Cercetare

1. Daca am inteles bine: Gheorghe Mencinicopschi, omul dvs. de la Institutul de „Cercetari” Alimentare (tot in proprietatea dumneavoastra) v-a informat/comunicat/turnat ca v-au plecat pana si chiriasii aia cu second hand si,
   in consecinta „savantii” nu mai pot cerceta/inova/descoperii o noua reteta de branzica cu ceapa.

   Solutia : Sil vous ple, guvern ! Sil vous ple, guvern ! …ca sa mananca si gura noastra de genii ale poporului roman !

2. Se poate si altfel: tocmai am aflat (Google) ca o romancuta moldoveanca, de-a noastra, simpla, din popor, Bănică Andreea pe numele ei, a castigat medalia de aur la nu’s ce targ de desteptaciune cu o inventie data dracu’.
   Geniala asta nu a stat cu mana intinsa la bugetul statului.

3. ‘Nea Mogulu, din parohia matale, este unu din Iasi care mai scrie….
   Nu aveti de unde sa-i stiti pe toti, dar puteti intra din cand in cand sa vedeti cu ce se mai framanta fosta inima a Moldovei.
   _http://bogdanabalasi.wordpress.com/

4. STIMATE SUPER MOGUL !
   Postarile mele pe blogul dumneavoastra au cretat o panica totala. Am selactionat
   cateva cu un grad mai ridicat de inteligenta,
   VESTI BUNE – PANICA TOTALA !

   D-lui Horvath
   Numele tau vine de la honvezi? Te avertizez ca nu sunt fan Basescu, dar cu teme de prost gust chiar ne plictisesti.Sunt sigur ca ti-a suflat in gura criminalul horty.

   BLOGUL MOGULULUI !
   Despre Horvatii astia ! 
   Nemernicii care se ascund sub asemenea pseudonime nu au demnitate sau ratiune ! Ei isi debiteaza murdariile, mergand pe principiul ca oricat de idioata si incredibila ar fi o afirmatie de-a lor, ea va gasi oricand un teren slab, pe care va incolti si va rodi! 
   Scris de constantin

   Horvat, Tokes , Marco , Frunda , orbam
   Despre Romania asa vorbesc toti ungurii ,observatii cum le seamana declaratiile antiromanesti . Fiecare are tema lui ,dar toate la un loc au aceiasi directie SA LOVEASCA IN ROMANIA
   CATRE CRITICII MEI
   PARERILE MELE SUNT BAZATE PE DOCUMENTE. SANSELE SA FIE FALSE SUNT NULE SAU APROAPE NULE. FAPTUL CA BASESCU A CORDONAT TRANSPORTURILE CATRE IRAK SI DIN IRAK ESTE PREA EVIDENTA CA SA MERITE CONTRAVERSE. TOT ATAT DE NULE SUNT SANSELE DE SUPRAVIETUIRE POLITICA LA ” SCANDALUL SECOLULUI ” CUM IL DECLARA DOCUMENTARUL CNN IN PREGATIRE. Vineri vor apare noi desvaluiri in New York Magazin care serializeaza cartea scriitorului Victor Nicolae bazata pe interviuri cu mine. http://www.nymagazin.com/
   Robert Horvath
   Urmariti blogul meu http://devanewyork.blogspot.com/

   http://www.devagallery.com/

5. N-aloca bani in munca fara rezultate,
   In cercetare si-n alte”chestiuni banale”;
   De cand Basescu a obtinut imunitate,
   Nu crede decat in cercetari … penale.

6. CERCETARE INOVATIE IN ROMANIA SI ” FUGA DE CREIER”
   Romanii inainte de 1989 plecau putini din 3 motive: unul bunastarea relativa, altul costul, si al treilea frecusul plecarii. De ce pleaca romanii?! Exact cum e scris in cartile care studiaza fenomenul brain drain: pentru venituri mai mari. Astfel francezul pleaca din Franta in SUA via Canada (ca sa invete engleza). Fenomenul de emigrare (care include si brain drain-ul) are loc dinspre tari mai putin dezvoltate (unde productivitatea e scazuta) in tari dezvoltate (unde productivitatea e crescuta).
   Romania a devenit o tara de emigranti dupa ce in 1990 a incetat practic activitatea economica in Romania! Asta a dus la pierderea contractelor externe, la somaj si la saracie. nici astazi Romania nu mai produce cat am produs in 1989!
   A VORBI DE CERCETARE IN CONTEXTUL FALIMENTULUI ECONOMIC ESTE LIPST DE SENS. IN CAZUL IN CARE NU EXISTA O ECONOMIE VIABILA SI UN CAPITALISM MODERN
   ORICE TALENT CERCETATOR SAU FOTBALIST VA FUGI DIN TARA CAT MAI REPEDE CU PUTINTA.

7. Să fim optimişti, Dl. Daniel Petru Funeriu (Ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului) va rezolva şi această problemă.

8. Ş’am zis verde crud şi vesel !

   Ş’am zis verde crud şi vesel :
   Verde, ca frunza de fag !
   Dete frunza în pădure :
   Doamne, cât îmi e de drag !

   Mă apuc’ un dor de ducă :
   Doamne, pân’ la cer să sui !
   Prin pădurea înverzită :
   Pădurea Snagovului !

