Nu-ți programezi să cauți adevărul, dar, pur și simplu, te trezești căutându-l. De mic vrei să știi adevărul: despre propriile jucării pe care sfârșești demontându-le, despre ființele misterioase care se înghesuie în tubul catodic (sau în plasma contemporană), despre proveniența copiilor, despre părinți, despre prieteni, despre joc. Pe măsura ce crești, obsesia adevărului se instalează iremediabil. Vrei adevărul despre destin, despre bărbat, femeie, politică, publicitate, fotbal, viață sau moarte. Și, în timp, te ancorezi în câteva adevăruri care îți dau sens. Cum ar fi adevărul despre tine însuți.

Dar adevărul tău nu corespunde întotdeauna cu adevărul celorlalți. Este esențial să ai înțelepciunea de a distinge între adevăr și percepție, atât în cazul tău, cât și al celorlalți.

Acest blog va cuprinde adevărurile lui Voiculescu. Despre politică, despre presă, economie și viață, trecut, prezent și viitor. Pot fi adevăruri subiective sau unilaterale, dar mereu adevăruri.

Mă aștept ca adevărurile mele să fie infirmate, criticate sau acceptate cu decență și inteligență și sper ca atât eu, cât și cititorii acestui blog, vom deprinde împreuna obiceiul de a ne îndoi de propriile adevăruri, chiar și numai pentru a le reconfirma.

17 COMENTARII

  1. Adevarul?….si care ar fi adevarul despre Securitatea din Romania…firma Crescent si preluarea ei de catre o persoana particulara ce sustine ca nu a fost securist?

  3. Scrieti frumos, plastic, curat. Daca nu as ascocia autorul acestor randuri cu persoana publica, omul politic, poate ca as putea sa le admir la adevarata valoare. Nu cunosc adevarul despre dumneavoastra, ci franturi, dinr/o parte sau alta, din iesiri publice si reactii..sunteti doar un alt om politic, adica un om pentru care adevarul este doar o conjunctura favorabila siesi.

  4. Foarte frumos spus. Totusi n-as vrea sa ma mai indoiesc de adevarurile mele, fie ele subiective si proaste. Zilele astea am nevoie disperata de confirmarea adevarurilor mele. Nemaigasindu-mi locul in adevarurile celorlalti si suferind de handicapul de a nu le accepta, de a le respinge cu duritate,as vrea tare mult sa mi se confirme macar o data sperantele si planurile.
    Poate ar trebui sa ma rog, altminteri am sa ma dezintegrez subit la impactul cu zidul adevarurilor tuturor celorlalti.

  5. Ne incepem viata de mici inconjurati de minciuni frumoase ambalate frumos si servite de cei din jurul nostru,crestem si incet,incet ne convingem ca de multe ori adevarul doare prea tare sau este prea crud si incepem si noi sa-l ambalam in minciuni nevinovate pe care incepem sa le credem,iar notiunea de adevar incepe sa fie atat de subiectiv,incat adevarul nostru nu mai coincide cu adevarul altora.Imbatranim si ne dam seama ca demult cand eram tineri,ne propusesem sa traim bazandu-ne pe sinceritate si adevar,doar ca ne-am pierdut pe drum si ca la fiecare etapa a vietii noastre a fost nevoie de o mica sau mai mare minciuna si nici critica sau acceptarea nu mai schimba cu nimic faptele noaste trecute.Si din moment ce nimeni nu e perfect,incepand cu mine,de ce as avea dreptul sa critic,poate doar sa incerc sa imi dau seama ce este minciuna si ce este adevar,doar asa ca un pariu cu mine si cu viata.

