. Este dreptul domniei sale dar, pentru a informa complet asupra acestei teme, fac cateva precizari:

1. In majoritatea statelor europene TVA-ul la alimente este redus. Cateva exemple: Germania 7%, Cehia 5,7%, Marea Britanie zero. Daca unii nu inteleg sau nu sunt de acord cu aceasta abordare europeana, nu inseamna ca masura in sine nu ramane foarte necesara si pentru Romania.

 2. In prezent, se estimeaza ca peste 50% din piata uleiului si a laptelui este nefiscalizata. La paine aproape 70%. Taxele mai mici vor incuraja disciplina fiscala. Daca am atrage doar 30% din piata subterana in zona fiscalizata, veniturile in PIB ar putea creste cu cel putin 1 miliard de euro anual.

 3. Reducerea TVA la alimentele de baza va determina scaderea preturilor de achizitie a acestor produse. Existe metode fiscale prin care putem garanta ca producatorii nu vor transforma reducerea taxei in profit.

Asadar, respectand dreptul fiecaruia la opinie, consider ca reducerea TVA la alimentele de baza ramane o masura vitala pentru combaterea economiei subterane, incurajarea consumului si asigurarea dreptului fundamental la hrana pentru care se zbat zilnic milioane de romani.

Restantele la creditele contractate de persoanele fizice si juridice de la bancile comerciale din Romania au ajuns la 5 miliarde de euro. Acesta este efectul direct al masurilor antisociale impuse de Traian Basescu in anul 2010. Taierea salariilor, impozitarea pensiilor mici, concedierile colective si  falimentarea a 200.000 de IMM-uri prin impozitul forfetar au redus semnificativ capacitatea romanilor de a-si returna imprumuturile.

Ramase fara loc de munca sau cu salariile mult diminuate, confruntate cu majorarile constante ale preturilor la alimente si utilitati, foarte multe persoane de buna credinta ajung in imposibilitatea de a-si mai achita datoriile catre banci. Iar fiecare rata neplatita aduce noi dobanzi si penalitati, astfel incat povara financiara devine tot mai acuta. Cine nu a putut plati astazi 100 de lei, cu siguranta nu va putea plati maine 200 de lei!

In anul 2011, sumele restante la creditele acordate de banci au crescut cu peste 33%. In acest ritm, la finele lui 2012, volumul datoriilor neachitate va ajunge la 7 miliarde de euro! Acumularea constanta a datoriilor pericliteaza atat echilibrul societatii romanesti, cat si stabilitatea sistemului bancar.

In aceste conditii, consider ca este necesara interventia rapida a Guvernului care, in colaborare cu bancile si persoanele cu intarzieri la plata, trebuie sa reglementeze o solutie pentru restructurarea datoriilor romanilor catre banci, inclusiv prin impunerea unor termene de gratie si eliminarea penalitatilor si dobanzilor, in cazul datornicilor de buna credinta.

Acumularea restantelor este o bomba cu ceas pentru populatie, economia nationala, sistemul bancar si chiar pentru Guvern. Pentru a preveni o explozie, trebuie actionat cat mai rapid. De altfel, pe baza unui protocol pe care l-am încheiat, Fundatia pentru Apararea Cetatenilor Impotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) se oferă sa reprezinte persoanele cu intarzieri la plata creditelor generate din cauze obiective (concedieri colective sau reducerea semnificativa a salariilor bugetarilor) in dezbateri cu Guvernul, bancile si societatea civila. Toti cei care doresc sa fie reprezentati de FACIAS se pot inscrie la 021.460.20.63 sau pe e-mail office@facias.org.”

Timp de 50 de ani, toate statele din Europa Occidentala s-au dezvoltat sustinut asumand cote generoase de deficit bugetar. In limite rezonabile, deficitul este o forma benefica de autofinantare a investitiilor in economie.

Un stat sarac opteaza pentru dezvoltare. Un stat bogat opteaza pentru stabilitate.

