Asa cum se vad lucrurile acum, conservatorii romani vor participa singuri la alegerile pentru Parlamentul European, realitate care grabeste o dezbatere ideologica serioasa, pentru ca implica optiunea pentru o familie politica europeana (la alegerile trecute alianta cu PSD a adus automat o optiune pentru grupul socialistilor).
Confruntat cu necesitatea de a renaste ideologic dupa 1989 intr-o lume profund schimbata fata de realitatile politice ale anului 1918, cu probleme sociale grave, Partidul Conservator si-a cautat identitatea fie in zona conservatoare britanica si germana, transant de dreapta, fie in zona mai “centrista” a social-liberalismului.
Dezbaterea interna din partid ar trebui sa clarifice aceasta cautare. Iar prin intermediul dezbaterii ar trebui identificat si partenerul european natural al conservatorilor romani: ALDE (liberalii si democratii), ECR (conservatorii si reformistii) sau EPP (popularii).
Ce credeti?
Domnule Voiculescu,
Tocmai mi-a picat in mana xerocopia cartii „Catre un nou ideal” de N. Filipescu (Bucuresti, Editura Librariei Storck &Muller, 1898), din care citez prima fraza: „Starea noastra de constiinta e rodul a doua moduri de a gandi si de a simti. Unul ne vine din afara, altul e rasarit din insusi avutul nostru national”. De ce cautati tot in afara reperele – cand situatia dezastruoasa a tarii, este clar, isi are inraurirea in afara?
Cartea este una rara, nu se gaseste in librarii; daca doriti, ma ofer sa va pun la dispozitie o copie a cartii, in care ilustrul inaintas conservator facea exact ceea ce faceti dumneavoastra in momentul de fata – schita o strategie, un program politic pentru partidul sau, in ideea de a scoate tara din marasmul in care o impotmolisera guvernarile liberale.
„Azi am ajuns si mai rau. E mai rau decat coruptiunea, mai rau decat raul: azi nu mai e nimic, e neantul. Avem un guvern ridicol, care nu insemneaza nimic, care nu stie pentru ce a venit si nu va sti pentru ce se va duce” – apreciaza N. Filipescu in capitolul „Partidul dominant”, pentru ca tot acolo sa evoce si calea redresarii: reforma morala, „acea lucrare de regenerare a inimei nationale”, in care sens il cita chiar pe Mihai Eminescu, inrauritor al ideilor sale: „Imi amintesc ca Eminescu visa ca in formele cele mai moderne, cele mai inaintate ale legislatiunei sa faca sa patrunda <>”.
„Cand sentimentul national e slabit la un popor, e de datoria partidelor conservatoare de a-l intari” – afirma N. Filipescu in discursul rostit la banchetul Cercului de Studii, la 23 martie 1897. Este si motivul pentru care ma dresez dumneavoastra – pentru ca eu cred cu tarie in idealul lui Eminescu in ceea ce priveste poporul sau, poporul nostru, atat de incercat de vicisitudinile istoriei. Inraurit de ideile lui, si N. Filipescu este la fel de actual, iar ideile si solutiile preconizate se deosebesc a fi de mare actualitate. De altfel, sper ca inainte de sfarsitul anului sa avem la dispozitie un volum referitor la „statul organic” in conceptia lui Mihai Eminescu, pe care sa-l propunem romanilor ca reper in conturarea unei viziuni politice integratoare. Ma numar printre fondatorii PP-LC si sper ca si alte partide mici sa se alinieze sub acest stindard. In ideea ca va opta pentru valorile traditionale ale conservatorismului romanesc, invit, asadar, PC – partid istoric cu traditie relevanta, intre ai carui strategi din trecut Eminescu a facut o figura distincta, sa ni se alature. daca nu, nu!
Voi avea material nou sa mai scriu un episod Grivco, asa cum am facut in volumul meu „A doua Scrisoarea III” (Bucuresti, Ed SemnE, 2010), cu parodia „El Pirat”:
El-Pirat
După G. Cosbuc
La Grivco vine un pirat
C-un ochi pe lung şi-un ochi pe lat
Un smoc de păr lins pe chelie
Şi-n mâini c-un fes sau o tichie
Din păr de cal bălţat.
