Inteligența artificială se dezvoltă relevant astăzi doar în câteva locuri din lume.

Un număr mic de companii, în principal din Statele Unite, investesc resurse pe care niciun stat de dimensiunea României nu le poate egala.

Evaluându-ne realist, nu putem spera la un rol de dezvoltatori strategici în acest domeniu. Rămânem utilizatori. Consumatori.

Un consumator poate fi pasiv sau lucid.

Cel pasiv primește ce i se oferă, are încredere pentru că răspunsul sună convingător și ajunge, treptat sau imediat, să-și delege gândirea unei mașini despre care nu știe cum funcționează.

Cel lucid verifică înainte să creadă și își păstrează judecata, responsabilitatea.

Diferența dintre utilizatorul pasiv și lucid este uriașă. Unul devine “dependent”, o unealtă a inteligenței artificiale, celălalt își păstrează statutul de om liber, care folosește AI-ul, nu este folosit.

Din fericire, la acest capitol, statul român încă mai poate face diferența prin educație.

Consider ca ar fi foarte necesară introducerea unui curs dedicat utilizării responsabile a inteligenței artificiale, cu un parcurs gradual de la clasa pregătitoare până, cel puțin, în clasa a VIII-a.

Atentie: nu propun încă o oră de informatică sau de joacă pe ecrane.

Mă refer la un curs serios în care se predau, într-o formă accesibilă, noțiuni despre cum funcționează AI-ul, cum trebuie confruntată informația primită, cum își păstrează utilizatorul uman autonomia în raport cu robotul.

Este un subiect extrem de serios, de care depinde direct viitorul generațiilor următoare și evoluția generală a României.

Chiar dacă nu putem și nici nu ne propunem să oprim valul AI, este esential să învățăm cum să-l folosim în beneficiul nostru.

Navigăm deasupra valului sau dispărem sub val?

45 COMENTARII

  1. România trebuie să investească serios în educație digitală și în formarea oamenilor pentru meseriile viitorului.

  2. Revoluția AI nu trebuie privită doar ca o amenințare, ci și ca o oportunitate pentru România de a recupera decalaje.

  3. România are mulți oameni buni în IT. Ar trebui să folosim acest avantaj pentru a dezvolta soluții AI create aici.

  4. O strategie națională pentru AI ar trebui să includă educația, infrastructura, cercetarea și protejarea datelor.

  5. Companiile din SUA au bugete de miliarde de dolari doar pentru antrenarea modelelor mari de limbaj. Este absolut firesc sa fim doar utilizatori, dar intrebarea este cat de inteligenti vom fi ca utilizatori

  6. AI poate ajuta România să crească productivitatea, dar tranziția trebuie făcută astfel încât oamenii să nu fie lăsați în urmă.

  7. Investițiile în centre de date, infrastructură digitală și securitate cibernetică vor deveni tot mai importante.

  8. Ar fi util ca România să creeze programe prin care startup-urile AI să poată avea acces mai ușor la finanțare și expertiză.

  9. Pregătirea pentru revoluția AI începe în școală, dar trebuie să continue pe tot parcursul vieții profesionale.

  10. Companiile românești ar trebui să investească mai mult în pregătirea angajaților pentru utilizarea instrumentelor AI.

  11. Avem nevoie de mai multe parteneriate între universități, companii și instituții publice pentru proiecte AI concrete.

  12. AI ar putea fi folosit în sănătate, agricultură, educație și industrie, dar fiecare domeniu are nevoie de soluții adaptate.

  13. Ar trebui să existe cursuri accesibile pentru adulții care vor să învețe să folosească AI în activitatea lor.

  14. Competențele de programare, analiză de date și utilizare a AI vor deveni tot mai importante pentru economia românească.

  15. România ar trebui să susțină cercetarea locală, nu doar să fie consumator de tehnologii dezvoltate în alte țări.

  16. Este important să discutăm și despre impactul AI asupra locurilor de muncă și despre cum putem sprijini oamenii în perioadele de tranziție.

  17. România poate atrage investiții în domeniul AI dacă oferă infrastructură, specialiști și un cadru predictibil.

  18. AI nu va înlocui pur și simplu toate meseriile, dar multe dintre ele se vor schimba. Pregătirea trebuie să înceapă de acum.

  19. Ar fi important ca România să dezvolte și modele AI care să înțeleagă bine limba și particularitățile culturale românești.