Dupa 50 de ani de dezvoltare neintrerupta, finantata, in principal, prin deficite bugetare generoase, “garantate” de productivitatea muncii si un management macroeconomic eficient, cele mai puternice state europene opteaza astazi, in mod natural, pentru stabilitate. Este o strategie defensiva, prin care isi protejeaza standardul actual de viata, ajuns la un nivel foarte ridicat. Din pacate, economia noastra nu se compara cu economiile dezvoltate ale Europei si va propun, spre analiza, o succinta comparatie intre Germania si România:

Asadar, Germania are de 40 de ori mai multi kilometri de autostrada decat Romania. Un copil din Germania primeste o alocatie lunara de peste 16 ori mai mare decat un copil roman. Iar pensia medie din Germania este de 5 ori mai mare decat cea din Romania.

Din nefericire, Romania este pe primul loc in topurile subdezvoltarii la nivel European: peste 150.000 de romani nu stiu sa citeasca, peste 60.000 de gospodarii nu sunt electrificate, peste 8 milioane de romani locuiesc fara toaleta si baie in casa si in aproximativ 13000 de localitati din Romania nu exista canalizare. Aceasta este o radiografie la zi a Romaniei.

In aceste conditii, statul roman are acuta nevoie de crestere economica sustinuta, de un deficit moderat de 2-3% care sa ii sustina constant dezvoltarea. In consecinta, dorinta iresponsabila a presedintelui Basescu de a ne refuza dreptul la dezvoltare si de a mentine saracia in Romania poate avea efecte similare cu cele produse de ambitia lui Nicolae Ceausescu de a achita, cu orice pret, datoria externa. Si atunci, si acum, obsesia unui om a condamnat la mizerie, saracie si umilinta o natiune intreaga.

Sa ne intelegem: deficitul structural de 0.5% nu este un obiectiv incorect, insa, la acest moment, nu este adecvat realitatii economice romanesti. Daca, dupa modificarea propriei Constitutii, Germania si-a acordat 7 ani de tranzitie pentru indeplinirea acestui deziderat, Romania ar trebui sa isi rezerve un interval de cel putin 10-12 ani.

Acest interval de adaptare graduala este cu atat mai natural, cu cat, in prezent, Romania nici nu a adoptat moneda euro si nici nu o va face in viitorul apropiat. Asadar, nu avem niciun motiv responsabil sa ne grabim.

In concluzie, consider ca Romania poate adopta Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul Uniunii Economice şi Monetare, insa numai sub conditia aplicarii sale integrale incepand din anul 2025, astfel incat sa putem recupera decalajul urias care ne separa de standardele economice europene.”

Înainte de a stărui asupra implicatiilor Tratatului pentru Stabilitate în Europa, as dori să aud părerile voastre pe temă.

Credeti că, semnând Tratatul, România are de câstigat?

Detalii si opinii despre Tratat gasiti aici si aici.  

Inteleg ca ministrul Valeriu Tabara a aflat, in sfarsit, ca reducerea TVA la alimentele de baza ar ajuta producatorii interni, ar reduce pretul platit pentru cosul zilnic si ar diminua semnificativ evaziunea fiscala.

Încă din 2006 am propus in Parlament reducerea TVA pentru alimentele de bază. Am revenit constat la tema, sustinand oportunitatea acestei masuri. Dupa ani buni, ideea a ajuns si la ministrul agriculturii care discuta astazi despre reducerea TVA la 10% pentru produsele agro-alimentare.

Mai bine mai tarziu, decat niciodata, însa este esential sa se renunte la jumatati de masura, care nu rezolvă nimic.

În conditiile actuale, TVA pentru alimentele de baza trebuie sa fie de maxim 5%.

Daca se reduc doar cateva procente, efectul va fi irelevant.

Am depus ieri, la Senat, împreună cu senatorul Teodor Melescanu, o interpelare prin intermediul căreia îi solicităm premierului Boc să isi asume responsabilitatea de a clarifica subiectul datoriei istorice a Germaniei catre Romania, inclusiv prin cooptarea unor experti internationali, care pot oferi un punct de vedere obiectiv.

”In baza Tratatului de pace de la Paris, din 1947, Romania nu a renuntat la creantele comerciale acumulate anterior datei de 1 septembrie 1939 (data la care Germania inregistra o datorie de peste 1 miliard de marci fata de Romania). Acest fapt este explicit consemnat la articolul 28 din Tratat.

