miercuri, aprilie 24, 2024
Acasă Despre mine Povestea unui prejudiciu ireal

Povestea unui prejudiciu ireal

18

Un articol care sintetizează anomalii intolerabile într-un stat de drept. Fără a-l comenta în niciun fel, am o singură concluzie: orice abuz tolerat devine un precedent periculos care, mai devreme sau mai târziu, va genera alte abuzuri. Cred că este esențial pentru prezentul și viitorul României să reparăm nedreptățile trecutului.

EVENIMENTUL ZILEI, 1 MARTIE 2021: Povestea unui prejudiciu ireal

Un caz care a schimbat viața multora.

Declaraţii şocante date în faţa procurorilor de la SIIJ arată că dosarul Telepatia a fost o operaţiune pseudo-judiciară, împănat cu falsuri, ce a dus la condamnarea unor oameni nevinovaţi! După 12 ani de la inventarea unui prejudiciu enorm , Aurelia Nicolae spune senină că…a greșit de mai multe ori atunci când a avansat suma de 60 de milioane de euro. Cine plăteşte pentru asta ? Dar zecile de familii obligate să achite suma inventată de DNA vor avea parte de dreptate?

Un prejudiciu făcut „din pix”

În 2007, DNA, prin procurorul Emilian Eva, a pus la plămădit ceea ce se dorea un dosar răsunător: privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare. Eva i-a impus specialistei DNA Aurelia Nicolae să facă un raport de constatare, cu privire la privatizare şi un presupus prejudiciu. De altfel, acesta a rămas singurul document luat în calcul de instanţe la pronunțarea condamnărilor.  În doi timpi şi trei mişcări, Aurelia Nicolae iese la interval cu o sumă fabuloasă. Însă, totul s-a construit pe o serie de falsuri grosolane pe care ulterior le-a recunoscut însă le-a calificat drept…erori făcute din grabă. În toată această construcţie, nu a contat faptul că încă din 2008, într-un răspuns către Ministerul Agriculturii, cu privire la ancheta DNA, ADS, instituţia care a declanşat privatizarea ICA,  precizează clar totul a fost legal şi nu se putea pune problema existenţei vreunui prejudiciu.

În 2003, legislaţia obligatorie aflată în vigoare şi aplicabilă SC Institutul de Cercetări Alimentare SA spunea că, în cazul în care activul net contabil al unei societăţi era sub o treime din activul net total,  se folosea un raport de evaluare simplificat pentru evaluarea valorilor acţiunilor.

În mod ciudat, însă, în raportul de constatare realizat în cazul ICA, angajata DNA vine cu altă poveste: că trebuia făcut raport de evaluare de piaţă şi, totodată, tot patrimoniul societăţii ar fi trebuit obligatoriu reevaluat , invocând dispozițiile HG nr. 403/2000, un act normativ cu caracter de recomandare, fără caracter general obligatoriu. În conţinutul actului, se spune clar că se poate face reevaluare, atenţie, SE POATE, doar dacă rata inflaţiei cumulată pe ultimii 3 ani consecutivi depăşeşte 100% .Institutul de statistică a comunicat indicii inflaţiei pe 2002, 2001 şi 2000, anii ce trebuiau luaţi în calcul, şi, cum inflaţia era prea mică,  Aurelia a mai adăugat un an, 1999. I-a ieşit 125,8 la sută când în realitate trebuia să fie 88,8 %. De altfel, audiată fiind la SIIJ, Nicolae a recunoscut că ea, de fapt, nici nu ştia cum se calculează ratele de inflaţie: „eu sunt cea care a calculat ratele de inflaţie, fiind ajutată de un coleg pe nume Cuciureanu Florin, specialist DNA, asta deoarece nu ştiam foarte bine modalitatea de calcul a ratei inflaţiei”. Mai mult, în raportul întocmit la cererea procurorului Eva, specialista vobeşte şi de reevaluări succesive, cu indici existenţi în acte normative abrogate la momentul privatizării ICA, indici ce au dus la majorarea artificială a presupusului prejudiciu. Nu s-a mai deranjat să verifice dacă actele normative invocate mai erau sau nu în vigoare.

Prejudiciul ICA, o aberație fără precedent

Pentru ICA, DNA a făcut un scenariu propriu, ce n-avea legătură cu legile în vigoare! Dar totuşi cum s-a ajuns la o suma de peste 60 de milioane de euro.

Simplu! Iniţial, a modificat, în mod ilegal, rezultatele financiare din bilanţului contabil încheiat la sfârșitul anului 2002. Apoi,  a schimbat, după bunul plac metoda de evaluare a prețului de ofertă al pachetului de acțiuni, falsificând realitatea. NU a fost suficient, a mai venit cu ceva halucinant: indici de reevaluare ale clădirilor și terenului, la fel, după bunul plac. Şi toate acestea pentru a induce ideea că  reprezentanții Agenției Domeniilor Statului au greşit, iar privatizarea nu ar fi fost legală.

Instituţiile confirmă: DNA a greşit!