   Să sui dealul la Cetate :
   Doamne, fluierând să-l sui !
   Dorul meu şi alte-câte,
   Pe drumul Ţicleniului !

   Locu’n care m-am născut :
   Doamne, cât îmi e de drag !
   Gândul meu de primăvara :
   Pe oriunde aş fi , pribeag….

9. Dar ceasul, ceasul de ce a stat?

10. Frate mogul, lasa’l dracu pe basescu si discutiile politice. Ai 7 televiziuni sa’ti redea viziunile. Fii tu insuti p blogul asta. Citesc cu placere unele posturi d factura personala sau care redau fapte d viata da’ nu deveni doctrinar beshinos k nu te mai citeste nimeni -nu ar avea ce -mesajul e nestructurat, retorica infantila si platforma prea uzata. Baga despre tine- cred ca ai avea ceva interesant d spus. Seara buna, ION

11. GUVERNUL DISTRUGE CERCETAREA !

    Este necesar un Program Guvernamental de reformă si de dezvoltare a competitivității sistemului național de cercetare, dezvoltare, inovare.

    1. Motivare: Actuala criză economică motivează o creștere a investiţiei în
    educaţie şi cercetare, în contextul reformării acestora, investiţia în aceste domenii strategice reprezentând o soluție de ieşire din criză. Actualul sistem de CDI este supradimensionat și s-a dezvoltat, treptat, după anul 1948, în contextul unei economii planificate. Acest sistem este rigid, anacronic şi incompatibil cu economia de piaţă şi cu globalizarea economică. Nereformarea și subfinanţarea educaţiei şi cercetării, activităţi cu impact pe termen mediu şi lung, vor conduce la adâncirea crizei economice, precum şi la îngustarea spectrului de soluţii pentru rezolvarea acesteia. Reforma cercetării trebuie cuplată cu reforma educației, în scopul întăririi activității de cercetare din universități.

    2. Obiectivele programului:

    Scopul programului și al reformei sistemului naţional de cercetare – dezvoltare-inovare este acela de a restructura conexiunile dintre ştiinţă, tehnologie, economie şi societatea civilă, astfel încât să fie lăsată piaţa să decidă distribuţia primară a resurselor CDI şi de a accelera comercializarea rezultatelor ştiinţifice şi tehnologice.
    Obiectivele reformei sistemului naţional de CDI sunt:
    I. Schimbarea structurii organizaţionale a sistemului naţional de cercetare-dezvoltare-inovare.
    II. Trecerea tematicii de CDI de la modelul tradiţional (defectuos) la modelul emergent, care face apel la transdisciplinaritate şi relevanţă strategică.
    III. Multiplicarea resurselor de finanţare a CDI şi perfecţionarea sistemului de finanţare.
    IV. Schimbarea sistemului de management al unităţilor de CDI.
    V. Stimularea formării şi funcţionării organizaţiilor noi de cercetare (cu capital public sau privat).
    VI. Schimbarea sistemului de evaluare a rezultatelor cercetării.
    VII. Perfecţionarea sistemului de comunicare şi diseminare a rezultatelor cercetării.
    VIII. Oprirea fluxului de migrare / emigrare a specialiştilor din CDI.

    3. Măsuri pe termen scurt (anul 2010) :

    a) Constituirea unui colectiv de elaborare a unui Program Guvernamental pe termen mediu și lung de reformă și de dezvoltare a competitivității sistemului național de cercetare, dezvoltare, inovare.
    b) Revizuirea întregii legislații existente care reglementează domeniul CDI.
    c) Solicitarea Curții de Conturi a României să efectueze un audit de performanță a Programelor naționale CDI.
    d) Reorganizarea Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică, în scopul întăririi funcției sale de valorificare în economie a rezultatelor cercetării finanțate de la bugetul de stat, prin dezvoltarea atribuțiilor în domeniul transferului tehnologic și prin înființarea Registrului Național al Rezultatelor Cercetării.
    e) Micșorarea numărului de agenții de finanțare a CDI (în prezent există cinci agenții de finanțare: ANCS, CNCSIS, UEFISCU, CNMP, AMCSIT). După opinia mea, pe baza experienței pe care o are, AMCSIT ar putea prelua singură finanțarea programelor CDI. Nu este exclusă varianta de a se constitui o nouă și unică agenție de finanțare, iar cele existente să fie desființate, făcându-se astfel mari economii la buget.
    f) Înființarea Corpului de experți evaluatori de proiecte CDI, sub autoritatea ANCS, în scopul eradicării fenomenelor de corupție din cercetare.
    g) Revizuirea proiectelor CDI aflate în finanțare, în scopul finanțarii în continuare numai a acelor proiecte care sunt viabile și oportune economic și social, celelalte urmând a fi sistate de la finanțare;
    h) Reorganizarea sistemului de institute și centre de cercetare, după următoarele criterii:
    – institutele de domeniu științific să fuzioneze prin absorbție cu universitatea de profil, în scopul întăririi capacității educaționale și științifice a universităților românești, care astfel se vor transforma în “universități doctorale și de cercetare “;
    – institutele de domeniu tehnologic să fuzioneze prin absorbție cu companiile naționale și regiile autonome de profil, în scopul întăririi cercetării aplicative a acestora;
    – institutele de domeniu strategic sau social să rămână ca atare, sau să fie comasate după caz, în subordinea / coordonarea ministerelor de profil;
    – înființarea unui Parc științific și tehnologic național, pe platforma de la Măgurele;
    – lichidarea acelor institute care nu mai au relevanță economică sau strategică.
    i) Protejarea cercetătorilor atestați din institutele, care se vor reorganiza, prin:
    – preluarea cercetătorilor de către universități sau companii de stat, pe princpiul “finanțarea urmează directorul și echipa de proiect “;
    – preluarea cercetătorilor de către agențiile regionale de dezvoltare și de către Unitățile de Management ale Programelor, în scopul valorificării competenței acestora în elaborarea ofertelor de proiecte și stimulării absorbției fondurilor UE.

