Spuneam vineri că voi povesti despre întâlnirea cu profesorul Yunus.
Înainte s-o fac, totusi, as vrea să vă lansez o provocare:
plecând de la datele accesibile aici, cum credeti că putem transa problema regional vs. global care transpare în munca lui Yunus? Nu orice societate poate reproduce conditiile folosite de profesor în sistemul său initial de micro-creditare; cum globalizăm sistemul, în acest caz? O putem face? Cum a solutionat Yunus însusi problema?
Câstigătorul primeste chiar lucrările laureatului Nobel.
P.S. Câstigatorul:
Buduru Says:
noiembrie 1st, 2010 at 12:23 pm
Intr-o economie de piata, cei mai multi bani sunt castigati de catre cel care “scrie” (la figurat, nu la propriu) cartea, nu de catre cel care aplica principiile din carte.
N-a existat, in nicio carte de marketing, notiunea de “publicitate televizata”, pana cand ea n-a fost efectiv aplicata de catre “unul” care-a “scris” acest lucru.
Cam asa este si cu teoriile d-lui profesor Yunus. Ii analizam cartile, sau le scriem pe-ale noastre?
In opinia mea, nu exista o solutie globala. Solutia globala nu poate fi decat o rezultanta a solutiilor regionale/nationale/locale, date fiind particularitatile fiecarei zone.
Pentru asta, trebuie sa intelegem fenomenul.
Comunismul porneste de la premisa ca toti oamenii sunt egali. Cel care munceste mai mult (ca-i mai destept, ca-i mai voinic, etc.) va primi tot atat cat si cel care munceste mai putin (ca nu-i atat de destept, nu-i atat de puternic, etc.). In timp, cel care munceste mai mult va munci din ce in ce mai putin, ca sa fie “egalul” celuilalt. In concluzie, teoretic, economia se va echilibra la nivelul celui mai slab om. Adica, foamea, baieti!
Capitalismul porneste de la premisa, corecta, ca oamenii nu sunt egali si trebuie sa castige ca atare. Da, dar un asemenea mecansim face ca, in timp, un numar din ce in ce mai mare de oameni (mai putin dotati) sa saraceasca, iar un numar din ce in ce mai mic de oameni (mai dotati) sa acumuleze banii de pe piata. Asa ajunge consumul sa se prabuseasca, averile sa se-mputineze, vine criza/trece criza si se reia un ciclu economic.
Practic, asa-nteleg eu, profesorul Yunus propune ca oamenii bogati sa stimuleze consumul din propriul buzunar si doar sa-si recupereze banii, din cresterea consumului, fara a avea profit, pentru a nu accelera (ba chiar a frana) ciclul ala, Kondratiev, despre care vorbeam mai sus.
Ce inseamna, practic, eradicarea saraciei? Inseamna cresterea consumului. Din aceasta crestere a consumului real (spun consum “real”, pentru ca si cu acest consum e o poveste lunga, ce nu-si are locul aici) , care genereaza crestere economica sanatoasa, care genereaza nivel de trai superior, profesorul Yunus spune ca bogatii sa nu ia deloc (sau foarte putin), iar cea mai mare parte s-o ia saracii.
Ei, si-acum, dupa introducerea asta plictisitoare, cum aplicam ceea ce spune Yunus la nivelul Romaniei (spun Romaniei, pentru ca asta-i cartea pe care trebuie s-o scriem noi, asta-i contributia noastra la solutiile regionale/globale)?
Exista doua cai, zic eu:
– una este calea naturala (sa-i spunem liberala), prin care bogatii inteleg fenomenul si, in functie de interese, finanteaza, benevol, afaceri sociale (asa cum strange Yunus fonduri astazi – dar mult prea putin, pentru un efect global);
– a doua este calea artificiala, prin impozite si taxe, statul urmand sa se ocupe de finantari (sa-i spunem calea social-democrata).
