Intalnire cu Dan Voiculescu

Tensionat de realizările colegilor sai, un realizator de la Antena 3, un domn care traverseaza, se pare, o criza de identitate, a cautat cu disperare un subiect care sa ii asigure o performanta relevanta. Fara sa mai stea pe ganduri, domnul in cauza a organizat un spectacol strident, intr-o seara de vineri, catre miezul noptii, moment in care, sustin specialistii, persoanele parasite (de incredere si inspiratie) sunt capabile de orice exces in speranta unui dram de atentie.

Astfel, in singuratatea-i nocturna, realizatorul a incercat sa-si dea lovitura. A uitat de public si s-a cautat pe sine.

Să se mai caute.

Adevaratul test pentru un barbat nu se vadeste atunci cand joaca rolul pe care si-l doreste chiar el pentru viata sa, ci atunci cand joaca rolul pe care i l-a ales destinul.

O fraza condensata a scriitorului Havel, care rezuma impecabil viata omului de stat Havel. Din acest punct de vedere, un singur lucru merita spus acum: Vaclav Havel e unul dintre putinii intelectuali care nu si-au ratat nici macar cu o secunda intalnirea cu destinul.

Poate si pentru ca era de parere – atat de ciudat pentru precaritatea orientata a zilelor noastre – ca “e intotdeauna ceva suspect la un intelectual aflat de partea invingatorilor “.

Traian Basescu nu intelege nimic din economie. Entuziasmul cu care anunta trecerea la un deficit structural de 0.5% incepand din 2013 este similar cu cel al unui fluture care se indreapta spre flacara. Germania si-a asigurat 7 ani de tranzitie catre un deficit de 0.5%. Eu cred ca Romania ar avea nevoie de minim 10. Un deficit moderat, de 2-3%, ofera economiei sansa sa respire si sa creasca. Toate marile economii si-au asigurat dezvoltarea asumand un deficit de minim 3%. Inainte de a vorbi despre economie, Traian Basescu ar trebui sa puna mana pe o carte, un manual de istorie economica, pentru a vedea cum au crescut Germania, Franta, Marea Britanie sau SUA in ultimii 30 de ani. Deficitul structural de 0.5% impune o foarte severa cura de slabire. Pentru economii puternice, poate fi utila. Pentru o economie subnutrita, ca a Romaniei, o asemenea cura ar fi o sinucidere in acest moment. Sunt absolut de acord ca Romania trebuie sa-si asume angajamentele convenite la nivel european, dar, pentru a asigura supravietuirea si dezvoltarea propriei economii, trebuie sa o faca in ritmul sau. Daca nu vom proceda asa, vom ramane pentru totdeauna periferia saraca a Europei, o simpla piata de desfacere pentru produsele straine, cetateni de rangul doi, umiliti, discriminati, foarte greu tolerati de partenerii nostri europeni.

Azi, de la 21.30, merg la Sinteza Zilei.

Cu sau fără cravată?

Pe 12 septembrie am sesizat Consiliului Superior al Audiovizualului Republicii Franceze asupra derapajelor din emisiunea “Les Guignols de l’Ínfo”, unde romanii erau facuti “paduchiosi”, “nespalati” s.a.

”Glumele” si ofensele găzduite de emisiunea ”Les Guignols de l’Info”, din data de 6.09.2011, reproduc cu fidelitate cliseele proferate în anii 30-40 de miscările anti-semite la adresa evreilor: ”hoti”, ”păduchiosi”, ”nespălati”, care trăiau în ”ghetto-uri mizerabile”. Încadrarea unor astfel de ofense în cadrul ”satirei” justifică si legitimează – păstrând logica scuzei invocate – fecunda activitate ”satirică” a unui personaj precum Joseph Goebbels (vezi aici textul integral). 

Obiectivul meu a fost de a suplini o reactie elementara a statului român (care, ca de obicei, n-a făcut nimic ), utilizând mecanismele legale de interventie si aratând oamenilor de televiziune din Franta ca românii îsi pot exprima indignarea într-un mod eficient, institutional, nu doar prin jelanii platonice.