In consecinta, in calitatea dumneavoastra de sef al Executivului roman, aveti responsabilitatea de a dispune toate demersurile necesare pentru a analiza daca Romania a renuntat ulterior la aceste creante. Daca a renuntat, va solicitam sa ne comunicati momentul si modalitatea juridica in care s-a produs aceasta renuntare.   

Considerand ca Romania nu poate ignora adevarul despre propria istorie si nu poate renunta la verificarea  unei ipoteze cu implicatii economice majore, va solicitam, domnule prim ministru, sa va asumati responsabilitatea de a clarifica acest subiect cu resursele institutionale de care dispuneti.

Daca nu veti da curs acestei solicitari, va asumati renuntarea oficiala la posibilitatea recuperarii unei sume semnificative pentru cetatenii romani – peste 15% din PIB(cca 19 miliarde euro), demers ce poate determina consecinte deosebit de grave pentru economia nationala.”

Traian Basescu nu intelege nimic din economie. Entuziasmul cu care anunta trecerea la un deficit structural de 0.5% incepand din 2013 este similar cu cel al unui fluture care se indreapta spre flacara. Germania si-a asigurat 7 ani de tranzitie catre un deficit de 0.5%. Eu cred ca Romania ar avea nevoie de minim 10. Un deficit moderat, de 2-3%, ofera economiei sansa sa respire si sa creasca. Toate marile economii si-au asigurat dezvoltarea asumand un deficit de minim 3%. Inainte de a vorbi despre economie, Traian Basescu ar trebui sa puna mana pe o carte, un manual de istorie economica, pentru a vedea cum au crescut Germania, Franta, Marea Britanie sau SUA in ultimii 30 de ani. Deficitul structural de 0.5% impune o foarte severa cura de slabire. Pentru economii puternice, poate fi utila. Pentru o economie subnutrita, ca a Romaniei, o asemenea cura ar fi o sinucidere in acest moment. Sunt absolut de acord ca Romania trebuie sa-si asume angajamentele convenite la nivel european, dar, pentru a asigura supravietuirea si dezvoltarea propriei economii, trebuie sa o faca in ritmul sau. Daca nu vom proceda asa, vom ramane pentru totdeauna periferia saraca a Europei, o simpla piata de desfacere pentru produsele straine, cetateni de rangul doi, umiliti, discriminati, foarte greu tolerati de partenerii nostri europeni.

In sedinta din 28 noiembrie 2011, Biroul Permanent al Senatului a decis sa propuna plenului adoptarea unei hotarari de infiintare a Comisiei privind problematica datoriei istorice a Germaniei catre Romania. Documentul aprobat de Biroul Permanent continea componenta nominala a Comisiei, stabilita in baza propunerilor inaintate de toate grupurile parlamentare.

Cu toate acestea, in sedinta din 6 decembrie 2011 a plenului Senatului, votul privind Proiectul de Hotărâre pentru înfiinţarea Comisiei speciale a fost amânat, la solicitarea senatorului UNPR Serban Mihailescu, „în vederea consultării prealabile a liderilor grupurilor parlamentare din Senat”.

Tinand sema ca solicitarea privind infiintarea acestei Comisii este inregistratata la Senat din 26 octombrie 2011 si a fost dezbatuta in Biroul Permanent inca din data de 31 octombrie 2011, fiind ulterior trimisa tuturor grupurilor parlamentare, care, pe baza documentatiei, si-au nominalizat reprezentantii in Comisie, consider ca amanarea votului pentru infiintarea Comisiei a fost absolut nejustificata.

Clarificarea existentei unei datorii istorice reprezinta un exercitiu de demnitate nationala, care nu este indreptat impotriva nimanui. Adevarul despre propria istorie nu trebuie ascuns doar pentru ca actualul regim sa primeasca franturi de simpatie de la parteneri externi. Daca nu vom invata sa ne respectam statutul si sa ne aparam drepturile, vom ramane un stat de „mana a doua”, condus de lideri slabi, dispusi sa cedeze interese nationale strategice in schimbul unei fotografii si a unei strangeri de mana.

