Se termină campania electorală.

Detașat de mizele politice imediate, am analizat prioritățile și dezbaterile candidaților. Din păcate, dincolo de valul de acuzații, de interpretările subiective și de promisiunile exagerate, nu am descoperit viziuni integratoare despre viitorul pe termen mediu și lung al României.

Observ că, de obicei, se vorbește cu ură și cu neînțelegere despre trecut. Cu înverşunare despre prezent. Cu superficială nerăbdare despre ziua de mâine. Evident, există şi excepții punctuale. Dar în majoritatea vastă a polemicilor electorale nu s-a spus niciun cuvânt despre cum ar trebui să fie România peste 10, 20 sau 30 de ani!

Realizările majore, care durează şi schimbă în bine destinul unei națiuni, se obțin în intervale mari de timp!

În schimb, succesele apărute peste noapte se sting odată cu ziua următoare!

Ce plan serios, pe termen lung, ne propun candidații?

Cu ce PROIECT DE ȚARĂ va porni la drum următorul Președinte?

Cei care știu să răspundă la aceste întrebări sunt invitați să lase opiniile lor în comentarii.

34 COMENTARII

  1. Candidații s-au întrecut în a se ataca reciproc, dar niciunul nu a oferit o hartă clară a direcției în care ar vrea să ducă țara. Cât mai putem continua cu lideri care improvizează în loc să planifice?

  2. Am văzut candidați care știu să recite lecția naționalismului de ocazie, dar doar unul care să vorbească serios despre locul României într-o Europă aflată în transformare profundă.

  3. Unde sunt candidații care vorbesc despre cum să pregătim România pentru următorul val tehnologic? Automatizare, AI, muncă flexibilă — toate vor redefini viața economică. Avem viziuni pentru o forță de muncă pregătită pentru 2040?

  4. Putem imagina o Românie a cooperării civice? O țară în care statul se consultă regulat cu societatea civilă și nu o ignoră sau sabotează. Și mai ales unde abuzul contra cetățenilor este eradicat.

  5. S-ar putea construi un Pact Național pentru Viitorul României, semnat de toate partidele, cu priorități majore stabilite pe 20-30 de ani: educație, sănătate, infrastructură, climă. Dar avem oare un cadidat care ar putea coagula o asemenea inițiativă?

  6. Paradoxul e că mulți candidați vorbesc despre ‘reformă’, dar n-au o viziune a destinației. E ca și cum ar porni într-o călătorie fără hartă.

  7. A fost o campanie în care candidații au preferat să rămână ‘siguri’, într-o zonă de confort, fără să riște conturarea unui proiect coerent de țară.

  8. Punct ochit, punct lovit. Avem politicieni care se ceartă pentru funcții, dar niciunul nu are curajul să propună o viziune pe termen lung. România are nevoie de un proiect de țară coerent, nu de promisiuni deșarte făcute din 4 în 4 ani.

  9. Am urmărit toate dezbaterile și nu am găsit nimic despre cum va arăta România peste 20 de ani. Doar acuzații și promisiuni imposibil de realizat. Trist, dar adevărat.

  10. Nu cred că ne putem aștepta la niciun plan de țară din partea actualilor candidați. Dacă observați, ei preferă să se atace unul pe altul pe subiecte din trecut, unele vechi de 25 de ani. Ăștia nu au planuri de viitor, au planuri de trecut

  11. Postarea dvs. ridică întrebări importante, dar eu cred că există speranță. Am văzut în ultimele dezbateri câteva idei valoroase despre digitalizarea administrației și modernizarea educației care ar putea deveni fundamentul unui proiect de țară serios. Trebuie doar să avem răbdare și să susținem ideile bune, indiferent de cine le propune.

  12. Politicienii nostri par ca sunt prizonierii prezentului si incapabili sa conceapa strategii pe termen lung. Niciun candidat nu a prezentat un plan coerent de tara, doar promisiuni populiste menite sa le aduca voturi.

  13. Cred că societatea civilă și mediul privat au deja viziuni mai clare despre viitorul României decât politicienii. Poate că soluția e să inversăm rolurile și să aducem experții din aceste zone în prim-planul deciziilor strategice pentru țară.

  14. Problema fundamentală e că nu există consecvență între mandatele politice. Fiecre guvernare vine și distruge ce a făcut precedenta, fără să continue proiectele bune și fără să corecteze erorile. Așa nu se poate construi un viitor solid!

  15. Proiectul de țară există în inimile românilor – vrem educație de calitate, infrastructură modernă și un sistem de sănătate eficient. E timpul să ne facem mai bine auziți și să cerem politicienilor să transpună aceste aspirații în planuri concrete.

  16. Cu o excepție, poate, candidații de acum sunt precum niște copii care se joacă „de-a președintele”. Nu au viziune, nu au expertiză, nu au responsabilitate. Cum să avem un proiect de țară când ei nu știu ce înseamnă asta?

  17. Ne lipsește un lider care să unească România în jurul unor valori și obiective comune. Proiectul de țară trebuie să transcendă partidele și să mobilizeze toate resursele naționale către un scop măreț, așa cum au făcut alte țări care au reușit.

  18. Există exemple de succes în istoria noastră recentă – intrarea în NATO și UE au fost proiecte de țară care au funcționat. Dacă am reușit atunci, putem reuși și acum să definim noi priorități naționale și să le urmărim cu consecvență!

  19. Ce proect de tara? Politicienii nostri abia stiu ce vor face saptamana viitoare. Viziune pe termen lung insemna responsabilitate si munca, lucruri care nu se potrivesc cu clasa nostra politica actuala.

  20. Proiectul de tara nu trebuie sa fie complicat – educatie de calitate, infrastructura moderna si un sistem de sanatate functional. Daca ne concentram pe aceste trei prioritati in urmatoarele decenii, restul progresului va veni de la sine!

Răspunde-i lui Cornel Iancu Renunțați la răspuns

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.