Prima cale ar fi cea mai sanatoasa, dar nu cred ca-i realizabila, tocmai pentru ca oamenii nu sunt egali. Bogatii sunt si ei in competitie, unul cu altul, si putini vor accepta sa investeasca fara profit imediat, riscand sa fie depasiti, in top Forbes, de altii.
A doua cale se aplica, in Romania, de 20 de ani. Statul, cu banii pe care ni-i ia, finanteaza borduri si patinoare, care genereaza cresteri ale PIB doar pana la finalizarea lucrarilor, dupa care nimic, zero, canci. Sau, mai rau, genereaza cheltuieli de intretinere. Si reprezentantii statului numesc asta “investitii”.
Asta-i natura umana, n-ai ce-i face! De-aia n-a fost eradicata saracia pana astazi si nici nu va fi vreodata!
Sa dea Dumnezeu sa ma contrazica istoria si sa se-aplice prima cale, fie ca a fost teoretizata de profesorul Yunus, sau de oricare altul!
Credeti ca, exceptand personalitatea Dv., ar mai accepta cineva provocarea acestei cercetari in Romania …fara sa ne dati data pana la care e valabila acordarea premiului ?
p.s.daca iar nu voi avea noroc, nici la aceasta incercare…atunci imi voi face rost de carti de pe net ! Deci…pana cand ne putem inscrie pentru a castiga lucrarile promise ?
Perioada ceausista a fost singura memorabila din istoria romanilor in raport cu restul lumii, numai ca romanul a considerat ca a avea matul plin e mai impotant decat a reprezenta ceva in lume, iar Tudor Popescu ca merita sa sacrifice viitorul Romaniei pentru libertatea de a-si face publice dejectiile. Sa multumim poporului imbuibat si jurnalistului liber!
Castigator al premiului Nobel pentru pace… stiati ca daca s-ar vrea s-ar putea face posibila acordarea premiului Nobel pentru pace chiar si dumneavoastra?
Motto : Să continuăm de-aici, mari şi mici. / Atenţie la muşuroiul de furnici !
Gaudeamus igitur
Haideţi să ne bucurăm
Cât suntem în floare,
Pân ce tinereţea agitată
Şi bătrâneţea prea tarată
Revin la glod, cu fiecare.
Scurta viaţă dăruită,
Grăbită, curând se termină ;
Moartea cu paşi de felină,
Atroce de gâturi se-anină,
Nicicum de a fi păcălită.
Trăiască şcoala
Şi dragii de dascăli !
Şcolitul să trăiască !
Şcolita să trăiască !
Toţi să-nflorească !
(R) O traducere uşor adaptată.
@Geta: O săptămână. Până duminică seară.
COMANDA LA MINE (la popor)
Române-frate ! hai ! nu te lăsa !
Schimbaşi pe Dracul cu mă-sa.
Băi pruncilor făcuţi cu-arătătorul,
Prea mult doriţi de la Mântuitorul.
El v-a-nvăţat să prindeţi peşte,
Doar că uitarăţi iute meşteşugul ;
Acum străinul ce vă prăpădeşte,
V-a pus la jug, să trgeţi plugul…
Pe bănci mai daţi-le în muie
Că vine iarna şi-o să faceţi cuie.
Şcoliţi-vă în mai cătată meserie,
Ce-ţi umple golul, din simbrie.
Fugiţi şi faceţi bani : o lună, zece,
Şi iute vă-nturnaţi, că timpul trece.
Uniţi-vă apoi într-o tovărăşie
Cu bun profit ; scăpaţi de datorie !
Când vă veţi aduna din risipire,
Faceţi o mare judecată, cu simţire,
Fără presentimente de a fi cruţati
Urdea-Băşină-Boc ;să fie împuşcaţi !
Intr-o economie de piata, cei mai multi bani sunt castigati de catre cel care „scrie” (la figurat, nu la propriu) cartea, nu de catre cel care aplica principiile din carte.
N-a existat, in nicio carte de marketing, notiunea de „publicitate televizata”, pana cand ea n-a fost efectiv aplicata de catre „unul” care-a „scris” acest lucru.