    Din analiza legislației existente, rezultă că aceste măsuri pot fi puse în practică printr-un pachet de Hotărâri de Guvern, cu excepția măsurii care vizează revizuirea întregii legislații existente, care reglementează domeniul CDI.

12. Prin lipsa de viziune si prin politica gresita de finantare, promovata în bugetul anului 2010, dezvoltarea Romaniei este împinsa accelerat catre recesiune adanca si catre un viitor incert. Este imperios necesara restructurarea relatiilor dintre societatea civila, stiinta si administratia publica. Actualul cadru al acestor relatii este puternic perturbat si are efecte negative asupra comunitatii stiintifice si a societatii civile, cu impact de mare risc asupra dezvoltarii societatii romanesti in ansamblul ei. In contextul tranzitiei catre capitalismul democratic, societatii romanesti nu i-a fost inca propusa o viziune integratoare si de perspectiva implicand dezvoltarea prin stiinta si tehnologie, care sa faca obiectul unui acord social. Acest acord ar putea reprezenta un „acord social al stiintei”. Existenta acordului sugereaza tratamentul privilegiat acordat comunitatii stiintifice de catre guvern. Ca bun public de consum, stiinta este o investitie in cultura si dezvoltare. Dar, pe seama ideologiei guvernamentale si a fondurilor drastic diminuate ale stiintei, constatam ca stiinta nu este considerata un bun productiv. O caracteristica majora a acordului social al stiintei ar fi existenta mecanismelor speciale, care sa asigure echilibrul responsabilitatilor, dintre guvern si stiinta. Acest echilibru ar avea in vedere atat valorile responsabilitatii guvernamentale, cat si pe cele ale autonomiei asociate unei comunitati profesionale independente. Alocarea din bugetul de stat, pentru activitatea de cercetare în anul 2010, a numai 0,26 % din PIB va conduce în mod dramatic la scaderea contributiei cercetarii la scoaterea Romaniei din criza si la asigurarea dezvoltarii sale in continuare, la compromiterea angajamentelor asumate prin colaborarile si contractele internationale, la distrugerea prin uzura fizica si morala a laboratoarelor echipate ultramodern în ultimii ani, la disponibilizarea unui mare numar de cercetatori, din care multi vor fi cei tineri. Initial, Guvernul Romaniei s-a angajat cu finantare de 0,8% din PIB pentru cercetare. In conditiile in care nici reforma cercetarii nu va fi realizata, reducerea finantarii pentru activitatea de CDI este o mare greseala politica, care va avea grave consecinte pe termen mediu si lung.

13. Este necesara o noua viziune politica ?

    I. Analiza critica a situatiei existente
    Obiectivele generale ale politicii industriale ale guvernării postdecembriste au fost:
    • Creşterea competitivitatii
    • Sporirea rolului cercetarii si dezvoltarii
    • Promovarea unui management durabil al resurselor si protecţia mediului
    • Imbunatatirea pregatirii profesionale si ocuparea forţei de muncă
    Guvernarea postdecembrista nu a îndeplinit aceste obiective, in economia nationala existand inca puncte slabe, dupa cum urmează:

    – industria are inca un grad mare de concentrare in sectoare cu valoare adaugata scazuta;
    – nivel redus al cercetarii-dezvoltarii si al inovarii si legatura fragila cu economia;
    – cultura antreprenoriala slab dezvoltata / baza IMM slab dezvoltata;
    – capitalizare redusa a IMM-urilor;
    – acces dificil la finantare si la informatie in domeniul afacerilor;
    – grad scazut de sofisticare al pietei;
    – intensitate energetica ridicata – tehnologii învechite / costuri mari de productie (mai putin costurile cu forta de munca);
    – infrastructura degradata şi insuficienta/ accesibilitate redusa in interiorul si in exteriorul tarii;
    – management neadecvat al mediului (inclusiv din punct de vedere al infrastructurii);
    – agricultura ineficienta (supraintensiva in munca), suprafaţa agricolă excesiv de fragmentata;
    – infrastructura turistica slab dezvoltata şi marketing necorespunzător;
    – adaptabilitate redusa a fortei de munca si nivel scazut al invatarii pe tot parcursul vietii;
    – segment important al populatiei afectat de saracie si excluziune sociala;
    – capacitate administrativa insuficient dezvoltata.