Întrebate cu privire la construcţia aberantă a DNA în cazul ICA, instituţiile au răspuns ferm: privatizarea a fost legală. Au venit cu astfel de puncte de vedere şi ADS, dar şi Ministerul Finanţelor. Prima care a venit cu un punct de vedere clar a fost ADS. În 2008, Agenţia Domeniilor Statului, entitatea ce privatizase ICA, spune foarte clar că nu există prejudiciu şi că valoarea identificată de Aurelia Nicolae drept prejudiciu este o PĂRERE NEFUNDAMENTATĂ.  O concluzie cutremurătoare se desprinde până acum: DNA a inculpat 13 oameni în dosarul ICA pe baza unui raport total viciat, atât ca metodă de calcul cât şi ca rezultat. Aurelia Nicolae s-a încurcat în propriile declaraţii de mai multe ori, anul trecut, în faţa anchetatorilor de la SIJ.

Aurelia Nicolae: Este consemnat , într-adevăr, în raportul de constatare o rată a inflaţiei, pe perioada 1998-2001, de 125,8%, însă acest aspect este reţinut în MOD ERONAT(…) Această EROARE o explic în condiţiile în care am întocmit raportul de constatare  IN GRABĂ . „

Însă afrontul total adus ideii de dreptate reiese din următoarea declaraţie:” eu sunt cea care a calculat ratele de inflaţie, fiind ajutată de un coleg pe nume Cuciureanu Florin, specialist DNA, asta deoarece nu ştiam foarte bine modalitatea de calcul a ratei inflaţiei”

Aurelia Nicolae: Nu mi amintesc cum am gândit atunci când am consemnat în raportul respectiv.Nu ştiu de ce am reţinut şi anul 1999.Este eronată modalitatea de calculare a indicelui de 125,8%.Așa cum am declarat mai sus, arăt că această perioadă a fost luată în calcul în mod eronat și calculul este de asemenea greșit.

Şi alte declaraţii date recent la SIIJ cu privire la ancheta DNA pe privatizarea ICA scot la iveală şi alte aspecte tenebroase, abuzuri ce nu au fost sancţionate nicicum până în prezent. Vă reamintim că , în 2008, fostul ministru al Agriculturii Dacian Cioloş răspunde DNA-ului că se constituie parte civilă în dosarul ICA cu suma de 60 de milioane de euro. Fără să se consulte cu cineva din minister, fără să înregistreze vreo pagubă în contabilitatea instituţiei. Culmea, la acel moment, constituirea inițială s-a făcut în baza unui act normativ abrogat de 6 ani. În 2019, Ministerul Agriculturii recunoaşte că nu există niciun document la nivelul instituţiei care să fundameneze adresa semnată de Cioloş. Ce spune Rela Ştefănescu, director Direcția Juridică din cadrul M.A.D.R.,   despre legalitatea constituirii de parte civilă făcută de Cioloş?

nu cred că ministerul se poate substitui practic unei activități legale desfășurate de către o altă instituție publică, respectiv A.D.S.”

Mai mult, fosta directoare a Direcţiei Buget Finanţe, Carmen Bidaşcu a recunoscut şi ea recent la SIJ că: „Referitor la creanțele stabilite prin hotărâri judecatorești definitive și irevocabile, instituția publică are obligația de a face dovada, pe parcursul derulării procedurii judiciare de orice natura, (…) că acea creanță se justifică. ”.Miron Moldovanfost director general al Direcției Buget Finante și Fonduri Europene în anul 2008, dată la care Ministerul Agriculturii s-a constituit parte civilă în dosarul I.C.A. S.A., spunea în 2019, că nu exista o bază legală pentru ca instituţia să recunoască presupusa pagubă: “înregistrarea în contabilitate  a prejudiciului se realizează pe baza unor documente, documente care sunt certe. Ministerul nu putea să înregistreze această cheltuială dacă nu era certă.  Noi, Ministerul Agriculturii, am considerat că nota DNA nu reprezintă un document primar în baza căruia să se efectueze înregistrarea în contabilitate, urmând să înregistrăm la finalul procesului acea cheltuială, dacă existăAșa cum am menționat mai înainte, prejudiciul nu putea fi înregistrat în contabilitate întrucât nu existau documente certe care să fundamenteze existenţa acestuia

La rândul său, Laureţiu Lupu, director , la acea vreme, al Direcţiei Juridice spune că nu interesa pe nimeni adevărul: «exista o spaimă în instituțiile publice cu privire la faptul că «te leagă D.N.A.-ul», iar eu însumi fusesem chemat anterior la D.A.–ST Ploiești pentru că, în calitate de director al Direcției Juridice din cadrul Ministerului Agriculturii transmisesem către D.N.A. o adresa prin care ministerul nu se constituia parte civilă într-o altă speţă.»

18 COMENTARII

  1. s-au scris rauri de cerneala despre acest subiect care de prima data s-a vazut a fi un mare abuz facut o institutie de forta din romania.

  2. mi se pare ireal ceea ce sa intampla in tara noastra cum se umfla toate si pe nedrept…ce justitie este asta?

  3. este de strigat la cer cu aceste abuzuri facute de niste persoane care culmea ar tebui sa fie oamenii legii si oamenii dreptatii.

  4. sa de faca dreptate,oamenii nevinovati au avut de suferit de pe urma executarii ordinelor unui personaj notoriu.

  5. cu totii am constatat inca de la inceput ca totul a fost doar o gaselnita basista pornita din ura care nu avea nicio legatura cu realitatea.

  6. prejudiciu facut din pix este opera unor subordonati care au executat niste ordine foarte clare venite de la cotroceni.

Comentariile sunt închise.