Blocarea infiintarii acestei Comisii, in ciuda consensului initial, creeaza puternice suspiciuni asupra motivelor care au determinat un asemenea demers. Daca, in urma unor intelegeri oculte, coalitia de guvernare nu doreste sa mai dezbatem aceasta tema, daca Guvernul renunta la 18 miliarde de euro, trebuie sa-si asume explicit responsabilitatea.

In consecinta, propun Biroul Permanent al Senatului ca, in aplicarea hotararilor anterioare, sa solicite plenului, pana la finalul actualei sesiuni parlamentare, sa voteze pentru infiintarea Comisiei privind problematica datoriei istorice a Germaniei catre Romania.

Proiectele bugetului de stat si bugetului de asigurarile sociale de stat pe anul 2012 contin trei erori majore:

1. Incalca Legea responsabilitatii fiscal–bugetare, nr. 69/2010 (articolele 9, 20, 22);

2. Sunt bazate pe supraestimarea masiva a gradului de absorbtie a fondurilor europene;

3. Au un caracter profund imoral pentru ca orienteaza masurile de austeritate in special impotriva categoriilor celor mai vulnerabile: pensionari, bugetari, clasa de mijloc;

Pe langa aceste erori fundamentale, cele doua proiecte abunda de contradictii si greseli materiale, care denota o elaborare hotica, destructurata, lipsita de viziune.

 Prezint succint aceste erori:

 Incalcarea Legii responsabilitatii fiscal – bugetare

• Art 9. (2) Cheltuielile de personal totale ale bugetului general consolidat nu pot fi majorate pe parcursul anului bugetar cu ocazia rectificărilor bugetare.

Proiectul de buget prevede posibilitatea unor rectificari bugetare pe parcursul anului pentru a creste salariile in sectorul bugetar (de ex. la pag.39 din Raport se vorbeste despre spatiu pentru majorari).

Un asemenea demers este expres interzis cu mai putin de 180 de zile inainte de alegeri, prevedere stipulata la art.9. alin. 1 din Legea 69/2010. Totodata, este interzisa orice rectificare bugetara (indiferent de intervalul de timp) care majoreaza cheltuielile de personal (art.9 alin2).

Astfel, din considerente evident electorale, incercand sa induca speranta unor majorari salariale inaintea alegerilor, Guvernul asuma incalcarea flagranta a Legii responsabilitatii fiscal-bugetare.

• Art 20. (1) Cadrul fiscal-bugetar cuprinde plafoane pentru anul bugetar următor şi doi ani ulteriori, rezultatele efective pe doi ani anteriori anului bugetar în curs şi rezultatele estimate ale anului în curs, pentru (…): g) soldul primar al bugetului general consolidat.

• Art 22. Legea bugetului de stat şi legea bugetului asigurărilor sociale de stat, pentru fiecare an, trebuie să fie armonizate cu Strategia fiscal-bugetara, şi cu prevederile prezentei legi şi va include într-o anexă la raportul legii bugetului de stat, ţinte fiscale care cuprind: a) ţinte fiscale anuale, ca valoare nominală şi exprimate ca pondere în produsul intern brut, pentru anul bugetar următor şi doi ani ulteriori, referitoare la: soldul bugetar, soldul bugetar primar, veniturile şi cheltuielile totale, cheltuielile bugetare primare, pentru bugetul general consolidat;

Astfel, desi mentionarea “soldului primar al bugetului general consolidat” reprezinta o prevedere obligatorie in continutul Legii bugetului de stat, Guvernul  nu a evidentiat acest indicator in proiectul depus la Parlament.

Supraestimarea absorbtiei fondurilor europene

• Sumele primite de la UE in 2012 sunt estimate la 13,5 miliarde lei (din care 12,07 miliarde din fonduri nerambursabile). Cresterea fata de 2011 este de 0,6% din PIB.

Important!

In conditiile in care veniturile bugetare totale sunt estimate a creste cu 0,4% din PIB, rezulta ca, din toata consolidarea fiscala si reforma bugetara din anii 2010-2011, in anul 2012 Guvernul “realizeaza” un minus de venituri bugetare cu minim 0.2% din PIB.