Cam asa este si cu teoriile d-lui profesor Yunus. Ii analizam cartile, sau le scriem pe-ale noastre?
In opinia mea, nu exista o solutie globala. Solutia globala nu poate fi decat o rezultanta a solutiilor regionale/nationale/locale, date fiind particularitatile fiecarei zone.
Pentru asta, trebuie sa intelegem fenomenul.
Comunismul porneste de la premisa ca toti oamenii sunt egali. Cel care munceste mai mult (ca-i mai destept, ca-i mai voinic, etc.) va primi tot atat cat si cel care munceste mai putin (ca nu-i atat de destept, nu-i atat de puternic, etc.). In timp, cel care munceste mai mult va munci din ce in ce mai putin, ca sa fie „egalul” celuilalt. In concluzie, teoretic, economia se va echilibra la nivelul celui mai slab om. Adica, foamea, baieti!
Capitalismul porneste de la premisa, corecta, ca oamenii nu sunt egali si trebuie sa castige ca atare. Da, dar un asemenea mecansim face ca, in timp, un numar din ce in ce mai mare de oameni (mai putin dotati) sa saraceasca, iar un numar din ce in ce mai mic de oameni (mai dotati) sa acumuleze banii de pe piata. Asa ajunge consumul sa se prabuseasca, averile sa se-mputineze, vine criza/trece criza si se reia un ciclu economic.
Practic, asa-nteleg eu, profesorul Yunus propune ca oamenii bogati sa stimuleze consumul din propriul buzunar si doar sa-si recupereze banii, din cresterea consumului, fara a avea profit, pentru a nu accelera (ba chiar a frana) ciclul ala, Kondratiev, despre care vorbeam mai sus.
Ce inseamna, practic, eradicarea saraciei? Inseamna cresterea consumului. Din aceasta crestere a consumului real (spun consum „real”, pentru ca si cu acest consum e o poveste lunga, ce nu-si are locul aici) , care genereaza crestere economica sanatoasa, care genereaza nivel de trai superior, profesorul Yunus spune ca bogatii sa nu ia deloc (sau foarte putin), iar cea mai mare parte s-o ia saracii.
Ei, si-acum, dupa introducerea asta plictisitoare, cum aplicam ceea ce spune Yunus la nivelul Romaniei (spun Romaniei, pentru ca asta-i cartea pe care trebuie s-o scriem noi, asta-i contributia noastra la solutiile regionale/globale)?
Exista doua cai, zic eu:
– una este calea naturala (sa-i spunem liberala), prin care bogatii inteleg fenomenul si, in functie de interese, finanteaza, benevol, afaceri sociale (asa cum strange Yunus fonduri astazi – dar mult prea putin, pentru un efect global);
– a doua este calea artificiala, prin impozite si taxe, statul urmand sa se ocupe de finantari (sa-i spunem calea social-democrata).
Prima cale ar fi cea mai sanatoasa, dar nu cred ca-i realizabila, tocmai pentru ca oamenii nu sunt egali. Bogatii sunt si ei in competitie, unul cu altul, si putini vor accepta sa investeasca fara profit imediat, riscand sa fie depasiti, in top Forbes, de altii.
A doua cale se aplica, in Romania, de 20 de ani. Statul, cu banii pe care ni-i ia, finanteaza borduri si patinoare, care genereaza cresteri ale PIB doar pana la finalizarea lucrarilor, dupa care nimic, zero, canci. Sau, mai rau, genereaza cheltuieli de intretinere. Si reprezentantii statului numesc asta „investitii”.
Asta-i natura umana, n-ai ce-i face! De-aia n-a fost eradicata saracia pana astazi si nici nu va fi vreodata!
Sa dea Dumnezeu sa ma contrazica istoria si sa se-aplice prima cale, fie ca a fost teoretizata de profesorul Yunus, sau de oricare altul!
[…] Citeste mai mult pe Intalnire cu Dan Voiculescu […]
Off Topic
http://www.gicacontra.eu/cna-alcohoolemia-salveaza-romania/
caricatura (colaj)
Va multumesc pentru precizare!