  8. Stimate domnule Voiculescu,sunteti printre putinii,foarte putinii,politicieni pe care vreau sa-i mai iau in considerare si pe care ii respect.Eu si sotul meu am mai facut inca odata efortul de a lua un credit bancar pt.a achizitiona un computer,tocmai pentru a putea intra in contact cu cei cativa pe care ii respectam si in care mai credem..Noi nu ne mai dorim atat de multe de la viata deoarece avem deja o oarecare varsta,dar de stabilitate avem nevoie tocmai pentru ca avem o anumita varsta.Scandalurile si nesiguranta zilei de maine au facut din noi niste disperati gata sa ne agatam de promisiuni desarte,desi in cazul nostru n-as spune asta.Mie mi se pare ca domniavoastra rezonati cu asteptarile mele de la clasa politica si de la oamenii de afaceri,deasemenea stiu ca experienta domnieivoastre de viata v-a facut mai intelept si mai tolerant cu semenii.Eu cred ca Bunul Dumnezeu v-a luminat in incercarea dumneavoastra de a fi aproape de oameni si de a-i servi cum va pricepeti mai bine.Pacat ca nu sunt mai multi sa va inteleaga demersurile ,poate ar trebui sa mai lucrati la asta si eu cred ca ati inceput bine prin sinceritate.Sinceritatea mai poate salva poporul nostru,posibilitatea de a lupta cu cei care ne-au mintit atatia ani prin sinceritatea de a le spune „pa,pa,pa….”,precum spune dragul Mircea Badea.Pentru mine este o mare mangaiere faptul ca oameni ca Mircea Badea,Mihai Gadea,Victor Ciutacu,Gabriela Vranceanu Firea si multi altii,pot sa fie liberi in gandire prin intermediul Trustului Intact si va multumesc tuturor.

  9. D-le Voiculescu, in tara asta ADEVARUL mai are vreun sens, vreo valoare?
    Asta cind Presedintele ne minte, cind cateii de la ANAF ne vineza, cind Politianul intinde mina la spaga, cind doctorul are tarif fix, cind taxele ne sufoca, cind incompetenta este la rang de virtute, cind inaltii functionari ne sfideaza, cind stam ca vitele sa platim impozite si cind singura noastra posibilitate de a mai trai e OMERTA?
    Probbail ca asta e motivul pentru care 2,5 milioane de tineri nu mai vor aici.
    Am creat o tara monstruoasa si in 20 de ani am facut-o mai rea ca inainte.
    Pacat.

  10. Anul G- anul in care omenirea si-a pierdut copilaria

    Omenirea se află la momentul la care este nevoită să recunoască că legile guvernării sale impuse uneori prin forţă şi brutalitate, alteori prin manipulare sau constrângere, dar de cele mai multe ori prin logica principiilor care stau la baza acestora, deci, este nevoită să recunoscă ca legile liberalismului, ale economiei de piaţă şi-au atins pragul insuficienţei.
    De ce azi? Pentru că azi cercul se închide, sistemul devenind victima propriilor scopuri- acelea de a progresa. Ori tocmai acest progres face ca azi naţiunile să se manifeste unele păşind cu grijă la limita neînţelegerii autosuficienţei atinse, altele în salturi pentru ca să poată atinge umărul naţiunilor puternice.
    Or, egalitatea, ce manifestă ea? – Nevoia de detaşare. Dar azi cine işi mai permite să provace cicluri noi în mod artificial, provocări în care şi-ar putea frânge propriile gâturi?

    Ce e de făcut?
    Azi omenirea se vede obligată să accepte Globalizarea ca o necesitate a existenţei sale, pasul spre maturizarea proprie, singura şansă ca omenirea să nu se autodistrugă datorită manifestărilor independente ale naţiunilor.

    Ce ne propune Globalizarea?
    Să acceptăm înfrângerea Liberalismului la nivelul naţiunilor şi să revenim la Socialism, compromis autoimpus pentru ca omenirea să nu mai intre vreodată în ciclul mort al existenţei sale.

    Care vor fi paşii?
    1.Se vor defini Legile care vor guverna convieţuirea naţiunilor şi a omenirii în special în vederea atingerii unui scop comun:
    2. Cucerirea Universului ca unic scop care poate genera speranţa dezvoltării continue şi care poate deschide cercul;singurul scop care poate da sens existenţei unei specii care nu se poate manifesta fără de păcate.

