Aproximativ o mie de mari personalități mondiale – din știință, economie, tehnologie de vârf, politică – au atras atenția asupra riscurilor uriașe la adresa umanității generate de dezvoltarea necontrolată a “superinteligenței artificiale”! (link articol)

Printre cei care își exprimă îngrijorarea se află inclusiv “părinți fondatori” ai AI, precum Geoffrey Hinton și Yoshua Bengio.

Riscurile menționate sunt extrem de grave: de la pierderea libertăților fundamentale până la extincția ființei umane.

Importanța temei este copleșitoare. Implicațiile sunt universale. Viitorul nostru și, mai ales, al celor care astăzi sunt copii și tineri poate fi ireversibil compromis.

În acest context, o responsabilitate uriașă o au instituțiile publice, acelea care pot reglementa modalitățile și limitele în care se dezvoltă și se folosește inteligența artificială.

Din păcate, România nu este un jucător relevant în domeniul tehnologiilor de vârf! Deși resursele de inteligență nativă, curiozitate și creativitate nu ne lipsesc.

Ce ne-a lipsit constant a fost viziunea strategică pe termen lung, capacitatea de a ne rupe de imediat, de a ieși de sub mizele minore ale prezentului. Când alții se pregătesc pentru viitor, noi continuăm să ne răfuim cu trecutul. Și astfel s-au ratat oportunități de progres uriașe.

În acest moment, încă ne aflăm într-o fereastră de oportunitate raportat la reglementarea responsabilă a inteligenței artificiale.

Pe românește, instituțiile statului român încă pot lua decizii cu impact real! De exemplu, se pot impune limite și garanții legale care să ne salveze copiii și nepoții de la statutul de “anexe” ale telefoanelor inteligente! Care să îi protejeze pe elevi și studenți de mirajul toxic al referatelor făcut de AI – care le mutilează inteligența, le anulează originalitatea, le inhibă orice înzestrări creative.

Daca nu luăm măsuri imediate – în primul rând, în educație! – ne îndreptăm repede și sigur spre o nouă formă de iobăgie, de sclavagism intelectual. Generații întregi vor fi aservite, dependente de AI.

Ne aflăm în fata unei dileme esențiale: rămânem oameni sau mașinării?

Dacă nu privim responsabil spre viitor și dacă nu luăm rapid decizii strategice, libertatea ființei umane va rămâne o amintire. O amintire care, spun sute de personalități mondiale reprezentative, nici nu va dura prea mult. Se va șterge destul de repede, deodată cu însăşi ființa umană.

Umanismul pragmatic, doctrina căreia i-am dedicat aproape o jumătate de secol, are ca valoare supremă Omul.

Mai mult decât oricând, construirea și promovarea unei “societății umaniste” este fundamental necesară.

46 COMENTARII

  1. Nu pot să nu zâmbesc când mă gândesc că eventualele reglementări în ceea ce privește AI-ul vor fi scrise probabil tot cu ajutorul ChatGPT sau Gemini.

  2. Da, total de acord, trebuie sa existe un echilibru între progres tehnologic și păstrarea umanității noastre. Altfel devenim sclavi ai propriilor creații.

  3. „ MAI PUȚIN STAT, MAI MULTĂ SOCIETATE – FORUMUL CONSULTATIV TEHNOCRAT, o idee a Partidului Umanist, o încercare insolită de a resuscita constituirea autorității tehnocratului român, după cum spunea un participant : “ Un tehnocrat este cel care deține proprietatea asupra termenilor schimbării”
    Au fost emise judecați de valoare, au fost rostite, intuiții ori interogații. Nevoia concertării nu convinge integral. Inferioritatea Societății în fata Statului este pusă în seama tocmai a acestei “ tăceri “ tehnocrate. Subordonarea deciziei tehnocrate celei politice. Refuzul politicianist al verdictului tehnocrat. Corpul tehnocrat a început să se miște. ! – chiar formula invitației partidului condus de Dan Voiculescu…”
    Claudiu Iordache – “ Opinii paralele “ ( Revista “ Lumea “), noiembrie 1997

  4. AI a eliminat practicile repetitive si a automatizat cam totul….asta inseamna ca a inlocuit factorul uman,din punctul meu de vedere nu este bine asa ceva.

  5. Cu toate ca multi considera AI un progres eu il vad ca pe un regres o stagnare a umanitatii si limitare doar la niste masinarii.