Am sa-ncep sa dau raspunsuri in stil…haiku.
Deci, raspunsul la prima intrebare este:
Particularizand.
Problema are la baza opozitia data de acel „vs.”. Atunci cand ne gandim ca un lucru nu poate functiona in opozitie cu altceva, apar anumite dificultati in functionarea sistemului din care face parte respectivul lucru.
Solutia ar fi simpla:”Think globally, act locally”. A se vedea aici ce semnifica: http://en.wikipedia.org/wiki/Think_Globally,_Act_Locally
domnul senator da premii…ceea ce nu fac multi politicieni, sa vedem insa cine va raspunde provocarii sale
cate carti dati domnule voiculescu?
@codrin asa este, ar trebui adaptat local, in functie de particularitati
domnul yunus este un utopist, un frumos visator. nu se poate eradica saracia. nu in conditiile in care capitalul se duce in anumite directii si apoi se intorc in societate doar 10%
@cascaval ai ceva impotriva daca mai sunt si oameni care vor sa faca ceva pentru ceilalti?
Chiar imi doresc lucrarile lui Yunus. Asa ca voi face tot posibilul sa ofer un raspuns pe masura. Revin zilele acestea.
Voiculescu si Yunis arata ca exista Roubini si in est. Avem nevoie de dumneavoastra.
@adriane – Popescu da acum afara dejectiile ingurgitate atunci, cu multa vodka. Anii 70 au fost o perioada buna, insa puteam – si putem inca – MAI MULT.
@Geta – sa dam zvon de concurs..
Nu a vrut si Ceausescu sa faca un FMI al saracilor si .. ideea a murit o data cu el??? Ideea era buna, actuala criza a gobalizarii capitalului o arata.
Daca nu devin factori decizionali si inspirationali oameni precum Voiculescu si Yunis – in locul ipochimenilor ca Basescu si Franks – totul este pierdut.
@Budurule, ai completa dreptate. Dar ce propui in schimb?
Mai exista oameni care spun adevarul, precum o face si domnul Voiculescu; uitati un exemplu: http://www.curierulnational.ro/Opinii/2010-09-15/O+tara+de+someri&hl=Adrian%20Panaite&tip=toate
@ Codrin – foarte bine punctat. Ai adus in discutie glocalismul, un termen provenit din mediul business nipon („dochakuka”). Crezi ca „think globally, act locally” ar trebui tradus prin „produce globally, sell locally?” „:)
Personal, consider ca solutia globala reprezinta o rezultanta a solutiilor regionale, avand in vedere particularitatile fiecarei zone in parte.
@autocritic – eu cred ca acest tip de globalizare si-a atins limitele.
Totusi nu putem lua atitudine fata de acest nanist – boc – la care penibilul s-a ridicat la gradul de cinism? Unde e separatia puterilor in stat? Unde este Constitutia?
Daca obiectivul este acelasi, orice societate poate reproduce conditiile folosite de Yunus. Principiul dupa care se ghideaza este finantarea fara dobanda a micilor antreprenori cu conditia ca proiectul de afaceri sa fie indreptat catre ridicarea nivelului de trai din comunitate.
Cred ca globalizarea sistemului poate fi realizata cu respectarea particularitatilor zone in care se doreste a fi implementat.
Imi place principiul dupa care se ghideaza profesorul Yunus, care de fapt sta la baza intregii teorii: „Aceasta este un alt tip de afacere, unde nu faci numai bani, ci schimbi si vieti. Fericirea nu se masoara mereu in bani, ci si in schimbarea vietii oamenilor”
un om cu o gandire complexa acest muhammad yunus. ma gadesc ca a fost o intalnire mai mult decat interesanta!
Traim intr-o societate de consum, iar viziunea lui Yunus este extraordinara. Sa mentii consumul direct proportional cu posibilitatea de a face asta mi se pare cea mai buna idee pentru a opri cizele financiare ca aceasta in care ne aflam.
Cred ca modelul Yunus poate fi functional in Romania doar in asociere cu cu marii investitori.