Atasez mai jos răspunsul lui Michel Boyon:

“Constient de emotia pe care aceste imagini au putut-o trezi pentru publicul român”, Conseil Superieur de l’Audiovisuel a remis sefilor Canal+ sesizarea mea.

Sper că acestia au înteles mesajul României.

In sedinta din 28 noiembrie 2011, Biroul Permanent al Senatului a decis sa propuna plenului adoptarea unei hotarari de infiintare a Comisiei privind problematica datoriei istorice a Germaniei catre Romania. Documentul aprobat de Biroul Permanent continea componenta nominala a Comisiei, stabilita in baza propunerilor inaintate de toate grupurile parlamentare.

Cu toate acestea, in sedinta din 6 decembrie 2011 a plenului Senatului, votul privind Proiectul de Hotărâre pentru înfiinţarea Comisiei speciale a fost amânat, la solicitarea senatorului UNPR Serban Mihailescu, „în vederea consultării prealabile a liderilor grupurilor parlamentare din Senat”.

Tinand sema ca solicitarea privind infiintarea acestei Comisii este inregistratata la Senat din 26 octombrie 2011 si a fost dezbatuta in Biroul Permanent inca din data de 31 octombrie 2011, fiind ulterior trimisa tuturor grupurilor parlamentare, care, pe baza documentatiei, si-au nominalizat reprezentantii in Comisie, consider ca amanarea votului pentru infiintarea Comisiei a fost absolut nejustificata.

Clarificarea existentei unei datorii istorice reprezinta un exercitiu de demnitate nationala, care nu este indreptat impotriva nimanui. Adevarul despre propria istorie nu trebuie ascuns doar pentru ca actualul regim sa primeasca franturi de simpatie de la parteneri externi. Daca nu vom invata sa ne respectam statutul si sa ne aparam drepturile, vom ramane un stat de „mana a doua”, condus de lideri slabi, dispusi sa cedeze interese nationale strategice in schimbul unei fotografii si a unei strangeri de mana.

Blocarea infiintarii acestei Comisii, in ciuda consensului initial, creeaza puternice suspiciuni asupra motivelor care au determinat un asemenea demers. Daca, in urma unor intelegeri oculte, coalitia de guvernare nu doreste sa mai dezbatem aceasta tema, daca Guvernul renunta la 18 miliarde de euro, trebuie sa-si asume explicit responsabilitatea.

In consecinta, propun Biroul Permanent al Senatului ca, in aplicarea hotararilor anterioare, sa solicite plenului, pana la finalul actualei sesiuni parlamentare, sa voteze pentru infiintarea Comisiei privind problematica datoriei istorice a Germaniei catre Romania.

Asa cum am promis aici, pe blog, in 21 august, copiii din Corbeanca (comunitate din care fac parte, deci fata de care ma simt responsabil) au la dispozitie o gradinita gratuita menita sa demonstreze ca excelenta se naste din grija, atentie, seriozitate, deasupra oricaror dificultati materiale care pot fi preluate si asumate de comunitate.

In plus, asa cum spuneam si in august, gradinita – al carei sistem educational va fi centrat pe antrenarea si dezvoltarea naturala a inteligentei si talentelor copiilor – ar trebui sa fie, in opinia mea, una care sa probeze demnitatea societatii civile in raport cu un stat care esueaza intr-una din principalele sale misiuni: aceea de a oferi copiilor sansa la educatie si la implinirea propriilor vocatii.

Unde mai pui ca, pe langa aspectele serioase, exista si o puternica dimensiune subiectiva a demersului: dimineata, in drum spre Parlament, ma pot opri macar un sfert de ora ca sa dezbat probleme insemnate cu cei mici .

E partea cea buna a vietii.