    Astfel, Pământul va deveni Biserica omenirii dincolo de care aceasta va păşii manifestându-se ca fiinţă matură dar plină de farmec uneori căutând să-L atingă pe Dumnezeu, alteori evadând în negura păcatelor.

    Avand in vedere acest cadru general nu pot sa nu-mi indrept atentia asupra noastra, asupra natiunii asteia si sa nu incerc a deslusi un adevar- ori poate doar o realitate asa cum o percep eu:

    Capacitatea de a desluşi prezentul şi direcţia în care se îndreaptă acesta cu posibilitatea de a prognoza în limite minime de eroare viitorul este atributul celor suficient de înţelepţi, de experimentaţi, de informaţi.
    Să fi fost „luminiţa de la capătul tunelului” doar o viziune falsă, o depărtare înşelatoare şi domnul Brucan să fi interpretat acea lumină în sensul pozitiv, dar ea nefiind altceva decât lumina aceluiaş capăt de tunel care se închide de unde a plecat?

    Eu vad că azi România seamănă tot mai mult cu România anilor ţ80, atunci când mediocritatea şi oportunismul erau împinse la cele mai înalte nivele ale conducerii cu scopul de a se deţine controlul cu ajutorul celor dedicati cauzei, indiferent de incompetenţa profesională a acestora. Pe atunci, ca şi acum, specialiştii capabili de expertiză şi de concepere a unor strategii, managerii capabili să perceapă starea de fapt, capabili de analiza, de conducere şi coordonare… valorile, au fost marginalizaţi, ignoraţi cu aceeaşi înverşunare ca şi azi, cu aceeaşi teamă neetalata, dar uşor de probat, a celor dedicaţi, cei care se simt ameninţaţi, sufocaţi, deranjaţi de prezenţa acestor valori. Şi cum să fie altfel dacă politicul de azi se complace într-o coaliţie prin care se elimină concurenţa cu scopul de a gusta din putere cu orice chip…chiar şi cu riscul totalitarismului care emană din actualul monopol politic.

    Este diavolesc modelul care se construieşte, chiar şi dacă admitem că vremurile nu mai admit astfel de modele( totalitare), pentru că dincolo de scopul nedeclarat şi probabil neidentificat de înşişi autorii săi ( şi mă refer aici la faptul că nici ei nu îşi dau seama ce pun la cale, ci doar îşi închipuie că sunt singurii care ar fi îndreptaţiţi, capabili, unici) se naşte o creaţie pe masură.Pentru că dincolo de nepăsarea conducatorilor noştri, dincolo de lipsa de conştiinţă a acestora şi lipsa onoarei, aceştia reuşesc să creeze hidoasa caracatiţă care se înfruptă şi creşte monopolizând politicul, economicul, civicul. Dar ce este mai mult decât şocant e incapacitatea acestei creaturi de a observa ca îşi sacrifică tot ceea ce îi dă sens egoistei sale existenţe: poporul, naţia, indivizii, teritoriu …toate acestea fiind uitate cu desăvârşire în delirul în care trăieşte- delirul puterii. Să nu realizezi că timpul pierdut în situaţii de crize financiare, economice şi în plus politice (aşa cum e clasa politică azi în România) va genera reacţii în lanţ greu de controlat, reacţii care vor duce la întoarcerea României la condiţiile economico-financiare ale anilor 95-99, iar delirul puterii va genera doar un ciclu închis, o viziune falsă, o eroare a evoluţiei!??

    Când vom depaşi stadiul de comă şi vom retrăi imboldurile mareţe ale unei naţiuni sănătoase? Când vom înţelege că individul capătă glorie atunci când îşi depaşeşte limitele păcatelor proprii, când dă dovadă de onoare, când îi pasă… Vom depaşi oare vreodată slugărnicia datorată impotenţei proprii aşteptând mereu să ne coordoneze alţii, trădând spiritul şi aşteptările naţiunuii pentru satisfacţia unui rânjet personal reflectat de oglindă?
    Probabil ca niciodată.
    Probabil că vom fi salvaţi de Europa, pentru că Europa ne vrea vii. Dar cu ce preţ? Cu câtă umilinţă, cu câţi alţi zeci de ani de slugărnicie?

