Intalnire cu Dan Voiculescu

În aceste zile, la adăpostul acalmiei de vară, Guvernul României îsi desăvârseste opera anti-socială în relatia cu persoanele care lucrează în sistemul bugetar.

Într-un sector în care o restructurare judicioasă e neîndoilenic necesară, se fac concedieri la kilogram si cu dată limită, fără a se întelege faptul că eficientizarea nu înseamnă doar tăiere; vom observa în curând că, prin haosul generat, prin erorile care vor fi solutionate în Justitie, prin lipsa de performantă cauzată de pierderea personalului competent, concedierile de-a valma vor solicita din partea statului un efort bugetar la fel de mare sau chiar mai mare decât cel actual.

Rămânând în continuare un adept al reformei mature si inteligente a aparatului bugetar, înteleg să mă opun totusi – cu mijloacele unui membru al Opozitiei – abuzurilor de drept care se săvârsesc în aceste zile în institutiile statului care operează concedieri la normă, înlocuind criteriul competentei profesionale cu cel al „corectei” orientări politice.

Iată de ce, în colaborare cu Fundatia pentru Apărarea Cetătenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS), am decis să initiez două actiuni menite să impună un cadru legal în relatia dintre statul român si persoanele din sistemul bugetar care devin victime ale abuzurilor:

1. FACIAS inaugurează o linie telefonică specială pentru persoanele în curs de concediere din sistemul bugetar. Avocatii si juristii FACIAS vor oferi tuturor acestor persoane consultare si informare gratuită astfel încât drepturile lor să fie respectate – iar concedierile ilegale blocate. Numărul de telefon disponibil în acest sens este 021.460.20.63.

2. FACIAS va deschide împotriva statului român un proces pentru concedieri pe criterii politice – toate persoanele care fac obiectul unor astfel de concedieri urmând a fi reprezentate în instantă gratuit.

Într-un moment în care statul român pare să fi pierdut reperele normalitătii si responsabilitătii, revine Opozitiei si societătii civile sarcina de a forta, prin presiune juridică, simpla respectare a legii.

Boc: Guvernul ar lua de la opoziţie propuneri economice, dar până acum au fost doar “baloane de săpun”

“Coaliţia lucrează în acest moment la un pachet de măsuri economice, unde vom putea prelua şi de la opoziţie. Dacă vor dori să vină cu soluţii care să ajute ţara, nu vom avea nicio reţinere, dar, din nefericire, de la opoziţie avem parte până acum doar de baloane de săpun şi nu de soluţii concrete”, a afirmat primul-ministru.

Mediafax, Duminica, 18 iulie 2010.

Boc îi linguşeşte pe Voiculescu, Năstase şi Geoană

Emil Boc a afirmat că nu numai că a primit propunerile lui Voiculescu, dar documentul i s-a părut chiar unul “extrem de complet, realist şi bine documentat”. “Domnule senator, vreau să ştiţi că a ajuns la mine şi vă mulţumesc pentru documentul extrem de complet, de realist şi bine documentat şi fundamentat chiar dacă unele din soluţii nu pot fi implementate în momentul de faţă, unele din motive ideologice, altele poate din motive strict financiare. Eu l-am apreciat, repet, ca fiind extrem de serios şi bine documentat şi am spus şi colegilor. Am luat această propunere şi o avem în evidenţă acum când lucrăm la Ministerul Finanţelor cu privire la această utilizare a personalului de specialitate în activitatea de control şi pentru asta vă mulţumesc şi pentru alte câteva lucruri pe care le-am găsit, recunoscute în programul pe care mi l-aţi înaintat domnule senator”, a spus Boc.

Cotidianul, Marţi, 08 iunie 2010.

Poate ne hotărâm si noi, acolo, cât de cât, domnule Boc, la o opinie stabilă si coerentă. Măcar asa, platonic: e posibil să vă placă senzatia…

Dacă tot am proaspăt în memorie know-how-ul de “dat link” la Săptămâna Financiară, vreau să le recomand tuturor celor cu care am dezbătut în contradictoriu tema impozitării pensiilor acest material. Care arată în ce conditii, cu ce restrictii si cu ce contraponderi îsi asumă statele civilizate impozitarea pensiilor.

E o dezbatere care ne-aduce cumva în timpurile lui Maiorescu. În vremea formelor fără fond. Când unii importau aiurea-n tramvai idei si proceduri europene într-un stat care nu îndeplinea conditiile istorice pentru a le suporta.

Un material din Săptămâna Financiară care ne spune cât de “spectaculos” se dezvoltă infrastructura României. Si care merită citit în paralel cu teoriile economistului Amartya Sen.

Ar trebui să ne asumăm, la un moment dat, o dezbatere serioasă, matură, lipsită de ipocrizie si de stridențe din partea tututor părtilor implicate pe tema deschisă aici de Vlad Petreanu.

Echipa Fundatiei pentru Dezvoltarea României se tot dă bine pe lângă mine ca să public, ca guest post (din câte înteleg că se numeste…procedura), un text dedicat lui Stefan Tomici. Mă conformez – ca de fiecare dată când vorbim despre un tânar care ne mai întremează speranta si mândria de a fi români. Stefan are în mine un prieten pentru a-si împlini visul: să arate lumii cât de inteligenti sunt românii atunci când îsi asumă si truda zilnică necesară unui mare maestru.

