În ultima decadă a lunii trecute, în Parlamentul European a fost adoptat un raport care reglementează ponderea și modalitatea în care inteligența artificială poate fi folosită în domenii strategice precum apărarea și monitorizarea cetățenilor. Știrea preluată de presa europeană începând din 22 ianuarie, a ajuns, în aceste zile, și pe câteva site-uri autohtone.

Dintr-o perspectivă superficială, subiectul nu prezintă un interes deosebit într-o Românie în care temele predominante rămân campania de vaccinare, tensiunile din coaliția de guvernare și dilema educație online sau în sala de curs. Și, totuși, la o analiză mai atentă, devine evident că marile preocupări ale societății noastre sunt direct conectate cu ponderea și rolul inteligenței artificiale în activitățile cotidiene.

De la psihoza “cipurilor din vaccin”, la nevoia acută de informatizare a sistemului de educație și la deficitul de tehnică și aparatură medicală de înaltă performanță din spitalele românești, de fiecare dată ne raportăm, deliberat sau involuntar, competenți sau grav manipulați, la inteligența artificială.

Întreaga lume evoluează către digitalizare, într-un ritm de implementare accentuat de pandemie. În aceste condiții, în societățile dezvoltate, care înțeleg că, fără strategii responsabile pe termen lung, dezvoltarea umană riscă accidente periculoase, se stabilesc limite clare între inteligența umană și cea artificială, rezervând ființei umane decizia și controlul permanent asupra “roboților”.

Astfel ceea ce, în urmă cu 20-30 de ani, părea doar o temă a unui viitor îndepărtat a devenit astăzi o provocare concretă a prezentului în care trăim.

Estimând această evoluție, am subliniat, încă de la începutul anilor 2000, în lucrările dedicate doctrinei umaniste, că noua “polemică identitară” care va defini societățile viitorului va fi delimitarea responsabilă a raportului dintre oameni și inteligența artificială.

Astfel, dacă în comunism miza era “lupta de clasă”, iar în capitalism, acumularea capitalului, în prezent trăim o nouă schimbare fundamentală de paradigmă: definirea responsabilă a raportul om-mașină, având ca obiectiv esențial, garantarea locului central în societate pentru ființa umană. În consecință, fără niciun “anunț oficial” și fără o “mare revoluție” de tip comunist sau capitalist, putem observa că am intrat, încă foarte discret, dar ireversibil, în umanism. Adica în acea etapă a evoluției în care relația dintre om și “robot” definește structura, coeziunea și eficiența societății.

Înțeleg deplin că această concluzie nu va fi prea curând acceptată. Știu ca va fi nevoie să treacă zeci de ani pentru ca ceea ce pare acum doar o interpretare subiectivă să fie acceptat ca o realitate obiectivă, de necontestat.

Dar se fac deja primii pași în acest sens. În Parlamentul European, în ianuarie 2021, la adoptarea Raportului pe care îl menționam anterior, s-a dezbătut imperativul promovării “demnității umane” în raport cu inteligența artificială. Implicit, s-a asumat că OMUL – indiferent de datele sale particulare, de valorile conservatoare sau progresiste pe care le promovează – este și trebuie să rămână valoarea centrală a societății. Acesta constituie și principiul fundamental al umanismului pragmatic.

Așa cum am susținut de atâtea ori, fără a intra în conflict cu vechile doctrine, Umanismul pragmatic privește spre viitor – dincolo de stânga, dreapta sau alte convenții politice tradiționale – către “societatea umanistă”, construită în jurul OMULUI înzestrat cu DEMNITATE, ONOARE, CURAJ și definit de calitatea sa de creator al inteligenței artificiale, în raport cu care își păstreaza controlul responsabil și prioritatea incontestabilă.

24 COMENTARII

  1. o doctrina adoptata de marile civilizatii a fost umanismul si cred ca este timpul ca si noi sa adoptam asa ceva pentru binele nostru.

  2. sper ca cei care ne conduc sa fi citit si ei aceste randuri si sa bage la cap cum se gandeste sanatos pentru o natiune.

  3. in parlamentul european se dezbat tot felul de probleme benefice tarilor din uniunea europeana dar parca romania este oarba si surda la concluziile de acolo.

  4. inca din cele mai vechi timpuri umanismul s-a dovedit o fi o doctrina benefica pentru tarile care sunt in curs de dezvoltare.iar romania se incadreaza perfect in a adopta acesta doctrina.

  5. in romania se pot face multe lucruri frumoase insa nu se vrea de aceea ne trebuie oameni cu viziune ca dumneavoastra domnule profesor,va multumim pentru tot ceea ce faceti pentru noi.

  6. la o scurta analiza a progresului facut de romania in acesti 30 de ani constatam ca dezvoltarea nu a cunoscut o evolutie inspre mai bine.adoptarea de politici defectuoase ne-a adus in acest stadiu de unde este foarte greu de revenit la normal.

  7. derapajul economic romanesc ar trebuie sa ne pune serios pe ganduri ca trebuie urgent facut ceva pentru ca romania sa cunoasca o relansare si un progres,asa cum alte tari au putut cred ca si noi putem.

  8. politicienii romanii ar trebui sa ia act si sa implementeze umanismul ca doctrina in romania pentru bunul mers al lucrurilor.

  9. toti romanii vor sa traiasca decent in tara lor dar problema este ca cei care sunt la conducere nu vor ca noi cetatenii sa rand sa fim independenti sa avem un trai linistit.

  10. m-as bucura foarte mult daca si acest guvern ar avea o asa gandire ca si dumneavoastra, mult mai bine ne-ar fi si noua ca popor.va respect mult.

  11. acesta pandemie a schimbat mult mersul lucrurilor in mai toate tarile lumii de aceea spun ca ar fi momentul pentru o schimbare si in politica din romania.

Comentariile sunt închise.