Inteligența artificială se dezvoltă relevant astăzi doar în câteva locuri din lume.
Un număr mic de companii, în principal din Statele Unite, investesc resurse pe care niciun stat de dimensiunea României nu le poate egala.
Evaluându-ne realist, nu putem spera la un rol de dezvoltatori strategici în acest domeniu. Rămânem utilizatori. Consumatori.
Un consumator poate fi pasiv sau lucid.
Cel pasiv primește ce i se oferă, are încredere pentru că răspunsul sună convingător și ajunge, treptat sau imediat, să-și delege gândirea unei mașini despre care nu știe cum funcționează.
Cel lucid verifică înainte să creadă și își păstrează judecata, responsabilitatea.
Diferența dintre utilizatorul pasiv și lucid este uriașă. Unul devine “dependent”, o unealtă a inteligenței artificiale, celălalt își păstrează statutul de om liber, care folosește AI-ul, nu este folosit.
Din fericire, la acest capitol, statul român încă mai poate face diferența prin educație.
Consider ca ar fi foarte necesară introducerea unui curs dedicat utilizării responsabile a inteligenței artificiale, cu un parcurs gradual de la clasa pregătitoare până, cel puțin, în clasa a VIII-a.
Atentie: nu propun încă o oră de informatică sau de joacă pe ecrane.
Mă refer la un curs serios în care se predau, într-o formă accesibilă, noțiuni despre cum funcționează AI-ul, cum trebuie confruntată informația primită, cum își păstrează utilizatorul uman autonomia în raport cu robotul.
Este un subiect extrem de serios, de care depinde direct viitorul generațiilor următoare și evoluția generală a României.
Chiar dacă nu putem și nici nu ne propunem să oprim valul AI, este esential să învățăm cum să-l folosim în beneficiul nostru.
Navigăm deasupra valului sau dispărem sub val?
România trebuie să investească serios în educație digitală și în formarea oamenilor pentru meseriile viitorului.
Revoluția AI nu trebuie privită doar ca o amenințare, ci și ca o oportunitate pentru România de a recupera decalaje.
România are mulți oameni buni în IT. Ar trebui să folosim acest avantaj pentru a dezvolta soluții AI create aici.
Universitățile trebuie să aibă un rol mai important în cercetarea și dezvoltarea inteligenței artificiale.
O strategie națională pentru AI ar trebui să includă educația, infrastructura, cercetarea și protejarea datelor.
Nu este suficient să cumpărăm tehnologie. Trebuie să avem și oameni capabili să o folosească eficient.
Companiile din SUA au bugete de miliarde de dolari doar pentru antrenarea modelelor mari de limbaj. Este absolut firesc sa fim doar utilizatori, dar intrebarea este cat de inteligenti vom fi ca utilizatori
Trebuie să pregătim tinerii pentru o piață a muncii în care unele profesii se vor transforma foarte mult.
AI poate ajuta România să crească productivitatea, dar tranziția trebuie făcută astfel încât oamenii să nu fie lăsați în urmă.
Investițiile în centre de date, infrastructură digitală și securitate cibernetică vor deveni tot mai importante.
Ar fi util ca România să creeze programe prin care startup-urile AI să poată avea acces mai ușor la finanțare și expertiză.
În administrație, AI ar putea reduce birocrația și timpul pierdut cu procese repetitive.
România trebuie să găsească echilibrul dintre inovație și protejarea vieții private.
Este important să avem reguli clare pentru utilizarea AI, dar acestea nu ar trebui să blocheze inovația.
Pregătirea pentru revoluția AI începe în școală, dar trebuie să continue pe tot parcursul vieții profesionale.
Companiile românești ar trebui să investească mai mult în pregătirea angajaților pentru utilizarea instrumentelor AI.
Avem nevoie de mai multe parteneriate între universități, companii și instituții publice pentru proiecte AI concrete.
AI ar putea fi folosit în sănătate, agricultură, educație și industrie, dar fiecare domeniu are nevoie de soluții adaptate.
O țară pregătită pentru AI este o țară care investește în oameni, nu doar în tehnologie.
Ar trebui să existe cursuri accesibile pentru adulții care vor să învețe să folosească AI în activitatea lor.
Trebuie să îi învățăm pe copii să verifice informațiile generate de AI și să gândească critic.
Competențele de programare, analiză de date și utilizare a AI vor deveni tot mai importante pentru economia românească.
România ar trebui să susțină cercetarea locală, nu doar să fie consumator de tehnologii dezvoltate în alte țări.
Un plan național pentru AI ar trebui să aibă obiective concrete și măsurabile, nu doar declarații generale.
Sectorul public ar putea deveni un exemplu de utilizare responsabilă a inteligenței artificiale.
Securitatea datelor trebuie să fie o prioritate pe măsură ce AI devine parte din tot mai multe servicii.
Este important să discutăm și despre impactul AI asupra locurilor de muncă și despre cum putem sprijini oamenii în perioadele de tranziție.
România poate atrage investiții în domeniul AI dacă oferă infrastructură, specialiști și un cadru predictibil.
AI nu va înlocui pur și simplu toate meseriile, dar multe dintre ele se vor schimba. Pregătirea trebuie să înceapă de acum.
Ar fi important ca România să dezvolte și modele AI care să înțeleagă bine limba și particularitățile culturale românești.
Educația despre AI trebuie să includă și etica, securitatea și responsabilitatea în folosirea tehnologiei.
Dacă vrem să fim competitivi în următorii 10-20 de ani, investițiile în AI și educație trebuie tratate ca priorități strategice.
România nu trebuie doar să se adapteze la revoluția AI, ci să dezvolte competențele necesare pentru a participa activ la ea.