Jyrki Katainen, vicepreşedinte al Comisiei Europene şi comisar UE pentru Locuri de muncă, Investiţii, Creştere economică şi Concurenţă a declarat ieri ca “situaţia justiţiei din România afectează investiţiile şi dezvoltarea economică”.

Salutând preocuparea înaltului oficial pentru evoluția economiei românești, nu pot să nu mă întreb: Oare refuzul arbitrar de a ne primi în spațiul Schengen – pentru care am îndeplinit, de ani buni, toate standardele impuse – nu ne afectează “investițiile și dezvoltarea economică”?  Sutele de ore petrecute de transportatori la controlul vamal nu compromit semnificativ interesele economice ale firmelor românești și ale posibililor investitori? A luat în calcul Comisarul european pentru concurență că agenții economici autohtoni sunt grav discriminați, raportat la concurența lor europeană?

Mă tem că aceste îngrijorări nu sunt pe agenda Comisiei Europene și a Parlamentului European. Iar, dintr-o perspectivă lucidă, este normal să fie așa.

Ne aflăm într-o perioadă istorică marcată de două tendințe complementare: reconsolidarea intereselor naționale în detrimentul celor ale construcțiilor suprastatale (v. “America first”, Brexit, tendința protecționistă ce se intensifică în vechile democrații occidentale) și acutizarea competiției pentru resurse și piețe de desfacere chiar și între parteneri tradiționali (v. tensiunile comerciale manifestate inclusiv între SUA și UE).

În aceste condiții, un stat care nu aplică metodic o strategie de promovare a propriilor interese economice și nu își folosește întregul potențial diplomatic pentru a-și susține obiectivele naționale este victimă sigură. Perdantul de serviciu. Ținta predilectă în care se pot descărca tensiunile acumulate în altă parte. Dacă vrea să se scuture de acest statut, ar fi cazul ca România să se “deștepte”.

Oficialii noștri trebuie să înțeleagă că vânătoarea compulsivă a caprei vecinului este un drum cu sens unic către dezastru. Europarlamentarii români pot lua exemplu de la colegii lor germani care, așa cum inspirat remarca recent Norica Nicolai, când își susțin prioritățile naționale se solidarizează, indiferent de familia politică din care fac parte.

Uniunea Europeană este casa unor națiuni puternice. Dacă își dorește să nu mai fie mereu întoarsă de la ușă, România trebuie să înceteze să mai fie slabă. Să-și promoveze deschis interesele strategice. Un prim pas în acest sens l-ar putea face reprezentanții noștri în Parlamentul European: un demers comun (Declarație, Scrisoare deschisă etc.) de susținere a aderării României la spațiul Schengen până la finele primului semestru al anului 2019. Poate că partenerii europeni nu vor primi cu entuziasm această solicitare, dar vor înțelege că nu ne mai pot amâna la infinit.

La o sută de ani de la Marea Unire care, așa cum știm, nu ne-a fost oferită, ci câștigată cu eforturi și riscuri politice considerabile, avem nevoie de o infuzie de solidaritate și curaj pentru a ne redescoperi demnitatea națională. Altfel vom rămâne mereu la ușă, tot mai puțini și mai săraci, strecurându-ne umili printre îngrijorările înalților noștri parteneri.

ARTICOLE SIMILAREDE LA ACELAȘI AUTOR

4 COMENTARII

  1. Aveti dreptate domnule voiculescu numai uniti putem invinge orice iar solidaritatea trebuie sa fie parghia pe care vom merge toti de acum inainte.

  2. Imi pare foarte rau ca in fruntea tarii si chiar si in parlamentul european nu avem persoane cu o asa gandire…sa ne reprezinte asa cum trebuie si care sa iubesca romania.

  3. Solidaritatea este cuvantul de ordine care ar trebuie sa ne caracterizeze in parlamentul european,si nu numai,pentru a ne trece la masa bogatilor si la posibilitatea de a negocia de la egal la egal.

Comentariile sunt închise.