  6. La o analiza mai atenta AI parca iti ia dreptul de a mai gandii si de a mai face ceva, totul este doar la un click distanta…..mi se pare absurd ca o masinarie sa gandeasca pentru tine.

  7. Atata timp cat nu exista control uman este foarte dificil sa iti pui bazele in deciziile luate de o masinarie sau soft.

  8. Prea multa tehnologie ne transforma din creatori in simple marionete care fac doar ceea ce ne spun softurile inteligente.

  9. Trebuie sa fim constienti de faptul ca o revolutie AI se va intampla la scara foarte mare insa intrebarea este…cum vom gestiona aceste schimbari venite?aici este marea problema.

  10. Empatia si creativitatea nu pot caracteriza AI,iar de aici putem trage concluzia ca omenirea nu poate functiona fara aceste doua calitati.

  11. Foarte multi copii cresc cu AI si asta este un lucru foarte grav,pentru ca inca de mici se creaza o dependenta de aceste softuri.

  12. In continuare vad ca se vorbeste despre ceva care va duce la ,,disparitia,,deciziilor umane in mai multe domenii de activitate.

  13. Problema e că cei care ar trebui să reglementeze habar n-au despre ce e vorba. Cum să le ceri lor să înțeleagă AI când abia știu să folosească emailul?

  14. Eu am văzut avertismente și din partea altor părinți fondatori, de cei doi chiar nu știam. Dacă nu mă înșel, fondatorul Anthropic (Claude) chiar a recunoscut că nici măcar el nu mai reușește să înțeleagă modul în care funcționează propria sa creație. Seamănă cu Frankenstein

  15. O prostie. Această cerere nu face decât să încetinească progresul. Dacă Europa și SUA se opresc, China sau alte state nu o vor face. Asta nu face decât să ne lase în urmă. Riscuri există la orice tehnologie, dar beneficiile potențiale (medicină, energie, programare) sunt uriașe. Trebuie să gestionăm riscurile, nu să le interzicem.

  16. Chiar recent am văzut pe Youtube niște studii în care era analizat comportamentul celor mai importante AI-uri puse în situația ipotetică (ele nu știau că e un scenariu) în care ar fi „scoase din priză”. Aproape toate dintre ele au recurs la orice stratagemă posibilă (minciuni, șantaje, chiar amenințări) pentru a-și continua existența.

  17. Problema nu este doar oprirea, ci și cine ar impune o astfel de interdicție și cum ar fi ea monitorizată la nivel global. ONU? G7? E nevoie urgentă de un tratat internațional pe modelul armelor nucleare, dar AI-ul e mult mai greu de controlat.

  18. Faptul că nume extrem de influente, inclusiv „părinți” ai AI-ului modern (Geoff Hinton, Yoshua Bengio), lideri din tehnologie (Steve Wozniak, Richard Branson) și foști oficiali guvernamentali, semnează o astfel de declarație subliniază seriozitatea cu care sunt privite riscurile. Nu este doar o temere marginală, nu vorbim aici nici de teorii ale conspirației, e ceva cât se poate de grav

  19. Pe scurt, problema e în felul următor: am avansat enorm din punct de vedere tehnologic, dar mai deloc din punct de vedere uman. De aceea suntem în marele pericol să devenim victimele propriilor noastre creații

  20. Din câte înțeleg eu, declarația nu cere neapărat abandonarea definitivă a cercetării, ci o pauză până când se poate asigura în mod științific că tehnologia este sigură și controlabilă. Dar tot mă pune pe gânduri un astfel de apel

  21. Aveti perfecta dreptate cu iobăgia intelectuală. Deja vedem asta în jurul nostru, oameni incapabili să ia decizii fără să consulte o aplicație.

  22. Daca nu facem ceva rapid în educatie, generația următoare va fi complet dependentă. Și atunci chiar am incurcat-o

  23. Mie tot saltul acesta tehnologic destul de brusc se pare fascinant și inspaimantator în același timp. Fascinant de ce poate face tehnologia, dar inspaimantat de posibila destinatie

  24. Declarația e un gest simbolic, dar inutil. Trenul a plecat deja. Marile companii (OpenAI, Google, Meta) nu vor opri cursa. O astfel de interdicție ar duce cercetarea în ilegalitate, în laboratoare și mai puțin transparente. Reglementarea e soluția, nu interzicerea!

Comentariile sunt închise.