Cât se dădea el de fudul
În faţa Marelui Mogul
Proprietar de acţiuni
Făcu un snop de plecăciuni
Şi tot n-a fost de-ajuns
Mai să-i dea fruntea de pământ
Până să scoată un cuvânt
După un şir de temenele
Cu văitături şi văicărele
Mi ţi-l aud zicând:
“Sunt la strâmtoare, Mare Mag
Din Baba Manda eu mă trag
Cică-s sămânţă de neam prost
Care pe orişiunde-am fost
Am semănat arţag
Şi mult din ce-mi umplu desagii
Am risipit prin naufragii
Că am trăit bune şi rele
Cu whisky, bufuri, daravele
O ştiu deja toţi Magii
Însă de la o vreme-ncoa’
Mi s-a pus pata pe ceva:
Să-mi bag reforma în corupţi
Să fac din ei nişte mieluţi
Pe lângă târla mea
Doresc o dreaptă de granit
Peste-un sistem ticăloşit
Că pute patria de hoţi
Baroni, moguli şi mafioţi
Aşa că am venit
Să parafăm un troc modern
Îţi dau o halcă de guvern
Că, Mare Mag, la viaţa mea
Posed o tainică dambla:
Mă tot visez etern
Mă văd un falnic prezident
Atotstăpân, omnipotent
Şi-acum, văzând că nu e chip să
Devin stăpân, c-am voturi lipsă
Acolo-n Parlament
Mă rog, nu-ţi fie cu bănat
Că mi te vreau asociat
La necuprinsul meu mister
Îţi dau matale-un minister
Şi-un secretar de stat
Iar dacă stau şi mai socot
Să-mi iasă cvorumul la vot
Îţi dau şi câteva direcţii
– Ca să nu zici că vin cu frectii –
Şi asta nu e tot
În Parlament, pentru mata
Un bun fotolui n-ar strica
Să poţi fi mândru că exişti
Dă-i dracului pe pesedişti
Şi hai de-a dreapta mea !
Fost mare Pârcălab de Burg
Eu iţi propun cinstitul târg
Ca o afacere morală
Să n-ai, deci, nici o îndoiala
Cu vorba nu mă-ncurc”…
Zise Mogulul încântat
Privind spre vajnicul pirat:
“Ce darnic esti, măi frate-meu
Să te audă Dumnezeu
Să-ţi ţii cuvântul dat
Primesc, deci, târgul ce-mi propui
Şi-al meu partid zălog il pui
Ca-n peisajul ăsta tern
Să facem, dom’le, un guvern
Tu-i ceara mamii lui…”
Doar că n-a fost să fie-aşa
Reforma se îmbârliga
Corupţia prindea culoare –
Naramză fin mirositoare
Ce – zău – ademenea…
Dar după nu ştiu câte luni
Se sparse târgul, oameni buni
Văzând Mogulul chixul cras
Din guvernare s-a retras
La Grivco-n rugaciuni
Şi dup-o vreme de sfârşeală
Când tot la Grivco-n acea sală
S-a convenit un târg la fel
Dar fără de Piratul El
“E-o treabă imorală”
A decretat cu cerbicie
Proprietarul de tichie
Din păr de coadă de cal breaz
Ce n-a fost niciodata treaz
De când e pe felie…
Eu un răspuns tot mai aştept –
Mogulule prea înţelept
Acolo-n Grivco la mata
Când e aşa şi când e-aşa ?
Cum vine strâmbul drept ?
O ÎNTREBARE ÎNTREBATOARE:
DUMNEAVOASTRĂ DE CE NU CANDIDAŢI PENTRU PARLAMENTUL EUROPEAN ? Poate vom avea şi noi românii de rând mai mult noroc şi ne putem pune sub aripa dvs ocrotitoare, pentru a nu mai fi hăituiţi de lingăii portocalii-verzui.
POLITICĂ FĂRĂ PREZERVATIV
Într-un vagin politic activ, problema mai la stânga, mai la dreapta, mai pe centru se subordonează aceleia de a avea cu ce-l mobila, altminteri canci orgasm.O antenă la momentul funerar Cioabă şi un gând sincer spre masa indobitocită a căldărarilor, ar trebui valorificat trecând peste prejudecăţi. Domnule Dan Voiculescu, sunteţi colossal în grădina politică mioritică, şi nu numai, dar insufficient pentru a forma un buchet.E vremea să mai născociţi ceva, chiar azi.