    II. Esecuri guvernamentale
    – Romania nu a adoptat o politica industriala bazata pe un model de dezvoltare prin stiinta si tehnologie, prin realizarea unei reale reforme a cercetarii, in scopul racordarii acesteia la cerintele economiei.
    – Guvernul a facut greseala politica de a subordona cercetarea aplicativa domeniului educatiei, cand logic si firesc ar fi fost ca aceasta să fie parte componentă a domeniului industrial.
    – Balbaielile autoritatilor in a fundamenta Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare, Inovare si Programele Operaţionale au condus la incapacitatea de a subventiona dezvoltarea infrastructurii de cercetare si la obtinerea de rezultate ale cercetarii nesemnificative pentru economia nationala.
    – Sistemul de cercetare – dezvoltare – inovare (CDI) existent in Romania, nu este in masura sa asigure promovarea dezvoltarii industriale, datorita unor slabiciuni ale acestuia, printre care cele mai importante sunt:
    ● cheltuieli CDI extrem de mici, in comparatie cu tarile industrializate;
    ● absenta totala sau aproape totala a cercetarii – dezvoltarii in sectorul intreprinderilor, care este, in fond, principalul factor de inovare;
    ● fragmentarea CDI din sectorul public si insuficienta orientare a acesteia spre nevoile sectorului industrial;
    ● slabiciunea institutelor CDI finantate din fonduri publice;
    ● prioritate excesiva acordata, de unele din aceste institute, cercetarii fundamentale, in detrimentul cercetarii aplicative, fragmentarea cercetarii stiintifice, cu efect in structurarea unor mijloace nespecifice de finantare a universitatilor si sectoarelor academice;
    ● lipsa stimulentelor adecvate in favoarea CDI;
    ● gestionarea defectuoasa a fondurilor de cercetare;
    ● valorificarea superficiala a rezultatelor CDI;
    ● dotarea precara a activitatii CDI;
    ● lipsa unei analize periodice a corelatiei reale intre necesitatile societatii romanesti si programele prioritare ca directie de cercetare in cadrul PNCDI, astfel incat sa se asigure o crestere a ponderii proiectelor prioritare, ce se vor adjudeca prin licitatie publică si in special al celor de interes comunitar (ex. apa potabila, apa uzata, gestionarea deseurilor, poluarea aerului si solului, energia, sanatatea);
    ● descurajarea activitatilor de inovare prin aplicarea unor taxe exagerate in raport cu venitul inventatorilor;
    ● criterii de evaluare la licitatia de proiecte CDI in neconcordanta cu scopul propus si cu optiunile asociatiilor profesionale de ramura.

