Premierul Victor Ponta a prezentat în Parlament scrisoarea FMI. Cu aceeasi ocazie, primul ministru a anuntat ca va putea scadea taxa pe valoarea adaugata pentru mai multe produse alimentare dupa modelul scaderii TVA la paine, de la 24% la 9%.
Salut decizia Executivului. Este una dintre ideile pentru care am luptat constant ani de zile, sustinand oportunitatea acestei masuri. In 2006 am propus pentru prima data, in Parlament, reducerea TVA la alimentele de bază. Avertizam atunci ca este necesar a fi atrase cat mai multe activitati in zona fiscalizata pentru a combate evaziunea care acum a ajuns sa depasesca 50% in unele domenii.
Disproportiile raman evidente.
Pretul zaharului a crescut constant in Romania in ultimii sapte ani. Romanii mananca cel mai scump zahar din sud-estul Europei. Pretul acestui aliment elementar este de peste patru ori mai mare decat cel la care este tranzactionat pe bursa. In acelasi timp, Romania ramane pe locul doi în topul celor mai sarace tari din UE.
Un prim pas a fost facut. Iar un eventual impact negativ la nivelul bugetului a fost combatut cu succes prin cresterea accizelor la alcool si bunuri de lux despre care vorbeam si in 2011, intr-un interviu in Saptamana financiara:
„Pot fi crescute taxele si accizele pentru consumul de lux. Este o nişă semnificativă, neafectată de criza economică, din care putem obţine la bugetul de stat, prin taxare suplimentară, până la încă o jumătate de miliard de euro.”
Am, in continuare, convingerea ca cei care achizitioneaza astfel de produse isi permit sa plateasca taxe suplimentare, iar bugetul Romaniei ar avea acuta nevoie de o asemenea sursa de venituri. Ar putea fi solutia pentru reducerea costului cosului zilnic al marii majoritati a cetatenilor.
Ar fi nemaipomenit de excelent, intrucat preturile au fost dinamitate de PDL si traiul de zi cu zi a devenit foarte scump, multor romani neajungandu-le banutii ramasi dupa plata ratelor si utilitatilor. Ne taram existenta cu greu de la o luna la alta si am ajuns sa-i invidiem pe cei raposati, ca au scapat de griji. Sa dea Dumnezeu sa se aprobe !
ELEGIE
Mâncăm, cu TVA redus, mai multă pâine ,
În timp ce un copil a fost mâncat de câine ;
Ca nişte muribunzi trăim de azi pe mâine
Şi vom pleca săraci…în viaţa de poimâine .
Băsescu :
Huligan .
Asocial .
Sălbăticiune-rea.
Conștiință de cârpă .
Chinuitorul Românilor și odăiașul Gitănștainului.
Încă se târăște înainte.
Ca o hienă fără ochi . Și fără tiroida aia ce-a dat-o la găleată.
Uită ; sau nu știe. Pentru că este doar un bișnițar incult.
De port . De vapor . Din lumea cea de jos , soioasă si mizeră.
Îi spun : Adolf Hitler s-a crezut „Mesia Germanilor” .A pieit josnic, și-mpușcat , și otrăvit .
Ceausescu s-a visat „geniul Carpatilor” . Și a crăpat la zid , ca un tâlhar ce era.
Zelea Codreanu făcea pe „Căpitanul” ; aidoma bubosului și stârpului Traian Băsescu.
Și tot trădător de țară îmi era .
Și culmea : întrutotul și-aidoma lui Traian Băsescu , era un vânzator
tot pe la Germania-aia-mare .
Ce coincidentă . . .
Dar , alții, mai șmekeri și mai „căpitani” l-au strâns de gât. Cu lațul , prin pădurea Tâncabeștilor.
Ca pe-un vânzar notoriu , ca pe-un închinător la alte zări și garduri .
Exista însă un proverb străvechi ; de peste trei milenii.
Acesta spune așa : „Pă ce-ai fost , nu dau doi bani ”
Băsescu va vedea în curând câți „bani” și câte alte-alea mai face.
Și voi veți vedea . Adepții lui . Și slugile lui.
ȘI PROFITORII LUI.
~ ~ ~
Post scriptum : ROMÂNI : Scuipați si aruncați blesteme groaznice ,
în fața șalvărului , infectului , trădarului Traian Băsescu.
Am Zis.
~~~
Moto : Cine se joacă cu focul face pipi pe el noaptea-n somn.