P.S. M-a prins Dan Doboseriu:

Văzând mogulu’atât de radios ,
Ţinând la piept copiii, în pozele color ,
Mă-ntreb, fiind cam suspicios :
N-o fi dat cumva săracu-n mintea lor ?

Proiectele bugetului de stat si bugetului de asigurarile sociale de stat pe anul 2012 contin trei erori majore:

1. Incalca Legea responsabilitatii fiscal–bugetare, nr. 69/2010 (articolele 9, 20, 22);

2. Sunt bazate pe supraestimarea masiva a gradului de absorbtie a fondurilor europene;

3. Au un caracter profund imoral pentru ca orienteaza masurile de austeritate in special impotriva categoriilor celor mai vulnerabile: pensionari, bugetari, clasa de mijloc;

Pe langa aceste erori fundamentale, cele doua proiecte abunda de contradictii si greseli materiale, care denota o elaborare hotica, destructurata, lipsita de viziune.

 Prezint succint aceste erori:

 Incalcarea Legii responsabilitatii fiscal – bugetare

• Art 9. (2) Cheltuielile de personal totale ale bugetului general consolidat nu pot fi majorate pe parcursul anului bugetar cu ocazia rectificărilor bugetare.

Proiectul de buget prevede posibilitatea unor rectificari bugetare pe parcursul anului pentru a creste salariile in sectorul bugetar (de ex. la pag.39 din Raport se vorbeste despre spatiu pentru majorari).

Un asemenea demers este expres interzis cu mai putin de 180 de zile inainte de alegeri, prevedere stipulata la art.9. alin. 1 din Legea 69/2010. Totodata, este interzisa orice rectificare bugetara (indiferent de intervalul de timp) care majoreaza cheltuielile de personal (art.9 alin2).

Astfel, din considerente evident electorale, incercand sa induca speranta unor majorari salariale inaintea alegerilor, Guvernul asuma incalcarea flagranta a Legii responsabilitatii fiscal-bugetare.

• Art 20. (1) Cadrul fiscal-bugetar cuprinde plafoane pentru anul bugetar următor şi doi ani ulteriori, rezultatele efective pe doi ani anteriori anului bugetar în curs şi rezultatele estimate ale anului în curs, pentru (…): g) soldul primar al bugetului general consolidat.

• Art 22. Legea bugetului de stat şi legea bugetului asigurărilor sociale de stat, pentru fiecare an, trebuie să fie armonizate cu Strategia fiscal-bugetara, şi cu prevederile prezentei legi şi va include într-o anexă la raportul legii bugetului de stat, ţinte fiscale care cuprind: a) ţinte fiscale anuale, ca valoare nominală şi exprimate ca pondere în produsul intern brut, pentru anul bugetar următor şi doi ani ulteriori, referitoare la: soldul bugetar, soldul bugetar primar, veniturile şi cheltuielile totale, cheltuielile bugetare primare, pentru bugetul general consolidat;

Astfel, desi mentionarea “soldului primar al bugetului general consolidat” reprezinta o prevedere obligatorie in continutul Legii bugetului de stat, Guvernul  nu a evidentiat acest indicator in proiectul depus la Parlament.

Supraestimarea absorbtiei fondurilor europene

• Sumele primite de la UE in 2012 sunt estimate la 13,5 miliarde lei (din care 12,07 miliarde din fonduri nerambursabile). Cresterea fata de 2011 este de 0,6% din PIB.

Important!

In conditiile in care veniturile bugetare totale sunt estimate a creste cu 0,4% din PIB, rezulta ca, din toata consolidarea fiscala si reforma bugetara din anii 2010-2011, in anul 2012 Guvernul “realizeaza” un minus de venituri bugetare cu minim 0.2% din PIB.

• Conform estimarilor Executivului, sumele primite de la UE reprezinta 2,3% din PIB in 2012 (si au reprezentat 1,7% din PIB in 2011).

 Important!