    III. Ce ar trebui facut?

    – Elaborarea unei politici industriale nationale care sa se bazeze pe urmatoarele cerinte:
    ● eradicarea sistemului de coexistenta a tehnologiilor de varste diferite;
    ● acordarea transferului de tehnologie cu lista de „produse admise” de Uniunea Europeana;
    ● redistribuirea activitatilor industriale;
    ● cresterea randamentelor industriale si a calitatii produselor;
    ● stimularea investitiilor straine in activitati ce utilizeaza tehnologii de varf;
    ● initierea si dezvoltarea de nuclee si centre de activitati inovativ-antreprenoriale, ce utilizeaza capital intelectual si financiar romanesc sau mixt;
    ● asigurarea unui management strategic al pachetului de tehnologii ce se utilizeaza in redresarea industriala a Romaniei, in scopul diminuarii importului si cresterii exportului;
    – Realizarea reformei sistemului national de cercetare – dezvoltare – inovare in scopul de a restructura conexiunile dintre stiinta, tehnologie, economie si societatea civila, astfel, incat sa fie lasata piata sa decida distributia primara a resurselor CDI si de a accelera comercializarea rezultatelor stiintifice si tehnologice.
    Obiectivele reformei sistemului naţional de CDI ar trebui sa fie:
    ● Schimbarea structurii organizationale a sistemului national de cercetare – dezvoltare – inovare.
    ● Trecerea tematicii de CDI de la modelul traditional (defectuos) la modelul emergent, care face apel la transdisciplinaritate si relevanta strategica.
    ● Multiplicarea resurselor de finantare a CDI si perfectionarea sistemului de finantare.
    ● Schimbarea sistemului de management al unitatilor de CDI.
    ● Stimularea formarii si functionarii organizatiilor noi de cercetare (cu capital public sau privat).
    ● Schimbarea sistemului de evaluare a rezultatelor cercetarii.
    ● Perfectionarea sistemului de comunicare si diseminare a rezultatelor cercetarii.
    ● Oprirea fluxului de migrare / emigrare a specialistilor din CDI.
    – Scopul fundamental al politicii industriale nationale va fi implementarea rapida a noilor concepte tehnologice, prin stimularea initiativelor organizationale referitoare la productia materiala, operatii si servicii. Obiectivele si sarcinile politicii industriale nationale vor fi:
    ● corectarea sistemului fiscal si de taxe, precum si a politicii de credite si subventii destinate activitatilor tehnologice inovative din economie;
    ● optimizarea conditiilor legale pentru infiintarea de noi forme organizationale (in cercetare, productie, servicii), pentru facilitarea si cresterea vitezei de reactie la introducerea tehnologiilor noi;
    ● dezvoltarea sistemelor de retele informatizate pentru achizitia, procesarea si accesarea datelor, in scopul amplificarii sistemelor suport ale deciziei, incluzand un sistem pentru consultanta tehnologica şi de marketing in folosul intreprinderilor;
    ● cresterea motivatiei financiare a elaboratorilor si aplicatorilor de tehnologii noi;
    ● reforma sistemului national de cercetare – dezvoltare – inovare;
    ● sprijinirea si dezvoltarea organizatiilor independente (neguvernamentale) de transfer tehnologic;
    ● amplificarea cercetarii tehnologice inventive de performanta, prin cresterea sistematica a fondurilor publice alocate pentru cercetare-dezvoltare;
    ● dezvoltarea domeniilor de cercetare tehnologica inovativa, ale caror rezultate aduc profit în economie;
    ● dezvoltarea sectoarelor industriale care sunt semnificative pentru activitatile inovative din economie, in mod deosebit, in domeniul dezvoltarii industriilor „high-tech”;
    ● restructurarea si privatizarea entitatilor economice corelata cu includerea institutelor de cercetare tehnologica de profil in structura marilor agenti economici de productie sau a universitatilor tehnice;
    ● dezvoltarea atitudinilor favorabile procesului de inovare in comunitate, prin utilizarea sistemului educational la fiecare nivel. Programele educationale vor cuprinde elemente de asigurare a elevilor si studentilor pentru asimilarea cunoasterii aplicabile in domeniul stiintelor exacte si tehnice;
    ● dezvoltarea infrastructurilor si a institutiilor care sprijina activitatile tehnologice inovative si conexiunile dintre sectorul de cercetare-dezvoltare si economie;
    ● dezvoltarea comertului cu rezultatele cercetarii stiintifice si acordarea sprijinului pentru infiintarea si dezvoltarea organizatiilor de transfer tehnologic;
    ● dezvoltarea relatiilor de cooperare stiintifica si tehnologică cu strainatatea si crearea conditiilor optime (politice, juridice si economice) favorabile investitiilor cu capital strain si importurilor / exporturilor de tehnologii.
    Pentru realizarea acestor obiective si sarcini, se vor utiliza instrumente manageriale si fiscale, precum si alte instrumente care sa asigure eficienta practica a politicii industriale prefigurate.
    In ceea ce priveste instrumentele manageriale, este important sa se creeze mecanismul de stimulare a formarii de structuri manageriale de grup si de gestionare profesioniste, care sa preia conducerea unitatilor cu capital majoritar de stat, pana la incheierea procesului de privatizare din industrie, cercetare, agricultura.
    In ceea ce priveste instrumentele fiscale, acestea ar vor fi:
    ● perfectionarea sistemului prin care cheltuielile pentru asigurarea performantei tehnologice sa fie incluse in costurile beneficiilor obtinute;
    ● deducerea totala, din beneficiul ce face subiectul impozitarii, a cheltuielilor pentru investitii de capital in implementarea tehnologiilor noi, intr-o perioadă mai mare de un an fiscal;
    ● scutire de impozit pentru persoanele fizice si juridice creatoare de noi tehnologii si, mai ales, de invenţii;
    ● corelarea, pe domenii tehnologice, a regimului de taxe si de scutiri de impozit pentru stimularea exportului de produse competitive.
    Alte stimulente vor fi:
    ● asigurarea de garantii entitătilor economice care contracteaza credite, pe termen mediu sau lung, cu banci autohtone, cu conditii prefertentiale, daca aceste credite urmeaza a se folosi la implenetarea tehnologiilor noi, mai ales la acelea rezultate din activitatea de cercetare-dezvoltare nationala;
    ● introducerea de noi reguli juridice si institutionale pentru stimularea aplicatiilor productive bazate pe tehnologii noi, prin dezvoltarea fondurilor de capital de risc si prin abilitarea bancilor comerciale pentru acordarea creditelor pe baza unui plan de afaceri sau garantii morale si nu numai pe baza garantiilor materiale;
    ● asigurarea investitiilor impotriva riscului in legatura cu implementarea noilor tehnologii;
    ● coordonarea politicii de acordare de licente cu politica stiintifica si industriala, in domeniile economiei in care restructurarea si dezvoltarea tehnologica sunt sprijinite cu mijloace bugetare;
    ● stimularea inventivitatii si mărirea protectiei inventatorilor, inventiilor si a legislatiei muncii;
    ● dezvoltarea sistemului de cofinantare din fonduri bugetare la implementarea noilor tehnologii selectionate si care au fost realizate cu participarea sistemului naţional de cercetare – dezvoltare;
    ● sprijinirea dezvoltarii organizatiilor neguvernamentale cu profil de inovare si acordarea de subventii pentru proiecte tehnologice inovative.
    In acord cu o asemenea politica industriala nationala, se impun de urgentă masuri de restructurare a sistemului naţional de cercetare – dezvoltare – inovare, cum ar fi:
    ● realizarea in cadrul Autoritatii Nationale de Cercetare Stiintifica a unei baze de date, cu acces liber, care sa cuprinda toate abordarile tematice de cercetare pe domenii, efectuate de entitatile de cercetare – dezvoltare pe ultimii 20 de ani;
    ● analizarea periodica a corelatiei reale dintre necesitatile societatii romanesti si obiectivele programelor prioritare de cercetare din cadrul PNCDI;
    ● cresterea ponderii proiectelor adjudecate prin licitatie publica in realizarea obiectivelor de interes comunitar;
    ● simplificarea metodologiei de participare la competitia de proiecte, evaluarea urmand a fi efectuata pe baza ofertei stiintifice si a planului de afaceri;
    ● formarea de colective independente multidisciplinare pentru evaluarea propunerilor de proiecte;
    ● eliminarea coruptiei din sistemul competitiei publice de proiecte;
    ● restructurarea si marirea bugetului alocat cercetarii, in scopul optimizarii calitatii finantarii si al simplificarii operatiunilor de decontare;
    ● inventarierea riguroasă a aparatelor si dotarilor achizitionate de entitatile de CDI, pentru transformarea acestora in baze cu utilizatori multipli;
    ● perfectionarea sistemului de comunicare – diseminare a rezultatelor cercetarii, prin amplificarea subventiei pentru publicatii stiintifice si editarea unui anuar al rezultatelor cercetarii stiintifice din Romania;