„Băsescu se joacă cu focul
Traian Băsescu a reuşit o performanţă inedită. Într-o singură zi a reuşit să creeze incidente diplomatice cu trei ţări vecine şi, prin extensie, cu două mari puteri. Consecinţele nu vor întârzia să apară. Guvernatorul României se joacă de-a „ruleta rusească” în plan diplomatic, probabil fără a înţelege seriozitatea situaţiei.
Este remarcabil faptul că Traian Băsescu îşi modifică radical comportamentul şi discursul în funcţie de interlocutor. Atunci când discută cu activiştii mişcărilor naţionaliste, el devine un „naţionalist de matineu” cu pronunţate valenţe patriotarde care oscilează între tentativele de a reedita, fie şi la nivel declarativ, „succesele” mareşalului Antonescu şi dorinţa de a debita „perle verbale” în stilul lui George Bush junior. Într-un anturaj prietenos, ajutat probabil de vremea caniculară, Băsescu ameninţă Budapesta şi-i dă lecţii de democraţie liderilor de la Kiev şi Belgrad. Mai mult, preşedintele României recunoaşte că majoritatea locuitorilor din Republica Moldova nu doresc unirea cu România, dar insistă asupra necesităţii acesteia. Dacă utilizăm termenii agreaţi de „profesorul” Dan Dungaciu, se poate spune că Băsescu doreşte un viol geopolitic.
Lucrurile capătă o turnură caraghioasă atunci când preşedintele României se autoproclamă lider al unei coaliţii regionale îndreptate împotriva Ungariei. Cu aşa discurs, liderul de Cireşica poate contribui, cel mult, la coagularea unei coaliţii internaţionale care îl va „pune la punct” chiar pe Traian Băsescu şi nicidecum pe liderii de la Budapesta. Orice ar crede „experţii” de la Bucureşti, Washingtonul nu-i va fi recunoscător lui Băsescu pentru declanşarea unor conflicte regionale cu entităţi care beneficiază de bunăvoinţa evidentă a Moscovei şi Beijingului. Mai mult, atât la Berlin cât şi la Washington se vor găsi nişte factori de decizie care vor fi foarte nemulţumiţi de faptul că preşedintele României îşi arogă dreptul de a crea coaliţii regionale menite să „pună la punct” ţări-membre ale UE şi NATO. Cei care organizează coaliţii regionale se află într-o ligă geopolitică aparte şi nu le plac impostorii.
Dintre toţi susţinătorii patriotarzi ai locatarului de la Cotroceni nimeni nu se întreabă unde dispare naţionalismul şi tupeul lui Traian Băsescu atunci când acesta se întâlneşte cu delegaţia FMI sau cu reprezentanţii OMV sau cu cei care finanţează proiectul Roşia Montana. Liderul portocaliu se comportă ca un bătăuş în curtea şcolii, fiind capabil să agreseze doar cei mai mici ca el, cum ar fi liderul partidului maghiar Jobbik. Atunci când apar probleme serioase ce ţin de chestiuni cu adevărat importante, cum ar fi controlul asupra resurselor naturale, controlul asupra sistemului bancar sau îndatorarea la FMI, Băsescu pierde aura de naţionalist înflăcărat, devenind instantaneu un bişniţar umil, servil şi plin de reverenţă faţă de colonizatorii occidentali.
Pretenţiile preşedintelui României asupra statului de lider regional nu pot fi decât o glumă proastă, deoarece România nu mai este un stat independent, fiind o colonie controlată cooperativ de SUA şi UE. România nu mai controlează resursele subsolului, nu mai are industrie, nu mai are armată serioasă şi nici măcar nu mai are dreptul de a-şi recapitaliza propria bancă de stat. Despre ce leadership regional poate vorbi guvernatorul unei colonii de mâna a doua? Despre ce lecţii de democraţie poate vorbi un personaj care a rămas la conducerea ţării în ciuda unui referendum pierdut? În cazul lui Traian Băsescu, unicul aspect pozitiv pentru România este faptul că nimeni nu-l mai ia în serios pe locatarul de la Cotroceni, iar bufonii se bucură de o libertate de exprimare mult mai mare decât cea de care beneficiază preşedinţii de state serioase. Totodată, chiar şi un bufon nu poate să se joace cu focul fără consecinţe. Până la urmă, asemenea jocuri se vor solda cu arsuri.”
Mai mult: http://romanian.ruvr.ru/2013_08_13/Basescu-se-joaca-cu-focul-0830/
COMENTARIUL PE CARE TISMANEANU NU VREA SA-L POSTEZE: http://ascutirealupteideclasa.wordpress.com/2013/09/21/comentariul-pe-care-tismaneanu-nu-vrea-sa-l-posteze/.
Comentariile sunt închise.