În lipsa unor martori adusi în fata Justitiei, e greu să te pronunti asupra noului episod pugilistic atribuit presedintelui Băsescu. Dar dacă episodul este real si institutii ale statului precum SPP si Administratia Prezidentială ajung să mintă pentru a musamaliza iesirile grave ale presedintelui, atunci România e o tară în pragul pierzaniei.
Sa reduci cuantificabil rata mortalitatii infantile intr-un mandat de 4-5 ani, finantand corect centre pentru principalele arii de risc si marind numarul personalului specializat in neonatologie – asta ar trebui sa-si propuna un program de guvernare responsabil, nu bazaconii cu tepe in piata publica.
“Cinci nou-născuţi şi-au pierdut deja viaţa în urma incendiului de luni seara de la Maternitatea Giuleşti. Pe lângă deficienţele grave ale sistemului medical, incidentul arată că România mai are mult până va scăpa de eticheta de ţara cu cea mai mare mortalitate infantilă din Uniunea Europeană. Între timp, tot mai mulţi medici şi asistenţi medicali vor să plece în străinătate, astfel că numărul accidentelor şi cazurilor de malpraxis din sistemul medical are toate şansele să crească. Pe lângă aspectul emoţional al accidentului de luni seară, în urma căruia şi-au pierdut viaţa cinci nou-născuţi şi alţi şase bebeluşi, grav răniţi, se află în îngrijire medicală la Spitalul Grigore Alexandrescu, incidentul confirmă o statistică simplă, dar tragică. Potrivit datelor Eurostat, numărul deceselor bebeluşilor cu vârste sub un an din România a fost de 10,1 la mia de nou-născuţi, cea mai mare din Uniunea Europeană. Rate ridicate ale mortalităţii infantile sunt înregistrate şi de Bulgaria şi Letonia, cu 9, respectiv 7,8 decese la mia de nou-născuţi. Dacă ne comparăm însă cu alte ţări din regiune, precum Ungaria (5,1), Polonia (5,6) sau Cehia (2,9) ne dăm însă seama cât de departe ne aflăm de restul Europei.”
Articolul complet aici.
Cauzele se cunosc, iar semnalul de alarma a fost tras constant de catre specialisti.
“In fiecare an, in lume, 9 milioane de copii cu varste sub 5 ani mor din cauze usor de prevenit sau tratat. Pe cat de sec suna, pe atat de adevarat. Si, ca sa punem punctul pe i trebuie sa spunem ca nu putine din decesele micutilor au de-a face cu domeniul medical. Datele furnizate de “Levels and trends in under 5 mortality 1990-2008”, releva ca 37% din cauzele deceselor sunt datorate cauzelor neonatale, 19% pneumoniei, 17% diareei, 8% malariei, 4% pojarului, 3% HIV/AIDS. La nivel mondial se constata o lipsa a personalului calificat: moase, asistenti medicali, asistenti sanitari comunitari. Evident, nici Romania nu face exceptie de la regula. Multe spitale din tara se confrunta cu deficit de asistente medicale in sectiile de neonatologie, astfel ca ajung ca 20 de nou nascuti sa fie in grija unui singur cadru medical. In sectiile de ATI neonatologie ar trebui sa fie cel mult o asistenta pe o linie de ventilatie. “Avem perioade in care sunt 11-17 pacienti in sectie, din care 10 ventilati mecanic simultan. In general, sunt cam 2 asistente la 15 nou-nascuti. Daca am ajunge ca o asistenta sa fie la 4 ventilati ar fi nemaipomenit”, a precizat dr. Catalin Cirstoveanu, seful sectiei ATI neonatal, Sp. Marie Curie, Bucuresti.” (paginamedicala.ro)
La sugestia lui Klaus (căruia îi multumesc):
”Va dau o idee pentru sistemul sanitar: crearea unui ONG care sa semnaleze ministerului sanatatii, directorului de spital si opiniei publice, neregulile din spitalele romanesti pe baza informatiilor concrete, punctuale primite de la pacienti sau cadre medicale, sesizari colectate printr-o linie telefonica gratuita si/sau prin intermediul unui portal web. Si nu ma refer doar la probleme ce tin de infrastructura sau de bugete insuficiente, ci si la probleme ce tin de angajatii din spitale, de mentalitatea si de competenta lor. De exemplu doctorul X din spitalul A nici nu se uita la tine decat daca ii dai plicul, asistenta Y de la sectia de terapie intensiva n-o gasesti sa-ti dea un calmant decat dupa doua ore, la Urgente medicul de garda Z a preferat sa se discute chestii personale 30 min cu un prieten in loc sa se uite la tine. Sunt lucruri simple, concrete, care tin de mentalitate, nu de bani, de politica sau de guvern. Iar lucrurile astea se intampla zilnic in toate spitalele din Romania. Daca aceste situatii ar aparea pe un site public, cu numele cadrului medical, cu data cand s-a intamplat si cu toate detaliile, poate o asistenta de la o alta maternitate din tara s-ar gandi de 3 ori inainte de a se duce la baie o ora si sa lase bebelusii nesupravegheati. Poate atunci seful sectiei de Neonatologie ar veni macar odata pe luna inopinat la 10 seara sa verifice daca personalul medical isi face treaba. Si asa ar muri mai putini oameni prin spitale.
Evident ar fi util si publicarea aspectelor pozitive din spitale. As vrea sa scriu undeva unde sa afle toata lumea despre doctorul care m-a operat si care mi-a salvat viata, care venea de 3 ori pe zi pe la mine sa vada cum ma simt si care n-a vrut sa accepte “plicul”. As vrea ca eu, un simplu pacient ce puteam sa fiu acum la 2 metri sub pamant, sa pot face ceva ca seful acelui doctor sa stie ce fel de subordonat are si sa-l poata aprecia la adevarata lui valoare”
voi sprijini acest program FACIAS si SCRS.
