ian. 17

Referitor la situația critică din sistemul energetic – întreaga activitate a Termocentralei Rovinari este în pericol din cauza grevei minerilor, stocurile de cărbune sunt practic inexistente, importurile au atins nivelul maxim – două scurte observații:

1. În loc să “aruncăm” 15 milioane/zi pe importuri – ca urmare a grevei – ar fi mai eficient să alocăm aceste sume, măcar parțial, bugetului pentru salariile minerilor. E necesară o negociere inteligentă, rapidă și transparentă cu liderii sindicali.

2. Criza este atât de acută din cauza administrării iresponsabile a stocurilor de cărbune. Asigurarea unei rezerve strategice de combustibil trebuie să apară, în regim de urgență, pe agenda Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Un stat incapabil să-și asigure stabilitatea energetică este extrem de vulnerabil la orice alte amenințări.


ian. 15

Trimiteți o strofă preferată din poezia lui Mihai Eminescu, argumentați de ce-ați ales-o. Dintre participanți, prin tragere la sorți, vor fi selectați noi membri în Echipa de voluntari a Senatului Științific al FDVDR.

ian. 15

Aseară, la evenimentul dedicat de FDVDR lui Mihai Eminescu, pe lângă emoția reîntâlnirii cu numeroși prieteni, am avut bucuria de a descoperi excepționala afinitate a tinerilor pentru opera și personalitatea reperului absolut al culturii naționale.

Pasiunea și dezinvoltura cu care elevii și studenții vorbesc despre Mihai Eminescu, demonstrează uriașul potențial intelectual al acestei națiuni. Dacă beneficiază de modele ale superlativului, am convingerea că tinerii români – deștepți, educați, energici – vor scoate națiunea noastră din labirintul mediocrității.

Nu sunt “cuvinte mari”. Ascultați-i cum vorbesc. Descoperiți-le forța intelectuală. Observați lipsa oricăror complexe de presupusă provincie culturală. Dacă vor fi încurajați, dacă li se vor oferi resursele și spațiul necesar pentru a se dezvolta, acești români vor fi elita Europei de peste 10-20 de ani. Avem obligația să nu-i pierdem. Să nu-i lăsăm să plece. Să le oferim aici tot ce ar putea primi dincolo.

O dată în plus, Eminescu ne-a arătat calea. Suntem în stare s-o parcurgem?

ian. 08

În ultimele zile, presa a fost inundată de predicții apocaliptice despre moneda națională. Diverși pseudo-specialiști, invocând teme politice, incită la vânzarea masivă a leului și retragerea resurselor financiare din România.

Raportat la datele macroeconomice, situația monedei naționale nu este critică în acest moment, însă decredibilizarea artificială a leului poate produce o instabilitate semnificativă. Au fost numeroase cazuri în care profețiile împlinite prin dezinformare au generat crize majore.

În consecință, consider că este necesară o reacție rapidă și fermă din partea BNR prin care să se clarifice două aspecte:

  1. prognoza oficială asupra evoluției cursului de schimb în următoarea perioadă;
  2. miza atacurilor publice care vizează decredibilizarea monedei naționale (asumând că BNR beneficiază de informări din partea structurilor de specialitate).
ian. 06

Confruntările dintre Președinție și Guvern monopolizează agenda publică și la începutul anului 2019. Se ignoră decizii ale Curții Constituționale, se folosesc factori de influență externă pentru a se plăti polițe pe plan intern, se dărâmă totul fără a se construi nimic.

Privit obiectiv, din perspectiva cetățeanului care speră într-un an mai bun și investește în educația copiilor lui, războiul politic a devenit irelevant. În acest ritm, încrederea în instituții va continua să scadă, la alegerile europarlamentare vom înregistra un nou record de absenteism, iar la cele prezidențiale ne putem aștepta la o surpriză de proporții. Când sistemul nu performează, apar candidați din afara lui.

Metoda succesului politic obținut prin provocarea conflictului cu orice preț este epuizată. Modelul Băsescu a expirat. Lupta politică sterilă, orientată exclusiv spre obținerea de funcții și influența, reprezintă o formă de abuz împotriva cetățeanului. Iar ultimii ani au demonstrat că cetățenii au învățat să lupte cu abuzurile.

dec. 30

După ce timp de zece ani, în intervalul 2004-2014, România a fost transformată în “stat mafiot”  au urmat alți 4 ani în care, încet dar sigur, sistemul ocult a început să se dezintegreze.

Continuând în această direcție, la finalul anului 2019 am putea consemna revenirea la normalitate a societății românești. Cu câteva condiții:

1. Confruntarea politică – vom avea două momente electorale – să se desfășoare exclusiv cu mijloace democratice (fără “celule de criză” ale unor instituții pe Constituția le obligă la
neutralitate absolută).