  20. Educația despre AI trebuie să includă și etica, securitatea și responsabilitatea în folosirea tehnologiei.

  21. Dacă vrem să fim competitivi în următorii 10-20 de ani, investițiile în AI și educație trebuie tratate ca priorități strategice.

  22. România nu trebuie doar să se adapteze la revoluția AI, ci să dezvolte competențele necesare pentru a participa activ la ea.

  23. Este încă o idee bună a Dumneavoastră. Poate si profesorilor le pare că este capitolul care lipsește deocamdată din programa școlară…dar câți dintre ei au cunoștințe temeinice, bune de predat despre AI sau Super I , cum spune onorabilul Presedinte al Americii, cand se refera la AI…???… Poate vor fi 2-3 școli… nu se știe…care vor putea avea o astfel de curicula…timpul ne va arăta când, din nou, vor ajunge – sper că nu cu intarziere,ca de obicei – la punerea in practică a acestei idei a Dumneavoastră (și, probabil și a unor oameni din tara noastră, care, și ei gândesc astfel).
    Deocamdată nu e realizată digitalizarea in România…ufff
    Și câte „dureri de cap” le dă astfel, sistemul prafuit cetatenilor.
    Deocamdata…se face ce se poate.
    O zi bună Vă doresc!

  24. O provocare excepțională la adresa societății românești domnule profesor. Eu pot sa răspund doar după cum urmează:
    1.aspirația de a înființa o fabrică avansată de semiconductori în România care să aibă aceeași prioritate cu dezvoltarea capacităților de producție și stocare a energiei.
    2.Introducerea alfabetizării IA din clasa a opta ca să se știe de către cei mai tineri cum funcționează și pentru explicarea principiilor de funcționare (nu la întâmplare ci pe baza unor principii deontologice)
    3.Un addendum la certificarea de utilizator al unui sistem de operare și obținerea unei mărci de utilizator IA pentru o mai buna evidență a resurselor umane (aproape 3 mil de lucrători in economie)
    4.Obiectivul nostru trebuie să fie să facem Romania mai puțin dependenta de capacitatea oricui de a opri comutatorul – tehnologic sau energetic.
    5. infrastructura ca prioritate maximă, pentru că fără ea nimic altceva nu este posibil, alături de investițiile în capital uman. Ministerele au nevoie de obiective clare, termene și termene limită astfel încât adevăratul test al acestei decizii va fi dacă va primi finanțare în bugetul statului pentru 2027, iar aceasta va fi responsabilitatea următorului guvern stabil.

  25. Fără centre de date performante și acces la cloud suveran, România va deveni doar consumator, nu producător de tehnologie AI.

  26. Avem nevoie de o lege clară privind utilizarea AI în administrație publică, sănătate și justiție, ca să evităm abuzuri și discriminare algoritmică.

  27. România pierde anual mii de specialiști IT. Trebuie stimulate fiscal și salarial rămânerea lor, plus repatrierea diasporei tech.

  28. Platforme adaptive care să ofere fiecărui elev un traseu de învățare pe ritmul lui ar reduce abandonul școlar.

  29. România trebuie să aibă o autoritate puternică de supraveghere GDPR, altfel AI-ul devine instrument de supraveghere abuzivă.

  30. Fără o strategie asumată politic, transpartinică, pentru AI, România va reacționa târziu și haotic, pierzând trenul celei de-a patra revoluții industriale.

  31. Nu cred ca trebuie sa ne speriem atat de tare de faptul ca suntem utilizatori. Miza reala este sa stim ce vrem de la aceste instrumente si cum sa le folosim eficient, iar educarea tinerilor in aceasta directie este singura modalitate de a nu ramane in urma

  32. Ideea e buna, dar daca va fi aplicata in stilul clasic romanesc, adica bifam o noua materie, punem un profesor sa citeasca dintr-un manual si consideram tema rezolvata n-am facut nimic

  33. Sugestia din text privitoare la verificarea surselor este esentiala. Copiii din ziua de azi cred ca tot ce scrie pe un ecran este litera de evanghelie. Dar cred că mulți dintre ei nici nu știu ce va să-nsemne surse

  34. Încă de la clasa pregătitoare mi se pare totuși un pic cam mult. La vârsta aceea copiii trebuie să se joace și să învețe să interacționeze direct cu alți copii. De la clasa a V-a în sus ar avea mult mai mult sens o astfel de inițiativă, corectă de altfel

Comentariile sunt închise.