O analiză pertinentă a momentului actual, realizată de un umanist veritabil, Petru Mărginean:

”Cât costă jocul “de-a anticipatele”. Blocaj instituțional fără PRECEDENT

Bugetul public plătește pentru un parlamentar peste 10.000 de euro lunar net (salariu, cheltuieli forfetare). Pentru 470 de parlamentari peste 4.700.000 de euro lunar. În ultima lună, de când ne jucăm de-a anticipatele acești bani s-au dus pe apa Sâmbetei.

Și până aici avem doar o picătură din uriașa risipă bugetară. Pentru că la cheltuieile cu veniturile directe ale parlamentarilor se adaugă costurile de funcționare ale întregului aparat administrativ al Legislativului, alte zeci de milioane de euro lunar! Plus bugetele ministerelor care, în contextul unui Guvern demis, sunt practic paralizate. Așadar, în trei luni în care aleșii și miniștrii demisionari și nominalizați se joacă de-a moțiunea de cenzură, audierile și lipsa de cvorum, bugetul României irosește sute de milioane de euro lunar! Și toate acestea fără să existe garanția organizării alegerilor parlamentare înainte de termen. Pentru că rămâne încă foarte improbabil ca jumătate plus unu dintre parlamentarii români să aleagă, de bună voie, să renunțe la 6 luni de „înaltă demnitate”, salarii, mașini, secretare, precum și la beneficiile ulterioare ale unui mandat integral.

În sistemul constituțional românesc, alegerile anticipate sunt o soluție extremă și, mai curând, pur teoretică, despre care s-a vorbit în fiecare legislatură, dar nu s-a realizat niciodată. Nici măcar cel mai jucător dintre președinți, omul care nu s-a sfiit să schimbe orice regulă în timpul jocului, Traian Băsescu, nu a reușit să forțeze anticipatele. Deși și-a dorit! Situația din 2004 reprezintă un exemplu relevant pentru situația actuală. Proaspăt ales la Cotroceni, purtat de un val de entuziasm popular în creștere, președintele Băsescu se confrunta atunci cu o majoritate parlamentară dominată de PSD. În logica firească a Constituției ar fi trebuit să desemneze un premier de la acest partid.

Ce a făcut Traian Băsescu? Orice altceva!

A invocat inclusiv alegerile anticipate și n-a ezitat să ceară ajutor de la cel care avea să-i devină adversar pe viață, Dan Voiculescu, rugându-l insistent să voteze un Guvern de dreapta. Presați cu argumentul că o criza ar fi periclitat aderarea României la Uniunea Europeană, Voiculescu și Partidul Umanist au acceptat să susțină Cabinetul Tăriceanu și criza a părut rezolvată. Însă în momentul în care umaniștii au refuzat să-și trădeze aliații social-democrați, susținând propunerile PSD pentru Președinția celor două Camere ale Parlamentului, Traian Băsescu a cerut, din nou, și foarte vehement alegeri anticipate. De altfel, acesta pare să fie momentul care a declanșat conflictul Băsescu-Voiculescu: considerându-se sfidat de înscăunarea lui Adrian Năstase ca președinte al Camerei Deputaților, președintele Băsescu a atacat imediat „soluția imorală PUR”, pe care el însuși o forțase. Ce a urmat, este istorie. După 1 ianuarie 2007, când România a intrat în UE, partidul lui Dan Voiculescu a ieșit de la guvernare, așa cum anunțase în 2004. Câteva luni mai târziu, Traian Băsescu a fost suspendat de „comisia Voiculescu”, dar a câștigat la scor lupta electorală (iar lui Dan Voiculescu i s-a redeschis câteva luni mai târziu, pură coincidență, dosarul privatizării ICA, care primise anterior NUP). Însă nici măcar după referendumul din 2007, când s-a întors cu o legitimitate sporită la Cotroceni, nici în 2009 cand și-a reînnoit mandatul, Traian Băsescu, a cărui putere și influență au atins cote fără precedent, nu a putut declanșa alegeri parlamentare anticipate.

Așadar, cunoscând aceste precedente, înțelegând că jocul de-a anticipatele – cu doar câteva luni înaintea alegerilor la termen – produce costuri incomparabil mai mari decât eventualele beneficii, de ce asistăm astăzi la un blocaj instituțional fără precedent?

Pentru că aproape toate partidele din Parlament, de stânga sau de dreapta, privesc exclusiv către propriile mize electorale și nu spre gaura produsă în bugetul de stat. Însă, în momentul în care va apărea un calcul exact și obiectiv al pierderilor financiare produse de aceste jocuri politice, electoratul îi va sancționa, la pachet, pe toți cei responsabili.

Această analiză îi aparține lui Petru Mărginean, liderul umaniștilor din Deva.

18 COMENTARII

  1. Exista o Decizie CCR nr. 356/2007 care ar fi bine sa fie citita de mămăliga de PSD.
    Am citit ultimul delir al noului ambasador american in RO, m-am ingrozit si mi s-a ridicat sangele la tample vaăzând inepțiile acestui măcelar care se consideră vătaful Romaniei! El ne critică trecutul, insultă PSD, adulează PNL-ul, ne dă directive despre ce e bine sa facem cu resursele, etc. Cum i se permite?? Mai avem institutii functionale care sa reactioneze la prostiile acestuia? Probabil ca era un discurs scris de Coldea personal. Nu am vazut nici la Antena 1, dar nici la Antena 3 vreo luare de atitudine critica impotriva acestui idiot. Din cauza acestui servilism constant fata de americani isi vor pierde audienta.

  2. totul a pornit de la ministrul de finante actual catu care a iesit si a facut niste declaratii aberante si a bagat panica in populatie.

  3. stau si ma uit la declaratiile doamnei turcanu…..doamne fereste iti vine sa fugi si sa nu te mai uiti in urma.asta ne reprezinta pe noi in guvern.

  4. la o simpla analiza constatam ca romania a mers din rau in mai rau iar acum avem raul suprem pe cap si anume pe sica mandolina si rares bogdan.

  5. sa ajunga cat mai repede la o concluzie clara ca de incertitudini suntem satui ei se cearta in parlament si noi nu mai stim ce sa mai facem.

  6. sincer sa fiu ma asteptam sa fie asa sa nu se inteleaga opozitia cu guvernul si sa se certe la nesfarsit important este sa aleaga ceva bun pentru noi si sa inceteze odata cu mascarada asta.

  7. in romania nimic nu mai este surprinzator se poate intampla orice eu una nu ma mai astept la schimbari majore pe scena politica.

  8. sa nu cumva din certurile astea romania sa nu intre intr-un blocaj economic din care sa nu mai aiba cale de scapare ca asta ne-ar mai lipsii….ca in rest.

  9. doamne in ce tara traim bine ca scapam de sica mandolina asta ca sincer sa fiu mie mi se urase cu el si cu inactivitatea sa.

  10. batalia pentru ciolan este mare acum vad ca si bubosul de cilos a iesit din vizuina si arunca cu venin….vrea si el o parte din marele munte de bani.

Comentariile sunt închise.