Acum ,stanga…dreapta sunt golite de sens explicit in tara Romaneasca.
Ionel Bratianu ar fi fost la fel de mare si de-ar fi fost la stanga-stangii.
Asta e marea drama. Nu doctrinele. Ci oamenii de stat.
Acum avem potai de stat. din belsug.
Domnule Presedinte,
Subsemnata Pop Marta Claudia, URMAS DE EROU MARTIR al Revolutiei, domiciliata in Bucuresti, Str Ilfov nr 1, ap. 5, sector 5, identificata cu CI seria RT nr 875663 eliberat de SPCEP Sectia 5 la 28.03.2013, CNP 2770318464513, beneficiara a indermnizatiei speciala – DECIZIA NR 241286 din 16.08.2007 privind stabilirea indemnizatiilor prevazute de legea nr 341/2004, va supun atentiei urmatoarele:
Sunt unica fiica Eroului Martir Pop Lucian Vinicius, decedat in Revolutie, avand Certificatul de urmas seria UEM-P nr 00113, conform legii 341/2004 (in perioada 1990 – 2004 am beneficiat de prevederile legii 42/1990)
Din 2002, in timp ce eram studenta, am handicap accentuat (Sindrom Gitleman), fapt atestat de Decizia nerevizuibila asupra Capacitatii de Munca nr 3243 din 10.10.2005
In 2006, Comisia de Expertiza Medicala a pesoanelor cu Handicap pentru Adulti a emis Certificatul 2266 (cu valabilitate pemanenta) care certifica afectiunea nerecuperabila
Pe parcursul acestei perioade am beneficiat de prevederile legii 42 respectiv 341,modificata si completata prin Legea 347 din 2006, primind indemnizatia reparatorie conform articolului nr 4 alin (4): De o indemnizaţie lunară reparatorie, calculată prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata, beneficiază şi persoanele care au obţinut titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3, numai dacă au un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. De aceleaşi drepturi şi în aceleaşi condiţii beneficiază copiii eroilor-martiri, indiferent de varsta, dacă nu sunt încadraţi în nici o forma de învăţământ ori nu realizează venituri din motive neimputabile lor.
pana luna ianuarie 2012, fara sa mi se comunice nimic, aceasta mi-a fost sistata conform actelor normative emise de guvernul Boc si continuate de catre dumneavoastra in 2013, sub guvernele Ponta.prin OUG 84/2012.
Acum, desi declaratiile oficiale sunt ca s-a iesit din criza si avem crestere economica stabila, iar salariile s-au reintregit, cum justificati aparitia pe 14 august pe site-ul dumneavoastra a PROIECTULUI DE ORDONANTA PRIVIND REGLEMENTAREA UNOR MASURI BUGETARE, in care la art.VI se stipuleaza : „
Prevederile ar 18 si 19 ale art II din OUG nr. 80/2010 pentru completarea art 11 din OUG nr. 37/2008 privind reglementarea unor masuri financiare in domeniul bugetar, precum si pentru instituirea altor masuri financiare in domeniul bugetar, aprobata cu modificari si completata prin Legea 283/2011. se aplica corespunzator si in 2014.„
Va rog sa-mi spuneti ce aveti cu URMASII EROILOR MARTIRI din Revolutie care nu pot munci din motive neimputabile lor in cazul meu handicap accentuat cu pierderea capacitatii de munca? Daca parintii mei traiau (si tata a murit impuscat cu un glont al armatei romane) ei m-ar fi ajutat si nu ma chinuiam din 234 lei sa ma intretin si sa cumpar medicamente? Va rog sa tineti cont de faptul ca nu realizez nici un venit si sunt bolnava fara nici o posibilitate de recuperare deci fara nici o posibilitate de a munci. De asemenea, toate afectiunile mele au aparut ca urmare a stresului avut la Revolutie.
Urmasii de Erou Martir sunt 2059 de persoane conform SSPR si Casei de Pensii (in care sunt cuprinsi si copiii sub 18 ani precum si vaduvele care sunt in plata) iar cei in situatia mea sunt maxim catava sute. In cateva sute de oameni sta bugetul tarii?