    Brucan ar zice:- peste douăzeci de ani…

  11. Nu știu cum e să fii mare politician al României și nici nu-mi doresc.

    Însă după mintea mea, nu aș fi „căutat adevărul” vorbind despre Dinu Patriciu sau aerul lui Mircea Badea.

    Dvs. sunteți acuzat că ați fost informator al Securității. Din punctul meu de vedere, este un lucru foarte grav care ar trebui să-l explicați, eu unul nu aș putea muri știind că mi se zice Felix și n-a fost așa. Sau măcar să explic adevărul care a fost.

    Iar eu unul care mă uit la dvs, puțin îmi pasă de antene sau jurnalul. Felix sau nu?

  12. as putea scrie o intreaga poveste aici despre adevar, adevarul meu si adevarul celorlalti dar ma voi multumi cu a spune ca adevarul este relativ. atat de relativ incat raportandu-ma doar la mine ca entitate nu pot spune ca mai cred cu toata fiinta. mi s-a indus o stare de alerta continua in relatiile cu ceilalti. pentru ca orice as auzi sau as vedea ( da chiar daca as vedea cu ochii mei) exista mereu indoiala ca acel ceva nu este de fapt ceea ce cred/este de fapt. nu stiu daca gaseste cineva vreun sens in ceea ce am scris eu aici. concluzia este ca totul este interpretabil si deci relativ. singurul lucru adevarat este minciuna.