”Ștefan Tomici: un mic geniu, o minte sclipitoare, dublu campion naţional la șah, multiplu medaliat al turneelor de șah… la 13 ani!

Pe campionul mondial Viswanathan Anand, Ștefan a avut ocazia de a-l întâlni și în fața unei table de șah. S-a întâmplat în noiembrie 2009, când campionul a fost invitat în România, la simultanele de la Palatul Parlamentului. Iar dintre cele 20 de partide susținute de maestrul internațional contra șahistilor români, cea jucată contra juniorului Ștefan Tomici a avut cea mai lungă durată.

Însă chiar dacă nu a reușit să-l învingă așa cum își propusese, Ștefan a primit atunci, de la cel care a intrat în istoria șahului mondial, multe încurajări de a continua cu același stil și de a-și urma visul, acela de a deveni un maestru al șahului.

Însă pentru Ștefan provocările șahului sunt departe de a se sfârși. Visul lui este ca în acest an să obțina trofeul la Campionatul mondial individual de șah pentru juniori organizat în luna octombrie a acestui an în Grecia. În acest scop, a început să se pregătească în cadrului Clubului de Excelentă al Fundatiei pentru Dezvoltarea României.”

Ce pată mai mare pe obrazul unei natiuni decât să-si împingă bătrânii să fure pentru a supravietui? Ce argument mai tragic ne trebuie pentru a nu forta absurd si inuman impozitarea pensiilor mici?

”Numarul furturilor din magazine a ajuns la 13.000 in doar primele cinci luni ale anului. Cel putin 80 de furturi se produc zilnic in supermarketurile din Romania. Hotii prefera alimentele, iar cei mai multi dintre faptasi sunt batrani care spun ca fura de foame. Conservele, mezelurile si uleiul de floarea-soarelui sunt alimentele care se fura cel mai des. Hotii spun ca stiu ca vor fi prinsi, pentru ca sunt camere de supraveghere si avem paza, dar risca, pentru ca le este foame. Am observat ca batranii au inceput sa fure, mai ales alimente.” (ziare.com)

Nu, nu asa ar trebui să se facă restructurarea sistemului bugetar.

Nu peste noapte. Nu pentru că-i ”ordin de sus” să tăiem cu 25% sau 50% ceva, orice. Nu desfiintând la metru, fără chibzuintă, agentii sau institute în care s-au investit sume importante. Nu dând afară oamenii ”la normă”. Conservatorii au o vorbă – si acesta-i un motiv pentru care sunt conservator: măsoară de zece ori, taie o dată. La noi e invers: Guvernul taie de zece ori si măsoară o dată. După ce a tăiat, de regulă.

Eu îmi mentin ideea privind titlurile de stat pentru bugetarii care au pierdut 25% din salariu. Câstigăm în acest mod 3-5 ani pentru a face o reformă judicioasă în sistemul bugetar. Reformă necesară, esentială, dar care nu se face peste vară.

Si, în plus, mentinem cererea de consum, decisivă în opinia mea pentru relansarea economică.

” Programul de guvernare al PDL menţionează “cele cinci cuvinte cheie ale noului mod de guvernare propus de PDL: accelerarea recuperării decalajelor României faţă de media europeană, însănătoşirea instituţională a statului, predictibilitatea deciziilor publice cu impact asupra mediului de afaceri, sustenabilitatea acţiunilor guvernamentale prin luarea în calcul a efectelor economice, sociale, tehnologice, de mediu, etc, pe termen lung şi consultarea periodică a partenerilor sociali”. ”

E o stire din septembrie 2008. Versiunea completă aici.

Nici nu stii, în cazul ăsta, ce să te amuze sau să te întristeze mai tare. Consultarea periodică a partenerilor sociali - în conditiile în care nicio solutie propusă de sindicate sau societatea civilă n-a fost luată în seamă în ultimul an? Sau sustenabilitatea actiunilor guvernamentale prin luarea în calcul a efectelor economice, sociale etc - în conditiile în care puterea suferă de un soi de isterie a indeciziei si răzgândirii (iesim din criză, nu iesim din criză, TVA sus, TVA jos, pensii ba, pensii da, jos cota unică, sus cota unică)? Ori, poate, predictibilitatea deciziilor publice cu impact asupra mediului de afaceri - dovedită clar în cazul măririi TVA în vreo trei zile, desi trebuia asteptat legal până la sfârsitul anului? Ce să mai spunem de însănătosirea institutională a statului - stat care s-a umflat bine-mersi în ultimii doi ani, si unde acum se fac, pe picior, ”reforme institutionale” prin concedieri si desfiintări de-a valma?

În aceste conditii, logic, recuperăm accelerat si decalajele fată de media europeană. Cu singura observatie că noi, spre deosebire de Europa, ne afundăm în criză…

Ca pentru o zi de tras sufletul. Am auzit-o recent la Radio Romantic.