Am citit toate comentariile  făcute la mesajul anterior.

Sintetizând într-un singur cuvânt răspunsurile voastre, cred că este foarte limpede ce vor românii: RESPECT!

Respect pentru adevăr, pentru inteligența fiecărui om, pentru destinul european al României, pentru dreptul la sănătate, la educație, la un trai decent, la libera inițiativă (fară abuzuri din partea statului)!

Respect pentru pentru viitorul copiilor și al nepoților noștri.

Acest răspuns extraordinar – respect pentru ființă umană – reprezintă însăși esență umanismului pragmatic.

De mii de ani, de la Platon încoace, umanismul susține imperativul respectului pentru om, pentru înzestrările și pentru rolurile sale specifice în cadrul societății.

Voi reveni în câteva zile cu două axiome umaniste.

51 COMENTARII

  1. Avem toată încrederea în dumneavoastră.
    Știm că supravegheați la bunul mers al României și că vă veți dedica pentru bunăstarea poporului.
    Doamne ajută! 🙏

  2. Da, RESPECT! Dar, din păcate, la noi, respectul se confundă cu frica. Oamenii nu cer respect, cer să fie ascultați și să fie tratați corect.

  3. Respectul nu e doar despre drepturi, e și despre obligații. Trebuie să ne asumăm responsabilitatea pentru acțiunile noastre și să construim o societate bazată pe merit și corectitudine.

  4. Sunt întru totul de acord cu ideile prezentate. Respectul trebuie să fie fundamentul oricărei societăți democratice și civilizate.

  5. Aș zice că problema nu e doar lipsa de respect, ci și de empatie. Fără să ne punem în locul celuilalt, cum putem să-l respectăm cu adevărat?

  6. Corect. Fără respect pentru noi ca indivizi, nu putem progresa ca societate. Românii merită mai mult, iar respectul ar trebui să fie un punct de pornire pentru orice schimbare.

  7. Da, corect, însă cine oferă acest respect? Statul român a demonstrat de multe ori că nu știe să respecte cetățenii, doar le cere să fie respectuoși. Șu unii s-au cam plictisit de asta și s-a văzut la alegeri

  8. Frumos spus, dar in realitate, cine respectă pe cine? Mulți dintre noi ne lovim zilnic de lipsă de respect la orice colț de stradă.

  9. Mi-a plăcut mențiunea despre Platon, dar parcă e trist că după mii de ani încă mai vorbim de respect ca de un ideal nedepășit.

  10. E adevărat, nu putem cere respect dacă nu îl oferim la rândul nostru. Trebuie să începem prin a ne respecta unii pe alții în comunitățile noastre.

  11. Eu constat că degeaba vrem respect, daca nu suntem dispuși sa ne schimbăm noi ca oameni. Românii sunt și ei lipsiți de respect uneori față de propriul popor.

  12. Ce frumos ar fi dacă ar exista mai mult respect, nu-i așa? dar realitatea e alta… în România, de multe ori lipsa de respect e regula.

  13. Respectul nu poate fi doar cerut, trebuie câștigat. Și asta este o problemă la noi, mulți așteaptă să primească respect fără să îl ofere.

  14. Cred că Francis Fukuyama a cuprins această dorință, la nivel global, sub formula : ” DORINȚĂ DE RECUNOAȘTERE „. Este tot un fel de RESPECT, mai aplicat. Mai mult, Uniunea Europeană, cu consecvență, promovează, „în pustie”, formula PARTICIPĂRII cetățenilor…Nu se referă la vot, ci la politici publice, măcar în formulele unor comunicări și fundamentări eficiente, dacă nu la participare efectivă, la nivel de corpuri profesionale/grupuri interesate. Deja, „aplicația” ar putea prinde contur…
    Vă scriam recent de necesitatea reluării efortului dvs. conceptual post-decembrist, „Teoria celor 3 sectoare economice”, cu un angajament de-al meu de implicare tehnică în această reluare. Am găsit și o ultimă formă de denumire a teoriei, mai cuprinzatoare la nivel de guvernanță, pe linia istoriei Instituționalismului și a actualizării lui în funcție de noile condiții economico-sociale, „INSTITUȚIONALISMUL NOULUI ECHILIBRU GLOCAL”. Voi continua acest dialog, privat.

  15. Respectul începe cu lucrurile mici – cum ne comportăm în trafic, cum ne adresăm unii altora. Dacă nu învățăm respectul în cotidian, nu putem să-l cerem în domeniile mari precum sănătatea sau educația.

  16. Problema este că la noi se confundă deseori respectul cu servilismul. Oamenii vor respect, dar adesea sunt dispuși să renunțe la demnitate pentru favoruri.

  17. Cum putem vorbi de respect când atâția copii din mediul rural nu au acces la educație de bază? Respectul începe cu drepturi egale pentru toți.

  18. Să fim serioși, respectul e doar un cuvânt gol când vine vorba de cei aflați la putere. Respectul adevărat se câștigă prin fapte, nu prin discursuri frumoase.

  19. atata timp cat situatia economica de la noi din tara este una subreda si politicul se concentreaza pe altceva mie mi se pare cam lipsa de respect aici pentru intreg poporul roman.

  20. cred ca a sosit vremea ca romania sa fie o tara respectata nu numai de cei din interior dar si in afara granitelor ei.

  21. Da, RESPECT! Dar, din păcate, la noi, respectul se confundă cu frica. Oamenii nu cer respect, cer să fie ascultați și să fie tratați corect.

Comentariile sunt închise.