• Conform estimarilor Executivului, sumele primite de la UE reprezinta 2,3% din PIB in 2012 (si au reprezentat 1,7% din PIB in 2011).

 Important!

In absenta acestor fonduri, veniturile bugetare ar fi fost sub nivelul celor din anii 2004-2005, de exemplu. Astfel, se dovedeste ca taierea cheltuielilor, in special a celor cu salariile si pensiile, precum si cresterea TVA, a accizelor si a CAS, au scazut veniturile bugetare!

• Fiind bazat pe venituri incerte (care depind de capacitatea de absorbtie a fondurilor europene, extrem de modesta in anii precedenti), bugetul este la randul sau incert si, in aceste conditii, nu sunt excluse rectificari bugetare in sens negativ.

Observatie:

In ciuda angajamentelor publice asumate de presedinte si premier, care au fixat tinte ambitioase de absorbtie a fondurilor europene (6 miliarde de euro Traian Basescu, 4 miliarde de euro Emil Boc), nivelul estimat al atragerii de fonduri europene in anul 2012, prevazut in bugetul de stat, se ridica la 13,5 miliarde lei, aproximativ 3 miliarde de euro.

Imoralitatea bugetului

• Deficitul bugetului de pensii este in 2012 de 13,8 miliarde lei (aceasta suma se transfera de la bugetul de stat la bugetul asigurarilor sociale, pentru a compensa deficitul).

• Prin transferurile catre Pilonul II de pensii, veniturile totale ale bugetului asigurarilor sociale sunt diminuate in 2012 cu suma de 2,72 miliarde lei, in crestere cu 21% fata de 2011!

• Astfel, pilonul II este responsabil de 19,69% din deficitul bugetului asigurarilor sociale de stat! (in conditiile in care o treime din contributia angajatului se duce in pilonul II – 3,5% raportat la 10,5%). Pana in 2015, pe baza proiectiilor din buget, pilonul II va ajunge sa fie responsabil de 30% din deficitul bugetului asigurarilor sociale de stat!

• In consecinta, in anul 2012, statul pierde prin pilonul II 0,47% din PIB, adica un sfert din deficitul bugetar de 1,9% din PIB, estimat de Guvern!

• Totodata, proiectul bugetului de stat si proiectul bugetului de asigurari sociale adancesc taxarea clasei mijlocii (introducerea co-platii in sistemul de sanatate), dar protejeaza in continuare persoanele cu venituri mari si foarte mari prin neevidentierea unor venituri suplimentare din impozitul pe proprietate.

Contradictiile din proiectele de buget:

Se intretine confuzia intre metodologia cash, agreata cu FMI, si metodologia ESA, obligatorie in Uniunea Europeana, prezentandu-se intercalat date in aceste doua metodologii diferite. Diferenta  intre ele este mare: de exemplu in 2009 deficitul pe cash a fost 7,3% dar pe ESA a fost 9%! Veniturile bugetare au fost, in 2010, 34% pe ESA, dar 32,8% pe cash; cheltuielile bugerare au fost 39,4% pe cash si 40,9% pe ESA. Nu ni se prezinta nicaieri deficitul pe ESA in 2011, nici veniturile si cheltuielile ESA pe 2012. Toate anexele sunt calculate pe cash, desi raportarea noastra la UE este pe ESA.

• Din bugetul general consolidat pe cash rezulta un deficit de 11,2 miliarde lei, adica 1,93% din PIB. Firesc ar fi ca, la un astfel de deficit consolidat, bugetul de stat sa aiba un deficit mai mic sau chiar un excedent. In realitate insa, pe cash, deficitul bugetului de stat este de 17,2 miliarde lei, adica 2,97% din PIB, deci mai mare cu 1% din PIB decat deficitul bugetului general consolidat.

• Pentru semestrul I 2011, cererea interna a crescut cu 1%, dar toate componentele sale au inregistrat scaderi (consumul privat – 0,7%, consumul guvernamental -5,2%, formarea bruta de capital fix -1,7%) – pag.15 din Raport.