2. Managementul economiei naționale să evite excesele populiste și alocările bugetare clientelare (toate guvernările din ultimii 29 de ani au suferit la acest capitol). Măcar de acum
înainte, după alegeri, să nu mai vină potopul.

3. Eliberarea mișcărilor civice de orice forme de presiune politică, economică sau dependente de finanțări obscure. În prezent, stabilitatea unei națiuni este garantată de capacitatea societății civile de a descuraja echidistant abuzurile.

Aceste trei puncte, consolidate cu asumarea concretă și coerentă a calității de membru UE și partener strategic al Statelor Unite, pot constitui premisele sănătoase ale României anului
2019.

Dacă sentimentul național – invocat de toți politicienii pe întreg parcursul anului în care am sărbătorit Centenarul – are măcar un sâmbure de adevăr, ar fi necesar să existe un acord (cel puțin tacit) asupra aspectelor enuntațe.

dec. 27

De la 1 ianuarie 2019, pe fondul unor prevederi din codul fiscal (referitoare la nivelul accizelor și conținutul de biocombustibil) se pregătește o nouă creștere a prețurilor la benzină și motorină. Asumând experiențele trecute, este cert că scumpirea va fi promptă și generală.

Din păcate, marii operatori de pe piața combustibililor nu acționeaza similar și când se impun ieftiniri. Reamintesc că deși prețul petrolului la nivel mondial s-a prăbușit cu aproape 40% din octombrie până spre finalul anului, tarifele la pompă au scăzut, în medie, cu doar 5%. Raportul este total nejustificat. Înțelegând inclusiv ponderea accizelor în prețul practicat de benzinării, reducerea ar fi trebuit să atingă 10-15%, astfel încât prețurile medii să coboare sub 4,5 lei/litru.

În aceste condiții, cred că toți plătitorii de taxe din România (de la transportatori și taximetriști la orice posesor de autoturism) așteaptă ca Guvernul și Consiliul Concurenței să se asigure că prețul combustibililor va fi corect stabilit.

Este o temă sensibilă, importantă, care influențează direct viața de zi cu zi. Recentele proteste ale “vestelor galbene” din Franța au demonstrat consecințele indiferenței autorităților față de problemele acute ale cetățenilor.

dec. 24

Suntem împreună, acasă, în familie, aproape toți. De Crăciun. Ne bucurăm că ne-am regăsit.

Ne gândim la cei care nu pot fi alături de noi. Ne amintim de anii care s-au dus, de copii, părinți, bunici, prieteni, de oamenii cu care, de-a lungul timpului, am împărțit o pâine, un gând, o emoție.

Suntem recunoscători pentru tot ce am primit și înțelegem că mereu mai avem ceva de oferit.

dec. 19

Curtea de Apel a admis contestația referitoare la tergiversarea dosarului în care Traian Băsescu își recunoaște intervenția asupra magistraților din cazul Telepatia și a fixat un termen limită de șase luni pentru procurorii care instrumentează cazul.

Reamintesc întrebarea pe care am mai exprimat-o aici, în urmă cu câteva zile: în condițiile în care atâția oameni au fost trimiși în judecată pe presupuneri sau probe indirecte, poate fi ignorată o probă directă care conține recunoașterea explicită a intervenției politicului asupra justiției?

dec. 16

Zilele acestea mi-am întâlnit câțiva prieteni la Alba Iulia. Oameni curați, deștepți, care continuă să creadă că în România se poate construi durabil și se încăpățânează să răzbească.

În discuțiile noastre nimeni nu a fost interesat de războiul dintre Președinție și Guvern, de moțiunea de cenzură sau de febra racolărilor parlamentare. În schimb, oamenii au vorbit apăsat despre presiunea taxelor, a schimbărilor legislative, a controalelor care sufocă micii întreprinzători, despre inechitățile intolerabile din sistemul de pensii și, nu în ultimul rând, despre necesitatea de a ne recupera măcar o parte din profesioniștii valoroși plecați în Europa.

Niciuna dintre aceste preocupări nu apare consistent pe agenda publică. Bula politică se învârte în jurul propriei axe, de la stânga la dreapta și retur, desprinsă de lumea reală. Fără o schimbare de paradigmă, de valori și doctrine, sistemul politic riscă să își piardă integral legitimitatea.

Personal, cred că umanismul este pasul firesc și necesar pentru a ne salva din ruinele hibridului comunist-capitalist în care ne învârtim.

N.B. La începutul anului viitor, voi reveni cu date concrete din analiza doctrinară dedicată umanismului pragmatic.