Va multumesc anticipat pentru raspuns,
Cu stima,
Marta Pop
Un ţigan lăutar cânta la o sindrofie de parlamentari. La un moment dat, unul mai cherchelit, îl întreabă:
– Ia zi ţigane, pe vremea lui Ceaşcă ai cântat pentru ăia din UTC?
– Am cântat coane, că n-aveam încotro.
– Dar pentru aia din securitate?
– Am cântat, că şi ăia petreceau si nu puteam să refuz.
– Dar pentru nomenclaturişti, ai cântat, cioară?
– Am cântat coane, că era belea, nu puteam să zic nu.
– Fii tu al dracu’ de cioara comunistă, ce te-ai mai descurcat!
Vine lăutarul acasă trist si-n timp ce-şi număra banii, piranda îl întreabă:
– Ce-ai mo, da ce eşti supărat că uite ce dă bani ai loat?.
– Da fă , da’ uite ce mi-au zis.
Şi-i povesteşte. La care piranda:
– Mo , da’ nu puteai şi tu să spui că n-ai cântat?
– Cum fa să spun asta, că erau toţi acolo.
va place ce se intampla in aceste zile la Antena3? e rusinos ca ati scazut stacheta atat de jos.Astia nu mai sunt jurnalisti ci cocalari
E vremea să vă implicaţi decsiv şi în astă problemă, domnule Profsor Dan Voiculescu
CE SUBIECT PENTRU ANTENA 3
………………………………………………..
„Privatizarea lui Cantemir sau un domnitor european pentru o guvernare europeană!
12 August 2013 15:03 Stela Popa Articole,
dimitrie cantemir si stefan cel mare“Noi, moldovenii, la fel ne spunem români, iar limbii noastre nu dacică, nici moldovenească, ci românească” (D. Cantemir)
De la Ștefan cel Mare, la… Cantemir
Odată cu venirea comuniștilor la guvernare, Ștefan cel Mare a devenit simbol istoric atotprezent pentru Republica Moldova. Din 2000 încoace, prin republica noastră totul se învârte în jurul crucii domnitorului. Pornind de la mirii și miresele care se perindă săptămânal pe la picioarele sale din centrul Chișinăului, continuând cu înaltele fețe care ne vizitează și îi depun flori și terminând cu politicienii sau protestatarii de orice culoare, Ștefan rămâne a fi împăciuitorul tuturor. Într-un cuvânt, în R. Moldova, Ștefan, Ștefan domn cel Mare, a devenit reperul nostru patriotic major.
Ce mai contează că e înmormântat în România?! Că toate mănăstirile ctitorite de el sau capitalele importante ale Moldovei istorice se află în dreapta Prutului și niciuna în actuala R. Moldova?
Și așa cum confuziile istorice sunt sport național pentru guvernanții de la Chișinău, foști sau actuali, pentru moldovenii din stânga Prutului Ștefan a ajuns cel mai mare moldovean al tuturor timpurilor. Puțini știu însă că într-un sondaj național din România Ștefan cel Mare a fost declarat „cel mai mare român al tuturor timpurilor”, dar și mai puțini sunt cei care vor să cunoască faptul că voievodul a fost canoninzat de către Biserica Ortodoxă Română, și nu de cea rusă, de care aparține Republica Moldova în majoritate.
Nu contează. Important e că Ștefan e „al nostru” și punctum.
Să avem și noi domnitorul nostru!
Și dacă guvernarea comunistă avea simbolul ei, adică pe marele Șefan, mai nou, și actuala guvernare numită pro-europeană de la Chișinău îl vrea pe al ei. Mai marii noștri și-au găsit și ei un simbol. Unul pe măsură, mai european, în acord cu tendințele programului de guvernare cu care ne tot ung ochii de câțiva ani încoace. „Mascota” aleasă – nimeni altul decât Dimitrie Cantemir, pe care au și început să-l privatizeze după bunul plac.