  13. Draga domnule Voiculescu,

    Vreau sa va transmit cu parere de rau ca va urasc din tot sufletul. In ordine cronologica, motivele ar fi urmatoarele:
    1. sunteti politician. Toata clasa politica actuala ar merita deportata in Sumatra. M-am saturat sa se tot schimbe conducerea, si sa auzim in continuare numai de tepe, falimentari, contracte dubioase si baieti destepti. Plus, postul dumneavoastra Antena 3 a cumparat o emisiune geniala, Top Gear. Emisiune care ma interesa in mod direct, deoarece domeniul meu de activitate este strans legat de industria auto. Dar, emisiunea desi ar fi trebuit sa fie difuzata in fiecare duminica la ora 22.00, de cele mai multe ori o asteptam degeaba, deorece se gasea cate un subiect foarte important pentru tara, dar care mie imi era total indiferent, pe baza caruia sa faceti cate o editie speciala, in locul emisiunii. Logica mea era simpla; Ba, a cui e postul asta? A lui Dan Voiculescu. Pai sa-l frec cu tot neamul lui, normal ca e politician si ma intoxica cu politica lui, desi sunt atat de dezgustat de politica din Romania incat nu mai pot sa vizionez asa ceva la TV fara sa mi se revolte stomacul.
    2. Intre timp, casa in care locuiesc, fiind casa nationalizata, a fost revendicata. Noi am cumparat casa de la Statul roman in anul 2000, pe baza legii 112/1995. Acum, fiind situata ultracentral, mafia imobiliara din zona a fabricat niste acte, pe baza careia a revendicat o mica parte din acel imobil Au castigat dreptul asupra acelui spatiu, detinut de o societate comerciala, si au facut o manevra dubioasa si ilegala, prin care au intabulat pe numele lor intreg imobilul, nu doar acel spatiu. Acum ne cheama la judecata, ca sa ne evacueze. Am pus mana si am cercetat datele problemei. Supriza… Legea Voiculescu ne protejeaza, deoarece am cumparat imobilul de buna credinta. Legea pentru care Dan Voiculescu a dus un adevarat razboi cu presedintele Basescu. Dan Voiculescu? Mosul ala care ma enerveaza cu Antenele lui? Curioasa treaba.
    3. parintii mei asteapta sa iasa la pensie. Si tot asteapta, si tot asteapta… Ba se prelungeste varsta, ba se schimba legislatia. Si-mi spune tata intr-o zi: Ba tu stii ca astia in Parlament au propus sa se prelungeasca varsta de iesire la pensie la 70 de ani la barbati? Si a zis Dan Voiculescu: foarte bine, sunt de acord. Puneti varsta de pensionare 70 de ani, ca si asa speranta de viata in Romania este 69 de ani. Si o sa-i dati omului pensia la un an dupa ce moare. Am ramas siderat: Dan Voiculescu? Iara asta? Ce naiba, asta chiar vrea sa ajute?
    4. Fiind atat de dezgustat de politica, nu am mai fost la vot din 2000. Cu exceptia ultiimelor alegeri locale, cand am mers hotarat sa ajut la schimbarea primarului care a incurajat aceasta mafie imobiliara si care a facut avere de pe urma noastra. In rest, am jurat ca numai votez in viata mea. Pentru ca toti sunt hoti. Dar acum, D-le Voiculescu, ma vad obligat ca la urmatoarele alegeri sa va ofer votul meu. Pentru ca nu imi pasa daca averea pe care o aveti este dobandita cinstit sau nu. Pentru ca nu ma intereseaza daca sunteti fost securist sau nu. Pentru ca ma simt obligat, deoarece m-ati ajutat, fara sa stiti, enorm de mult. pe mine, familia mea, si o multime de alti oameni. Asa ca vreau sa va platesc datoria.
    De asta va urasc domnule Voiculescu. Pentru ca ma obligati sa-mi calc cuvantul, si sa particip iarasi la vot. Si pentru ca sincer imi erati un personaj extrem de antipatic, pe care l-am injurat de nenumarate ori. Si acum ma obligati sa va cer scuze, Domnule Voiculescu.
    Asadar, va rog sa acceptati scuzele mele, impreuna cu votul meu. Nu imi sunteti nici acum simpatic. Dar ati castigat respectl meu.
    Scuze si pentru commentul atat de lung. Sper ca si viata dumneavoastra sa va fie cel putin la fel de lunga. Ma inclin.

  14. Am ajuns la acest post (primul) pentru ca am vrut sa vad daca exista vreun scop declarat al acestui blog. Daca vine ca un instrument in campania sustinerii tinerilor de catre Fundatia Dan Voiculescu, daca e un instrument electoral, etc.

    In acceptiunea mea Dan Voiculescu era un om aspru, dur, care se gandeste la cum sa produca macar 1 leu profit si pentru care adevarul e oricum doar al lui.

    Inteleg ca Dan Voiculescu accepta ca adevarul dumnealui ar putea sa nu corespunda cu al altuia si ca esentiala e intelepciune de a distinge intre adevar si perceptie.

    Si uite cum, un blog aparut ca un instrument pentru a culege diverse „adevaruri” pentru a fi comparate cu cele ale domniei sale pentru a cerne adevarul de perceptia a mai avut un rezultat: mi-am dat seama ca modul in care il percepeam eu pe domnul Voiculescu era gresit.

  15. Este incredibil ca cineva mai doreste in Romania sa mai caute adevarul, in legatura cu orice! Suntem obisnuiti de prea mult timp sa privim si sa acceptam fara discernamant, doar surogate sau fake-uri ce ne invadeaza viata, fara a avea nimic autentic, nimic cu adevarat valoros, nimic ce poate sa dainuie. Adevarul este un concept esential, ce la noi insa, pare sa fi fost uitat ca si cand nu ar fi unul fundamental atat in filosofie sau in viata fiecaruia! Astept cu mare interes sa descopar adevarurile lui Dan Voiculescu, pentru a vedea daca macar unul dintre ele coincide cu al meu. Am impresia ca ar fi chiar mai multe de unul…

Comentariile sunt închise.