Solutia Yunus ofera potential pentru atragerea societati mici si mijlocii, care reprezinta o prioritate ca motor economic.Consider insa ca, in completare, statul ar trebui sa acorde facilitati fiscale pentru investitiile in proiecte sociale, cel putin la nivelul societatilor mici si mijlocii pentru a putea supravietui.
„Sistemul bancar face acum afaceri doar cu cei foarte bogati, iar o schimbare ar insemna ca bancile sa colaboreze cu toata lumea, chiar si cu cei foarte saraci.” Pe baza afirmatiilor profesorului Yunus, ar fi interesant de observat impactul pe care l-ar avea deschiderea de catre banci a unei ramuri forientata catre social business. Dar pentru banicile din Romania, care beneficiaza de un rasfat total din partea guvernantilor, ar fi un lucru mult prea revolutionar. Iar in sustinerea afirmatiei mele vine chiar faptul ca nici macar pe timp de criza, bancile nu au fost dispuse sa-si schimbe sau sa-si adapteze modelul de business.
Raspunsul la a doua intrebare:
In acest caz
Globalizam sistemul
Folosind principiul de baza
Al Grameen Bank:
Creditarea sa fie considerata parte a Human Rights.
Bibliografie:
http://www.grameen-info.org/index.php?option=com_content&task=view&id=655&Itemid=
Raspunsul la a treia intrebare:
Yes.
We Can !
p.s.desi in haiku nu se folosesc semne de punctuatie, eu am nevoie sa le folosesc.
Imi cer scuze fata de geniul care ne-a lasat acest procedeu literar, noua pamantenilor.
nota:
Raspunsul la ultima intrebare …este in studiu.
Azi e doar marti. :)
ceea ce isi propune yunus este sa atraga societatile mici si mijlocii in numar foarte mare si sa la ajute sa se dezvolte. ideea e foarte buna dar si felul in care incearca sa o puna in aplicare
@Steelus:principiul enuntat poate fi aplicat in mai multe directii, inclusiv in cea mentionata de dvs.
Glocalismul se refera exact la „Think globally, act locally”, respectiv la acel individ, organizatie, comunitate care e dispusa sa aplice acest principiu.
Daca stam si ne uitam, globalizarea, acest proces de integrare in mediul (economic, social etc) mondial, nu poate fi realizata fara o descentralizare a unor procese specifice. Deci global vs. regional nu poate functiona, ci global+regional.
@Codrin – nu cumva traim o „zonalizare”?
Ce parere aveti de vorbele lui Ion Ghica, in anul 1879? Tema: banii imprumutati pentru finantarea de cheltuieli nefolositoare:
“Ii cheltuieste in acoperire de dificituri pricinuite in toti anii de o rea administratiune a finantelor, in plata de lefi la impiegati netrebuintosi, in plati de serviciuri iluzorii si de prisos, in cheltuieli nesocotite de uniforme bogate si de material prost si netrebuintos, in voiajuri si vizite si in misiuni fara scop; asemenea imprumuturi nu pot avea alt rezultat decat de a impovara pe tot anul pe contribuitori cu dari care nu le aduce nici un folos. Asemenea imprumuturi sunt darapanatoare, impiedica si opresc progresul, apasa nu numai generatiunea de astazi, dar inabuseste chiar dezvoltarea generatiunilor viitoare”
…despre contractarea de imprumuturi pentru acoperirea deficitelor bugetare provocate de cheltuieli nerationale, nejustificate economic si neoportune, acestea conducand la sporirea poverii fiscale:
„“Cand un guvern nu stie sa cumpaneasca cheltuielile dupa venituri, este obligat sau sa vanza din averea statului domenuri, sau trebuie sa alerge la imprumuturi; mijloace care toate se reduc […] tot la sporire si impozite; si in adevar, de va alerga la vanzarea domenurilor, ele dau statului un venit, acel venit nemaiputand figura in buget, golul ce lasa trebuie acoperit cu adaos la impozite; de va avea recurs la imprumuturi, imprumutul fie cu amortizatie, fie consolidat, anuitatea sau renta figureaza in buget la coloana cheltuielilor si cere a fi acoperit in coloana veniturilor prin sporire de impozite. Orcum ne vom intoarce, tot sporire de impozite”