Știrea care a trecut cam neobservată pe la noi spune că în cadrul unei întrevederi avute cu ambasadorul Federaţiei Ruse în Republica Moldova, Farit Mukhametshin, noul ministru al Culturii, democrata Monica Babuc și-a permis să stabilească instalarea monumentul domnitorului pe teritoriul Muzeului-rezervaţie de Stat „Ţariţino“ din oraşul Moscova, Rusia. „Părţile s-au angajat ca să depună toate eforturile pentru finalizarea acestui proiect până la sfârşitul anului”, scrie presa autohtonă.
Părțile sunt, ați ghicit, Rusia și Republica Moldova!
Scurt istoric
Născut la Silișteni, în județul Fălciu, în prezent Vaslui, teritoriul României de azi, într-o familie boierească, Dimitrie Cantemir a fost domn al Moldovei Românești și unul dintre marii cărturari ai vremii. Crescut la Constantinopol până în 1710, când este numit domnitor de către Poarta Otomană, la nici un an, Cantemir încheie la Lutsk un tratat secret cu Petru I și pornește război împotriva turcilor. La Stănilești, lângă Fălciu, oștile moldo-rusești au fost înfrânte, iar țarul a fugit în Rusia, luându-l și pe domnul Moldovei. D. Cantemir a murit în 1723 și a fost înmormântat la biserica din Dimitrovka (Rusia). La solicitarea marelui diplomat Nicolae Titulescu, osemintele sale au fost date de autoritățile URSS României în 1935 și depuse la Biserica Trei Ierarhi din Iași, unde se află și astăzi.
Al cui este Cantemir?
Așadar, în ciuda faptului că Dimitrie Cantemir s-a născut pe teritoriul României de astăzi și că în 1935 URSS-ul a transmis României osemintele domnitorului – și nu fostei RASSM Moldovenească, la Tiraspol, de exemplu!!! -, guvernarea europeană pretinde că Dimitrie Cantemir este numai și numai al moldovenilor. Iar prin vocea ministrului Culturii, Monica Babuc, Chișinăul s-a apucat să „gestioneze” după bunul plac imaginea post-mortem a lui Dimitri Cantemir.
Fără niciun fel de invitație și consultări cu partea română, de parcă România nu mai are niciun rol în istorie după apariția pe hartă a republicii noastre, iată că moldovenii de la Chișinău îl revendică pe Cantemir după bunul plac. De la începutul lui 2014, Cantemir va fi moldovean cu acte în regulă (sau moldo-rus?). Același Dimitrie Cantemir care scria în ultima sa operă – “Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor” următoarele: “Noi, moldovenii, la fel ne spunem români, iar limbii noastre nu dacică, nici moldovenească, ci românească. Iar daca aceste neamuri n-ar fi la obârșia lor români, cum, mă rog, ar fi putut să-și ia, prin minciună, și numele, și limba românilor?…”
Spre Europa, pe urmele lui Voronin
Că moldoveniştii radicali, voroniștii, dodonișii, rusofonii şi alte minorităţi aliate lor nu vor să recunoască adevărul istoric nu e de mirare, dar că actuala coaliție de guvernare calcă pe urmele comuniștilor ridică un mare semn de întrebare și de îngrijorare! Să ne amintim de gestul fostului președinte Vladimir Voronin care anunța, pe 26 februarie 2008, la Moscova, că „autorităţile moldovenești intenţionează să ofere în dar părţii ruse monumentul lui Dimitrie Cantemir, care urmează să fie înălţat pe teritoriul Muzeului-rezervaţie „Èšariţâno” din Moscova”.
Nu a mai ajuns Voronin să-și ducă la împlinire planul pentru că a venit aprilie 2009… Noroc cu Coaliția europeană, care ne conduce astăzi, că rămânea „moldo-rusul” Dimitrie Cantemir fără monument!
Cât despre România, să stea în banca ei, să ne dea cetățenii, burse, să ne facă gazoduct, lobby la Bruxelles, să ne dea ajutoare, să ne laude prin Europa, că de istorie ne ocupăm noi!
Și punctum”
TRONURI ŞI TRONURI
L-a-mbărbătat (la piept strângându-l ca pe-un fiu)
Traian Băsescu Cioabă – pe scurt, numit şi TBC :
Dorine, aştept să fii înscăunat pe tronul din Sibiu ,
Cum am fost şi eu înscăunat … pe tronul din WC !
Comentariile sunt închise.