14. Raportul Curții de Conturi a României pe anul 2008 în domeniul cercetării, educației și inovării.

    La Ministerul Educaţiei, Cercetării și Inovării s-au constatat următoarele:

    1. Neefectuarea reevaluării / inventarierii patrimoniului sau efectuarea acestor operaţiuni fără respectarea prevederilor legale specifice, după cum urmează:
    – au fost înregistrate, în mod eronat, diferenţe din reevaluarea activelor fixe corporale în situaţiile când acestea s-au efectuat;
    – nu au fost inventariate investiţiile în curs de execuţie;
    – activele fixe corporale în curs de execuţie au fost înscrise în Registrul inventar fără a avea ca bază inventarierea faptică a acestora.
    Aceste deficienţe au fost constatate la Universitatea „Dunărea de Jos” Galaţi;
    – situaţia juridică a tuturor imobilelor, terenurilor și construcţiilor, cu titlu de proprietate sau cu titlu de administrare sau folosinţă, nu a fost clarificată: Universitatea de Știinţe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului;
    – neefectuarea reevaluării / inventarierii patrimoniului: Universitatea de Artă și Design Cluj-Napoca, Universitatea din Oradea, Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia, Universitatea de Știinţe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului și Inspectoratele școlare judeţene Ilfov, Suceava, Ialomiţa, Prahova, Vâlcea;
    2. Deficienţe privind modul de calcul și de înregistrare în contabilitate a amortizării: Universitatea „Dunărea de Jos” Galaţi, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu;
    3. Deficienţe privind modul de constituire a garanţiilor de bună execuţie aferente lucrărilor executate: Universitatea din București, Inspectoratele școlare judeţene Covasna, Dâmboviţa și Harghita;
    4. Deficienţe legate de calitatea situaţiilor financiare supuse verificării:
    – neînregistrarea în evidenţa contabilă a terenurilor aflate în patrimoniul Universităţii de Artă și Design Cluj-Napoca, Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu și Inspectoratului Școlar al Judeţului Ilfov și a clădirii aparţinând Universităţii „Dunărea de Jos” Galaţi;
    – nu a fost majorată valoarea unor clădiri din patrimoniul instituţiei sau din patrimoniul public al statului cu contravaloarea lucrărilor de reparaţii capitale, consolidări sau reamenajări efectuate la Universitatea de Artă și Design Cluj-Napoca;
    – denaturarea datelor înscrise în bilanţul contabil, prin nereflectarea unor active fixe în curs de execuţie, aferente lucrărilor de consolidare efectuate în anul 2005 la Biblioteca Naţională București. Mai mult, în condiţiile în care lucrările au fost sistate în decembrie 2006, contractul a fost reziliat abia după 2 ani (decembrie 2008), fără a se întocmi proces-verbal de recepţie pentru lucrările executate și fără a se consemna stadiul fizic în care se află acestea;
    5. Deficienţe de la procedura de angajare, lichidare, ordonanţare și plată a cheltuielilor privind organizarea celor patru faze ale procesului bugetar și / sau nerespectarea procedurilor privind parcurgerea acestui proces la Inspectoratele școlare judeţene Galaţi, Giurgiu, Ilfov și Universitatea de Știinţe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului;
    6. Alte deficienţe care au afectat semnificativ situaţiile financiare au mai fost constatate la: Centrul Naţional de Management Programe, Universitatea „Transilvania” Brașov, Universitatea de Artă și Design Cluj – Napoca, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București, Universitatea din Bacău, Universitatea „Eftimie Murgu” Reșiţa, Universitatea de Medicină și Farmacie Târgu Mureș, Inspectoratele școlare judeţene Arad, Botoșani, Caraș-Severin, Cluj, Dolj, Ilfov, Mureș, Prahova, Vrancea și Dâmboviţa.