…consecintele nefaste pe care le au imprumuturile asupra economiei:
“Imprumuturile dau mijloace guvernelor nesocotite a cheltui veniturile viitorului, departeaza capitalurile de la agricultura si radica tarii mijloacele de esploatatiune si de imbunatatire, scumpesc dobanda banilor si maresc impozitele; marirea impozitelor saraceste pe contribuabili si mareste cheltuielile de productiune; marirea cheltuielilor de productiune scumpeste productele, scumpetea productelor imputineaza consumatiunea; si asa, cand ele nu sunt intrebuintate intr-un mod reproducator, cand nu infiinteaza izvoare noi de imbogatire, devin un obstacol pentru productiune si pentru consomatie, devin, prin urmare, un izvor de saracie si de mizerie”
Eu nu cred ca putem vorbi despre globalizare, atata timp cat aceasta nu vizeaza si liberalizarea circulatiei fortei de munca si a tehnologiilor.
Dezvoltarea Romaniei ar trebui sa se realizeze in baza unui plan national strategic de dezvoltare durabila. avem oameni foarte bine pregatiti pentru a realiza un asemenea document si pentru a-l pune in practica. Ii gasim in societatea civila, in sectorul antreprenorial dar si in zona politica, iar dumneavoastra, domnule Profesor Voiculescu, sunteti unul dintre acesti oameni cheie.
@steag cu siguranta
@codrin global si regional impreuna. asta este clar.
l-as vota pe voiculescu la urmatoarele prezidentiale
@cabotinul – Si eu l-as vota pe profesorul Voiculescu. Si familia mea l-ar vota. Cred ca si prietenii mei (din ultimele discutii purtate cu ei)
@ Henderson – iti recomand sa arunci o privire pe http://www.bsdglobal.com. Este un site foarte interesant care trateaza legatura intre dezvoltare durabila si business.
Ma bucur sa vad ca sunt aduse in discutie si astfel de teme. Dezbaterile de genul acesta ar trebui sa fie mai prezente in spatiul public deoarece pot scoate la iveala tineri de valoare. Tineri care abia asteapta sa se afirme si sa-si exprime ideile.
@Meditatie – am observat ca Fundatia Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea Romaniei are un proiect legat de dezbateri. Informatii gasesti aici – http://www.fundatiadanvoiculescu.ro/2010/10/dezbate-romania/
update:
momentan ma…doare in…portocaliu si inca nu pot sa raspund la ultima Dv.intrebare.
Azi e doar miercuri….
:)
deocamdata e doar banker to the rich
@Meditatie – atunci sa i propunem lui Voiculescu sa adune tinerii in jurul lui.
update 2:
Incep sa confund nu doar literele tastaturii ci si culorile.
Ieri, ca si azi, ma durea-n…albastru iar eu auzeam portocaliu…
Se poate ca trilulilu.ro sa interfereze cu Lumina ?
Doamne Ajuta sa-mi revin pana duminica.
p.s. daca castig lucrarile oferite de Dv., nu s-ar putea sa le inlocuiti cu o tastatura de PC cu led-uri?.As avea mai mare nevoie.
Cu respecte pentru Dl.Prof.Yunus.
Raspuns la ultima Dv. intrebare din aceasta postare:
Domnul
Profesor
Yunus
A rezolvat
Aceasta
Problema
Nu pun nici un semn de punctuatie de aceasta data fiindca, sincera sa fiu, nu stiu.
Azi e vineri ?
de ce nu se poate stimula consumul in romania reducand taxele pe care bogatii trebuie sa le dea la stat daca cresc salariile. ei pot stimula consumul prin cresterea salariilor. cu cat salariile sunt mai mari taxele catre stat sa fie mai mici.
Comentariile sunt închise.