In absenta acestor fonduri, veniturile bugetare ar fi fost sub nivelul celor din anii 2004-2005, de exemplu. Astfel, se dovedeste ca taierea cheltuielilor, in special a celor cu salariile si pensiile, precum si cresterea TVA, a accizelor si a CAS, au scazut veniturile bugetare!

• Fiind bazat pe venituri incerte (care depind de capacitatea de absorbtie a fondurilor europene, extrem de modesta in anii precedenti), bugetul este la randul sau incert si, in aceste conditii, nu sunt excluse rectificari bugetare in sens negativ.

Observatie:

In ciuda angajamentelor publice asumate de presedinte si premier, care au fixat tinte ambitioase de absorbtie a fondurilor europene (6 miliarde de euro Traian Basescu, 4 miliarde de euro Emil Boc), nivelul estimat al atragerii de fonduri europene in anul 2012, prevazut in bugetul de stat, se ridica la 13,5 miliarde lei, aproximativ 3 miliarde de euro.

Imoralitatea bugetului

• Deficitul bugetului de pensii este in 2012 de 13,8 miliarde lei (aceasta suma se transfera de la bugetul de stat la bugetul asigurarilor sociale, pentru a compensa deficitul).

• Prin transferurile catre Pilonul II de pensii, veniturile totale ale bugetului asigurarilor sociale sunt diminuate in 2012 cu suma de 2,72 miliarde lei, in crestere cu 21% fata de 2011!

• Astfel, pilonul II este responsabil de 19,69% din deficitul bugetului asigurarilor sociale de stat! (in conditiile in care o treime din contributia angajatului se duce in pilonul II – 3,5% raportat la 10,5%). Pana in 2015, pe baza proiectiilor din buget, pilonul II va ajunge sa fie responsabil de 30% din deficitul bugetului asigurarilor sociale de stat!

• In consecinta, in anul 2012, statul pierde prin pilonul II 0,47% din PIB, adica un sfert din deficitul bugetar de 1,9% din PIB, estimat de Guvern!

• Totodata, proiectul bugetului de stat si proiectul bugetului de asigurari sociale adancesc taxarea clasei mijlocii (introducerea co-platii in sistemul de sanatate), dar protejeaza in continuare persoanele cu venituri mari si foarte mari prin neevidentierea unor venituri suplimentare din impozitul pe proprietate.

Contradictiile din proiectele de buget:

Se intretine confuzia intre metodologia cash, agreata cu FMI, si metodologia ESA, obligatorie in Uniunea Europeana, prezentandu-se intercalat date in aceste doua metodologii diferite. Diferenta  intre ele este mare: de exemplu in 2009 deficitul pe cash a fost 7,3% dar pe ESA a fost 9%! Veniturile bugetare au fost, in 2010, 34% pe ESA, dar 32,8% pe cash; cheltuielile bugerare au fost 39,4% pe cash si 40,9% pe ESA. Nu ni se prezinta nicaieri deficitul pe ESA in 2011, nici veniturile si cheltuielile ESA pe 2012. Toate anexele sunt calculate pe cash, desi raportarea noastra la UE este pe ESA.

• Din bugetul general consolidat pe cash rezulta un deficit de 11,2 miliarde lei, adica 1,93% din PIB. Firesc ar fi ca, la un astfel de deficit consolidat, bugetul de stat sa aiba un deficit mai mic sau chiar un excedent. In realitate insa, pe cash, deficitul bugetului de stat este de 17,2 miliarde lei, adica 2,97% din PIB, deci mai mare cu 1% din PIB decat deficitul bugetului general consolidat.

• Pentru semestrul I 2011, cererea interna a crescut cu 1%, dar toate componentele sale au inregistrat scaderi (consumul privat – 0,7%, consumul guvernamental -5,2%, formarea bruta de capital fix -1,7%) – pag.15 din Raport.

• Pentru 2012 exporturile cresc cu 7,8% iar importurile cu 7,7%. Acest aspect este consemnat doar la pagina 55 din Raport, pentru ca la paginile 27 si 56 exporturile cresc cu 11%, iar importurile cu 11,3%.