E un prim pas.
”Profesorul doctor Vasile Astărăstoaie, preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR), spune că, “anul trecut, toate colegiile judeţene ale medicilor au primit un număr de 1.402 de cereri de eliberare de certificate de probitate morală pentru a putea pleca în străinătate”. Doar în Bucureşti au fost 672 de cereri. Când preşedintele CMR avertiza că doar în ultimii trei ani au plecat peste 6.000 de medici, în acest an cererile ajungând la circa 2.000, autorităţile, în loc să vină cu o ofertă firească pentru un stat european, le-au amputat salariile cu 25%.
Consecinţele sunt dramatice: bebeluşi arşi în incubator, ucişi în explozii, spălaţi cu dezinfectant de pardoseli. Secţii care se închid când singurul medic pleacă în concediu, aşa cum este secţia de Pediatrie a Spitalului Orăşenesc Baraolt. Iar nenorocirea de la Maternitatea Giuleşti nu-i singura.”
Articolul complet din Jurnalul National aici. Repet: sistemul este atât de bolnav, încât a ajuns să ucidă. Zilnic. Sistemul favorizează eroarea sau iresponsabilitatea individuală – acolo unde ea poate să apară. Sistemul pune în umbră si tinde să blocheze performanta medicală exceptională – caracteristică doctorilor români. Daca statul român – aflat în acest moment într-un moment de degradare fără precedent – nu face din sistemul sanitar o prioritate natională, tragediile vor continua. Iar prioritizarea presupune: alocare de resurse adecvate; leadership cu competente indiscutabile, care să fie acceptat si respectat de toată comunitatea medicală; tratament corect pentru profesionistii din sistemul medical.
Ca membru al Opozitiei, eu pot doar să propun; e privilegiul Puterii să schimbe lucrurile în bine. Si, din păcate, din acest punct de vedere românii au motive de pesimism.
Credeam că am văzut totul. Totul în privinta ticălosiei, incompetentei, iresponsabilitătii statului român. Stat-tâlhar, care-si pradă si-si trage pe sfoară, prin legi si ordonante aparent legitime, proprii cetăteni. Stat-escroc, care-ti pretinde jumătate din bani si-ti oferă, în schimb, servicii mizerabile.
Ei bine, m-am înselat: nu văzusem nimic până ieri. De când a devenit evident faptul că viciile profunde ale sistemul au reusit să creeze si un stat-ucigas. Care nu mai are răbdare nici să te tragă pe sfoară, nici să te tâlhărească, nici să te mintă, nici să te ofenseze: te-omoară pur si simplu. Te-arde de viu atunci când esti mai vulnerabil: în incubator.
Nu cred că există păcat mai grav în imaginarul colectiv decât pruncuciderea – fie ea si din culpă. Românii îsi vor aminti multă vreme de-acum înainte de acest episod al rusinii nationale, de-aceste timpuri demne de Irod.
Dumnezeu să odihnească acei copilasi veniti pe lume putin – si doar pentru suferintă.
Informatia de aici – foarte tentantă chiar dacă esti un chibiț - te face să-ti pui o întrebare nerezonabilă: pe când un Nobel pentru cercetarea românească?
Avem vreo sansă în următorul secol sau decalajul tehnologic, educational si financiar e prea mare? Mai poate un cercetător să reusească pe cont propriu, izolat – sau mediul si dotările academice sunt decisive în stiinta de performantă?
Pagina web a colegiului meu senatorial: aici. Cerută de surprinzător de multi tineri la actiunile de teren din Berceni, Eroii Revolutiei, Progresul.
M-am conformat.
O stire care n-ar trebui ignorată.
”Organizaţia Naţiunilor Unite a respins propunerea de autonomie teritorială a maghiarilor din Transilvania. Oficialii ONU vor recomanda României, începând din noiembrie să adopte statutul minorităţilor naţionale. Ţara noastră a fost felicitată pentru eforturile depuse în privinta integrării rromilor.” (Stirea completă aici).
Ati văzut ce-a pătit îndrăgitul imitator Ioan T. Morar?
”…Ieri mă plimbam pe Aviatorilor, pe partea cu parcul, şi au apărut în faţa mea doi indivizi, susţinători fervenţi ai lui Dan Voiculescu. Imediat mi-am dat seama că vor să mă agreseze. Aşa că m-am ferit de ei. Dar ei, fiind foarte mari susţinători ai lui Dan Voiculescu voiau să mă agreseze. Eu m-am ferit din nou şi am scăpat grăbind pasul. Scena era să fie văzută şi de alţi oameni care se odihneau pe bănci dar care, fiind şi ei susţinători ai lui Dan Voiculescu s-au făcut că nu o văd şi nu au reacţionat. Se pare că nimerisem pe acolo după ce tocmai se terminase o întîlnire a susţinătorilor foarte pasionaţi ai lui Dan Voiculescu. Pentru că, altfel, nu văd cum puteau fi atîţia la un loc, la ora aia. În fine, am scăpat, dar v-am spus povestea asta ca să vedeţi unde am ajuns!” (Textul complet aici).
M-am interesat: nu vroiau să vă agreseze, maestre. Doreau doar să vă felicite, poate usor prea entuziast, pentru prestatia artistică subtilă, dar fermă, din populara productie ”Autopsy of oblivion” (mă refer, desigur, la efortul interpretativ de la minutul 4.42).