• Pentru 2012 exporturile cresc cu 7,8% iar importurile cu 7,7%. Acest aspect este consemnat doar la pagina 55 din Raport, pentru ca la paginile 27 si 56 exporturile cresc cu 11%, iar importurile cu 11,3%.

• Consumul guvernamental este prevazut sa creasca cu intre 0,9% si 1,4%, “dupa ce in ultimii doi ani acesta s-a diminuat” (pagina 27). Desi consumul guvernamental s-a diminuat intr-adevar la pagina 15, la pagina 20 din acelasi Raport cheltuielile cu bunuri si servicii au crescut cu 6% in primele 9 luni din 2011 “din cauza platilor pentru servicii medicale si medicamente” – deci o crestere a consumului guvernamental. Mai mult, la pagina 55 din Raport, cheltuielile cu consumul guvernamental in 2012 cresc nu cu 0,9 – 1,4%, ci cu 2,9 – 4,1%.

• Veniturile bugetare cresc in 2012 cu 0,4% din PIB (la pagina 4) dar mai pierd pe parcursul Raportului, astfel ca la pagina 33 cresterea veniturilor bugetare in 2012 este de 0,3% din PIB.

• Desi se sustine constant in declaratiile publice ale Guvernului, ca sunt prea multi pensionari, si anume 6 milioane, mult mai multi decat numarul de salariati, bugetul pe 2012 ia in calculul platii pensiilor un numar de 4,92 milioane pensionari. In schimb bugetul nu mentioneaza nicaieri numarul de salariati avuti in vedere – nici numarul de bugetari, in particular, nici numarul de salariati in general (care ar fi trebuit sa stea la baza incasarilor din impozitul pe venit si din contributii sociale).

Foarte important: Nu este mentionata in buget majorarea contributiei Romaniei la FMI cu 900 milioane euro, aprobata de Guvern prin ordonanta in octombrie 2011.

Concluzii:

Proiectul de buget pentru anul 2012 propus de Guvernul Boc incalca Legea, Morala si Logica.

Reprezinta o amenintare la adresa economiei Romaniei si o agresiune impotriva categoriilor sociale vulnerabile.

Este o impartire obtuza a saraciei, un demers legislativ superficial, care nu contine nicio masura reala de crestere a veniturilor bugetare. 

Este “bugetul electoral” al unui regim politic autoritar, dispus sa faca orice compromis constitutional, economic sau social pentru a-si asigura mentinerea la guvernare.”

Prin infiintarea pilonului II de pensii in anul 2008, 2% din contribuţia a aproximativ 5 milioane de romani a fost alocata fondurilor de pensii administrate privat. În 2011, contributia pentru pilonul II a ajuns la 3.5% (din cotizatia a 5,34 de milioane persoane). In aceste conditii, s-au redus semnificativ sumele pentru pilonul unu, din care sunt platite pensiile in sistemul public potrivit principiului solidarităţii. De exemplu, in anul curent, transferurile catre Pilonul II reprezinta aproape 20% din deficitul bugetului de asigurari sociale. Asadar, sunt cu 20% mai putin bani pentru pensii, pentru ca Guvernul ii redirectioneaza catre fondurile administrate privat!

Cu banii primiti, fondurile private au cumparat masiv titluri de stat. In primul semestru al anului 2011, 66,23% din investitiile fondurilor din pilonul II erau in titluri de stat (3,8 miliarde RON). Asadar, statul s-a imprumutat cu dobanda din proprii bani, iar bugetul de asigurari sociale a pierdut 900 de milioane euro. Astfel, pensionarii din sistemul public imprumuta fortat Guvernul! Iar, in tot acest timp, presedintele Basescu si premierul Boc au redus constant pensiile, prin impozitare si neindexare cu rata inflatiei, invocand lipsa fondurilor din bugetul de asigurari sociale.

In conditiile situatiei critice in care se afla peste 4 milioane de pensionari cu venituri de sub 1000 de lei, se impune suspendarea finantarii Pilonului II. Din surplusul creat, se poate asigura o crestere medie de peste 10% a pensiilor din sistemul public. Pentru oameni incercati de varsta si boala, o asemenea masura este vitala.