15. MOGULULE
    INVITA PE HORVATH LA GADEA ANTENA 3. POATE ESTE O SANSA SA SCAPAM DE BASE. SPUNE CA DETINE DOCUMENTE SEMNATE DE EL,,,,,,
    ARMELE LUI SADDAM ASCUNSE LA AMBASADA IRAKUL DE LA BUC….
    DISTRACTIE MARE, NU SCAPA OCAZIA !!!!111

16. Domnule Voiculescu
    Cercetarea si nivelul invatamantului sunt determinante pentru viitorul tarii.
    Pentru a primii informatii la obiect, am luat legatura cu cercetatori si tehnicieni romani activand in SUA. Am folosit informatii date de un nepot , un fel de geniu
    al compiuterilor aflat la specializare in Franta, informatii dare date de o verisoara
    -profesoara universitara la Bucuresti ca si nepotii mei japonezi lucrreaza la companii japoneze de inalta tehnicitate. Sper ca rezultatele primite sa va intereseze.
    Majoritatea tinerilor de talent au plecat in strainatate. In Romania, se stie, nu exista laboratoare, tehnologia e depasita, investitiile in tehnica sunt infime.
    In Occident invatamantul, ca sistem si ca nivel de masa, este peste Romania. Insa noi, ca sa zic asa, avem un material uman mult mai bun. Pur si simplu, tinerii nostri sunt mai dotati ca ai lor. Motivatie pentru performanta mult mai mare, pentru ca nu ai alta sansa decat daca faci performanta.
    De la noi sunt oameni de stiinta prin toata lumea, matematicieni, fizicieni. Occidentul stie foarte bine ca Romania este o pepiniera de oameni de stiinta. La Microsoft, cred ca exista o aripa intreaga de cercetatori romani, cei mai buni in calculatoare. Aproape 20% din companie. Practic, in anumite sectoare, limba romana e a doua limba oficiala a firmei. De la noi se extrag valori, pentru ca aici nimeni nu pare interesat sa le pastreze.
    Pornind de la aceasta solutie trebue gandita o solutie. Eventual creiarea unei fundatii Voiculescu care sa sprijine talentele natiei . Sprijinul economic sa fie conditionat de ramanerea pentru cativa ani in tara. O alta ideie ar fi o vanatoare de materie cenusie, in sens invers prin creiarea unor conditii economice paralela cu tarile desvoltate economic. Sper ca aceste informatii
    sa fie folositoare. Mult succes in activitatea dumneavoastra in interesul tuturor.

17. Buna ziua

    Va rog sa transmiteti doamnelor din PC, invitatia de a participa la Summitul Global al Femeilor (Davos-ul Femeilor) care va avea loc in China.

    Detalii:
    https://nordiclarisa.wordpress.com/2010/04/27/summit-ul-global-al-femeilor-2010/

    Cu stima,

    Laura Singurov

18. statul roman desfiinteaza un institut de cercetare nationala …. centru de excelenta al UE ..(unul din cele 5 ale Romanie)i ..expert al Romaniei pe cateva probleme esentiale de mediu … desi nu este bugetar si se autofinanteaza prin proiecte internationale castigate la licitatii internationale el totusi este desfiintat
    A primit si Basescu hartii in care i se explica clar …si totusi face declaratii … e frumos in Romania

    @bibliotecar … ia-o usor ca are restante de luni de zile . tu vrei sa rasp dupa o sapt ? se pierde usor nu trebuie sa-l presezi… probabil citeste blogul doar duminica dupa amiaza dupa siesta …

19. Astazi a fost parafat la Cotroceni acordul de asistenta financiara nerambursabile in valoare de 100 milioane euro cu Moldova.
    Practic Basescu angajeaza o cheltuiala bugetara(ca asta este) pentru a plati voturile moldovenilor de la prezidentiale.
    Si asta in conditiile in care delegatia FMI examineaza posibilitatea acordarii celei de a cincea transe din imprumut, in valoare de sub 1 milion de euro.
    Cum s-ar zice Basescu angajeaza in avans 10% din valoarea imprumutului.
    Ar trebui ca opozitia sa nu se teama de populism si sa nu mizeze pe voturile moldovenilor la urmatoarele alegeri.
    Cum s-ar zice ar trebui sa protesteze vehement la nelegiuirea asta economica.
    Nu va temeti de electorat daca vreti sa-l cuceriti

20. sub 1 milion de euro.
    sub 1 miliard

21. Asta e Romania pe care nu ne-o dorim. Aici gasesti mizeriile de care te lovesti zi de zi. Participa si Tu la o Romanie mai buna, mai curata !

    http://www.omizerie.ro

    Romania Ajutor!!!!!!

22. Domnule Voculescu
    Imaginati figura unui betiv de port , care nu a deschis in viata nicio carte ( cu exceptia codului penal ) la citirea urmatorului mesaj : CINEASTUL ROBERT HORVATH LA ANTENA3 VA ANUNTA SFARSITUL REGIMULUI BASESCU !