• Consumul guvernamental este prevazut sa creasca cu intre 0,9% si 1,4%, “dupa ce in ultimii doi ani acesta s-a diminuat” (pagina 27). Desi consumul guvernamental s-a diminuat intr-adevar la pagina 15, la pagina 20 din acelasi Raport cheltuielile cu bunuri si servicii au crescut cu 6% in primele 9 luni din 2011 “din cauza platilor pentru servicii medicale si medicamente” – deci o crestere a consumului guvernamental. Mai mult, la pagina 55 din Raport, cheltuielile cu consumul guvernamental in 2012 cresc nu cu 0,9 – 1,4%, ci cu 2,9 – 4,1%.

• Veniturile bugetare cresc in 2012 cu 0,4% din PIB (la pagina 4) dar mai pierd pe parcursul Raportului, astfel ca la pagina 33 cresterea veniturilor bugetare in 2012 este de 0,3% din PIB.

• Desi se sustine constant in declaratiile publice ale Guvernului, ca sunt prea multi pensionari, si anume 6 milioane, mult mai multi decat numarul de salariati, bugetul pe 2012 ia in calculul platii pensiilor un numar de 4,92 milioane pensionari. In schimb bugetul nu mentioneaza nicaieri numarul de salariati avuti in vedere – nici numarul de bugetari, in particular, nici numarul de salariati in general (care ar fi trebuit sa stea la baza incasarilor din impozitul pe venit si din contributii sociale).

Foarte important: Nu este mentionata in buget majorarea contributiei Romaniei la FMI cu 900 milioane euro, aprobata de Guvern prin ordonanta in octombrie 2011.

Concluzii:

Proiectul de buget pentru anul 2012 propus de Guvernul Boc incalca Legea, Morala si Logica.

Reprezinta o amenintare la adresa economiei Romaniei si o agresiune impotriva categoriilor sociale vulnerabile.

Este o impartire obtuza a saraciei, un demers legislativ superficial, care nu contine nicio masura reala de crestere a veniturilor bugetare. 

Este “bugetul electoral” al unui regim politic autoritar, dispus sa faca orice compromis constitutional, economic sau social pentru a-si asigura mentinerea la guvernare.”

Prin infiintarea pilonului II de pensii in anul 2008, 2% din contribuţia a aproximativ 5 milioane de romani a fost alocata fondurilor de pensii administrate privat. În 2011, contributia pentru pilonul II a ajuns la 3.5% (din cotizatia a 5,34 de milioane persoane). In aceste conditii, s-au redus semnificativ sumele pentru pilonul unu, din care sunt platite pensiile in sistemul public potrivit principiului solidarităţii. De exemplu, in anul curent, transferurile catre Pilonul II reprezinta aproape 20% din deficitul bugetului de asigurari sociale. Asadar, sunt cu 20% mai putin bani pentru pensii, pentru ca Guvernul ii redirectioneaza catre fondurile administrate privat!

Cu banii primiti, fondurile private au cumparat masiv titluri de stat. In primul semestru al anului 2011, 66,23% din investitiile fondurilor din pilonul II erau in titluri de stat (3,8 miliarde RON). Asadar, statul s-a imprumutat cu dobanda din proprii bani, iar bugetul de asigurari sociale a pierdut 900 de milioane euro. Astfel, pensionarii din sistemul public imprumuta fortat Guvernul! Iar, in tot acest timp, presedintele Basescu si premierul Boc au redus constant pensiile, prin impozitare si neindexare cu rata inflatiei, invocand lipsa fondurilor din bugetul de asigurari sociale.

In conditiile situatiei critice in care se afla peste 4 milioane de pensionari cu venituri de sub 1000 de lei, se impune suspendarea finantarii Pilonului II. Din surplusul creat, se poate asigura o crestere medie de peste 10% a pensiilor din sistemul public. Pentru oameni incercati de varsta si boala, o asemenea masura este vitala.