În mai puțin de doi ani vom avea 4 rânduri de alegeri: europarlamentare, prezidențiale, locale și parlamentare. Tensiunile politice și confruntările instituționale, alimentate ireponsabil de retorica electorală, ne vor apropia tot mai mult de punctul de rupere al întregului corp social.

Continuând în același ritm, nu vom mai fi o națiune, ci o uniune artificială de triburi socialiste, liberale, reformiste, “civice” (cu finanțări și agende politice) interesate să se anihileze reciproc. Priviți în jur: de la răfuielile politice și blocajul instituțional până la altercațiile din trafic și intoleranța dintre diverse minorități, totul se desfășoară exclusiv prin demonizarea adversarului.

Ne injuram în piețe, pe facebook, la televizor. Spațiul public este dominat de manifestări violente. Oamenii decenți – majoritatea tăcută – se strecoară prudenți, încercând să nu atragă atentia poterelor ideologice care bântuie strada și internetul sub lozinca “Cine nu urăște cu noi, va fi urât!”

Pentru a nu mai oferi spectacolul degradant al unor răfuieli nesfârșite – duse pe toate fronturile, la București, la Bruxelles și oriunde în altă parte – România are nevoie, mai mult decat oricând, de un mediator. Adică de un Președinte dispus să-și asume rolul constituțional, chiar și atunci când testul electoral este iminent.

La sfârșitul acestui an, ne vom alege, din nou, președintele. Mizez, total împotriva curentului, că la scrutinul din toamnă va avea câștig de cauză cel care își va propune să stingă conflictele, nu cel care le aprinde.

 

 

7 COMENTARII

  1. PRU a dat lovitura. Fostul ministru al Apărării Corneliu Dobrițoiu s-a înscris în PRU, transfer anunțat de Bogdan Diaconu, chiar pe Facebook: „Îi urez bun venit, în echipa PRU, domnului General în rezervă C. Dobrițoiu! Fost ministru al ApN, C. Dobrițoiu a ales să se alăture PRU, datorită convingerile sale naționaliste și din dragoste de neam și țară! Un om care a inteles pericolul tacit pentru Romania, dar si pentru Europa de Est. In conditiile Demagogiei adusa cel mai inalt rang la nivelul UE, aceasta si datorita fricii acestora de a pierde alegerile, atat PPE, cat si S&D si ALDE (noile achizitii ale lui „Soros”), Baietii se pregatesc pentru implementarea Planurilor dure ale Globalizarii. E nevoie de alaturarea fortelor nationale (asa-zis nationaliste), pentru (re)stabilirea Normalului si Firescului in viata noastra, pentru a indeparta represaliile impotriva celor care deranjeaza, impotriva firmelor romanesti, impotriva a tot ce e romanesc, prin practici oculte. Acesta nu e decat o reactie de aparare a adevaratei societati civile (nu a celei false, creata de „Soros”). E nevoie ca si cei care nu merg de obicei la vot sa se alature la aceasta actiune (macar la vot), daca inclina mai mult spre aceasta directie, decat spre Artificialul si Falsul introdus cu Forta in viata noastra !

  2. Vicepremierul italian Matteo Salvini a insistat vineri că ţara sa nu are intenţia să părăsească Uniunea Europeană (UE), ci să o schimbe. ”Nu avem nicio intenţie să ieşim din UE, dorim să o schimbăm, dar nu să o abandonăm”, a semnalat Salvini într-o notă adresată presei, după ce însuşi preşedintele Parlamentului European, italianul Antonio Tajani, a cerut clarificări în urma unei declaraţii a consilierului vicepremierului Salvini pe probleme economice şi preşedinte al comitetului de buget din camera inferioară a parlamentului de la Roma, Claudio Borghi. ”Fie vom reuşi să schimbăm Uniunea Europeană, fie va trebui să o părăsim”, a spus acesta din urmă la o conferinţă la Milano. Claudio Borghi a descris alegerile europene din luna mai drept ”ultima şansă” de a schimba politicile europene, care în opinia sa au fost ”special croite pentru Germania” şi sunt ”toxice” pentru Italia. De pildă, a explicat el, UE ar trebui să se concentreze mai degrabă pe ”şomaj zero” decât pe deficite publice zero. Oficialul italian a amintit astfel de disputa guvernului de la Roma cu Comisia Europeană pe tema deficitului bugetar. Această dispută a fost soluţionată în decembrie în urma unui compromis prin care executivul italian s-a angajat să reducă deficitul bugetar la 2,04% din PIB, de la 2,4% cât era prevăzut în bugetul pe anul 2019 contestat de Comisia Europeană. Dar această ţintă de deficit rămâne totuşi mult peste cea de 0,8% acceptată de fostul guvern de la Roma pentru a stăvili creşterea datoriei publice a Italiei, ajunsă la 131% din PIB. După aceste declaraţii ale lui Claudio Borghi, preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, i-a cerut guvernului din ţara sa ”să spună clar dacă doreşte să iasă din zona euro şi din UE”. ”Prea multă ambiguitate şi declaraţii hazardate fac numai rău Italiei şi italienilor”, a scris el pe reţelele de socializare. Nu este prima dată când membri ai partidelor ce formează actuala coaliţie guvernamentală de la Roma, respectiv partidul de extremă dreapta Liga şi formaţiunea antisistem Mişcarea 5 Stele (M5S), aduc în discuţie o ipotetică ieşire a Italiei din zona euro sau din UE. Totuşi, de fiecare dată, atât premierul Giuseppe Conte, cât şi liderii celor două partide de guvernământ, Matteo Salvini şi Luigi di Maio, au respins astfel de scenarii, cei din urmă arătându-şi însă nemulţumirea faţă de modul în care funcţionează blocul comunitar, Salvini, de pildă, calificându-i adesea pe oficialii UE ca fiind nişte ”birocraţi” ajunşi în funcţii fără să fi fost votaţi.

  3. asa este domnule profesor….parca toti au luat-o razna si nu mai judeca cum trebuie este o ura continua alimentata de cei care se duc mereu si mereu in piata victoriei si instiga la violenta

  4. miza este foarte mare de aceea ne trebuie un presedinte care sa se implice actriv in toate problemele tarii si sa le rezolve

  5. astfel de conflicte trebuie sa inceteze iar viitorul presedinte trebuie sa fie mediator si inca unul foarte bun nu ca si iohannis

Comentariile sunt închise.