    Ascunderea armelor cautate de americani motivul pentru care sa declansat razboiul din IRAK, pe teritoriul Romaniei, a intrat in atentia Senatului SUA. Vor pierde painea nu numai Basescu ci si sute de participanti la aceasta misiune criminala si secreta. La aceasta misiune a participat intregul guvern roman cu servicii secrete si presedinti cu tot. A intrat in actiune biroul INTERPOLULUL de la ONU si toate serviciile speciale americane. Sfarsitul regimului Basescu este pe rol. Am pierdut doi ani de viata studiind mii de documente. Am facut acest efort din propria initiativa neplatit de nimeni. Dar in acest moment voi fi platit din greu de CNN sau orice ziar sau revista care vrea sa participe la ” SCANDALUL SECOLULUI „. Sunt gata oricand sa particip la o emisiune al Antenei 3 pentru a prezenta documentele relevante.Sunt oricand gata sa vin in Romania. Armele si tehnologia atomica in ambele directii au plecat de pe aeroportul Otopeni si sa reintors la acelasi aeroport. Fiecare transport conectat cu Saddam sau Al QUEDA poarta semnatura Traian Basescu. Voi lua in cateva zile un interviu lui Scott Riter seful inspectorilor ONU. In convorbirea telefonica preliminara el afirma .” Cordonatorul intregii actiuni teroriste a fost actualul presedinte Roman. Au existat uriase presiuni politice sa nu incriminam guvernul roman la ONU ” Inspectorul este gata sa apara cu mine la o emisiune televizata si sa spuna adevarul romanilor. 
    Toate lamentarile sau diversinile sunt inutile. Documentele mentionate sunt destule pentru a aduce pe presedintele Romaniei in fata unui tribunal 
    international impreuna cu alti prieteni ai terorIsmului international. Scriitorul Victor Nicolae preia in cartea ” ” DACĂ TRECI PRIN CASA MORŢII ” bazata pe interviuri cu mine, aceste documente si a inceput publicarea lor in editia de miercuri14 Aprilie 2010 al revistei NEW YORK MAGAZIN. In aceasta saptamana revista apare vineri. http://www.nymagazin.com/ 
    Fragmente din aceasta carte pot fi urmarite deasemenea pe blogul ROBERT HORVATH -DEVA 
    http://devanewyork.blogspot.com/ 
     
    http://www.devagallery.com/

23. De ce? Simplu : din cauza birocratiei si a mormanelor de coli A4 care trebuie sa treaca prin „n- avizari- luate cate k” …de catre X cetatzeni romani care e absolut necsar(?) sa-si lase „urmele’ ( a se citi semnaturile si stampilele) pe aprobare de fonduri pentru un proiect…de orice tip ar fi, chiar si stiintific. Iar caracatita birocratica a crescut si s-a intins in decurs a 20 de ani democratici datorita nepotismului invatat in regimul lui ceao si datorita declinarii din frica, de responsabilitate sau/si din inconsecventa legislativa din acesti 20 de ani care a facut ca, pentru a fi sigur un factor de raspundere ca e bine ca a semnat cand a semnat un act sa aiba nevoie de inca 2-3 colegi care sa-i sustina semnatura…si astfel avem avize de diverse tipuri cu 3-4 semnaturi pe ele…si vina circula astfel in trio-quatro…in caz de…ma-ntelegeti…ce zic…nu-i asa????….
    Iar pentru donatorul privat de fonduri e mai simplu sa finanteze….stiu ca stiti.
    E mai simplu dar nu toti au simtul datoriei de a returna semenilor ce au primit , indirect de la ei…semenii cetateni romani vorbesc.
    Stiu ca nu va vine a crede, dar cand le dadeam lapte rationalizat si pui rationalizat si paine rationalizata copiilor mei, eram sigura ca vor avea o locuinta si un servici cand vor ajunge adulti.Acum imi dau seama cata bataie de joc s-a facut si se face in aceasta portiune de Univers.Puteti rade si spune: fiecare cu ….a lui!

24. @Bibliotecaru
    http://www.mircea-badea.ro/blog/ceasul/
    si eu asteptam sa aflu ce film a vazut inainte de a-i sta ceasul Dlui Dan Voiculescu!

25. :)
    Mulţumesc… Era o glumă pe vremuri, o tot dădeau la revelion, cu „ţi-a stat ceasul Laie!”…cu Dem Rădulescu.

26. Eu cred ca dl Horvath e …robot.

27. excelentei sale domnului senator dan voiculescu,domnule am revizuit paginile si cred ca ansctisul meu afost primit,…scuze pentru crisul dificil ,,nu agramat,, am o disfunctie,………………… eu am sa ancrec sa notez aici dorinta mea de a fi ajutat domnule senator dumneavoastrafiind singura speranta,…… eu nu sunt sectant desi si asta se poate post89 eu nu l percep pe dumnezeu ca peun mosulet care ne bate pe umar cand gresim ci ca pe creatorul universului,.o sa continuu sa ma rog entitatii supreme a universului pentru binele ce mi se ofera,.abteleg notiunile de inteligenta universala,de energie pozitiva lansata an acest univers totusi mic,de un cuvant bun lansat an univers la adresa unui rar om si personalitate deosebita,…cer ajutor sunt debusolat , total derutat,.sa traiti excelenta voastra,.

28. Normal ca vor sa dezvolte cercetarea… mai multe licitatii pentru ei….

Comentariile sunt închise.