Acesta a fost răspunsul Mântuitorului în fața ispitei. “Nu doar cu pâine va trăi omul, ci cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu” este răspunsul integral, transmis de evangheliști.

Evident, cuvintele Mântuitorului au semnificații adânci și au fost îndelung analizate și interpretate de clerici, de filosofi, de credincioși din toate colțurile lumii.

Relația aceasta extrem de complexă dintre materie (pâine) și spirit (cuvânt) mă preocupă de multă vreme. De care dintre ele avem mai mare nevoie? Ce ne zidește mai trainic?

Sigur că pâinea noastră cea de toate zile este esențială pentru viață.

Dar ce viață este aceea trăită fără demnitate, fără onoare, fără curaj?

Se poate alege real între materie și spirit? Voi cum ați răspunde la această întrebare?

Este o temă la care voi reveni.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

43 COMENTARII

  1. Desigur panea este mai importanta decat cuvantul. Odata a venit la mine un pastor si mi-a spus sa merg la el la biserica ca ceia ce se spune acolo este cel mai important lucru. I-am spus putem sa traim fara paine? si a plecat suparat. Desigur cuvintul este important dar fara cuvinte putem trai. Asa ca preoti i-si lauda meseria de a face bani doar pacalindui pe oameni. Ei ne faca pacatosi ca l-am omorat pe Isus dar eu nu am fost prezent cand Isus a fost omorit. Cum pot sa fiu vinovat daca m-am nascut 2000 de ani mai tarziu. Nu ma mir de acea gandire ca recent am descoperit o gindire asemanatoare in domeniul generatoarelor de vint, facute in China si in Germania. Nu pot sa exlice cum vintul roteste o turbina si fac planuri care nu lucreaza. Explicatia este foarte simpla. Vintul trebuie sa loveasca intro suprafata materiala ca sa o miste. Cu cat este acea suprafata mai mare cu atit forta este mai mare si pote roti acea sauprafata daca are o axa de rotatie corespunzatoare. Am auzit ca
    vitul trebuie sa traca printre lamelele turbine, de ce nu trebui sa le impinga din cale lui/ vintului.

  2. In mare parte painea reprezinta hrana noastra de fiecare zi insa spiritul este cel care ne face inaltatori si recunoscatori fata de puterea creatoare a divinitatii.

  3. Cred că abia atunci când înțelegem că hrana spirituală este mai importantă decât cea materială, evoluăm spre maturitate spirituală și ne consolidăm credința. Poate fi ușor de spus și greu de realizat, dar asta a făcut Isus, asta s-au străduit să facă apostoli. Sunt sigură că este greu, că este nevoie de o relație puternică cu Creatorul, că doar Dumnezeu îți poate da puterea să ajungi la un nivel atât de înalt, să găsești puterea și echilibrul care să te conducă acolo și să te mențină absorbit de lucrurile spirituale. Eu mai am mult de mers dar am învățat că primul pas este să-ți propui un obiectiv, restul este despre hrana din Cuvânt, discernământ și înțelepciune.

  4. În societatea de consum în care trăim, valorile spirituale sunt din ce în ce mai disprețuite. Ar trebui să ne întoarcem la învățăturile sfinte și să reechlibrăm relația dintre trup și suflet.

  5. Eu am observat că oamenii care sunt săraci din punct de vedere material se întorc mai des spre spiritualitate. E ca și cum, atunci când pierzi materia, te refugiezi în spirit.

  6. Eu aș spune că ambele sunt esențiale, dar în final, sufletul e cel care trebuie hrănit cel mai mult. Viața e mult mai mult decât supraviețuire.

  7. Intr-o lume perfecta, am avea destula paine pentru toti si ne-am putea concentra mai mult pe valorile spirituale. Din pacate, realitatea e ca multi oameni inca lupta pentru supravietuirea de zi cu zi.

  8. Cred că nevoile spirituale sunt prioritare într-o societate care pune accent excesiv pe consum și bunuri materiale. Când ai liniște sufletească, poți trăi și cu mai puțin.

  9. Nu se poate trăi doar cu pâine, dar nu se poate trăi nici fără ea. Cuvântul lui Dumnezeu hrănește sufletul, iar pâinea hrănește trupul. Ambele sunt daruri de la Domnul.

  10. Întrebarea nu este de care avem mai multă nevoie, ci cum putem armoniza cele două aspecte. O persoană împlinită știe să întreține atât trupul cât și sufletul.

  11. Cuvintele Mântuitorului ne amintesc că viața nu se reduce la satisfacerea nevoilor fizice. Omul are nevoie de sens, de iubire, de comuniune cu Dumnezeu pentru a fi cu adevărat fericit.

  12. Această dilemă între materie și spirit mi-a dat mereu de gândit. Personal, încerc să-mi asigur nevoile de bază, dar nu permit ca preocuparea pentru bunurile materiale să-mi domine viața și să-mi umbrească valorile spirituale.

Răspunde-i lui iulius Renunțați la răspuns

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.