În timp ce numărul victimelor tragediei de la Institutul “Matei Balș” continuă să crească în fiecare zi, ecourile îngrijorării firești exprimată de întreaga societate sunt tot mai mult acoperite de răfuiala politică, în care diverși lideri își plătesc polițe personale și vânează vizibilitate.
O dată în plus, în locul unei dezbateri lucide și obiective – care să identifice cauzele structurale ale dezastrelor care ne lovesc periodic și să propună soluții cu efecte optime pe termen lung – se reacționează partizan, în logica în care “ai lor” sunt mereu vinovați și trebuie să facă locul “alor noștri”, mereu neprihăniți.
Și, astfel, se pierde esența: în fața unei catastrofe nu ne mai putem împărți în aceste tabere meschine, care doar ne multiplică la infinit dezbinarea. Raportându-ne la provocările majore ale lumii în care trăim, suntem toți “ai noștri”, la fel de vulnerabili la virus, la incendiu, la nedreptățile, incompetența și abuzurile unui sistem politic blocat anacronic pe coordonatele confruntării stânga-dreapta.
Pentru a construi o societate echilibrată și prosperă, în care progresul nu rămâne doar o promisiune mereu amânată, ci o realitate care se consolidează concret, de la o zi la alta, consider că “regula de aur” a interacțiunii sociale și politice trebuie să fie solidaritatea, nu conflictul.
Iar această solidaritate se poate obține real doar dacă asumăm real ca omul, indiferent de opțiunile sale politice, este singura valoare centrală a societății, așa cum am susținut constant în doctrina umanismului pragmatic.
Știu, solidaritatea, în România, reprezintă un obiectiv generos, dar, aparent, imposibil.
Însă, învățând din experiența marilor democrații occidentale, în care economia, sănătatea sau educația nu sunt dependente de conflictele politice, putem începe și noi să ne susținem solidar și să ne îndeplinim obiectivele strategice, în loc să le irosim constant, atacându-ne reciproc.
avem un ministru al sanatatii care nu are nicio pregatire in domeniu si nu stie cum sa gestioneze situatia.
cu o asa conducere romania nu va merge bine niciodata
trebuie sa isi dea demisia ministrul sanatatii ca numai atrocitati a facut de cand este in functie.
solidaritatea este un cuvant care nu intra in caracterizarea vreunui politician din romania.
romanii nu mai au incredere in sistemul medical din romania la ceea ce s-a intamplat in ultima vreme prin spitalele romanesti.
romanii vor ca ministrul sanatatii sa isi dea demisia de onoare ca nu merita acel fotoliu.
din pacate nu avem oameni care sa se implice in conducerea tarii.
trebuie schimbat tot guvernul in frunte cu catu ca duc romania pe fundul prapastiei.
in aceste vremuri grele romanii au dat dovada de o solidaritate rar intalnita insa conducerea tarii parca ne vrea asa dezbinati.
disputele lor politice impacteaza direct nivelul nostru de trai al populatiei.
sper sa se faca ceva in spitalele din romania ca asa nu se mai poate.
camarila lui iohannis din sanatate sa plece ca romanii nu mai vor sa fie condusi de venetici.
ma intreb daca pe presedintele nostru il intereseaza soarta celor care ard in spitale atunci cand el se afla la schi?halal sef de stat avem….un pampalau.
in institutiile cheie ale unui stat trebuie pusi oameni de specialitate si competenti nu politruci care nu stiu ce sa faca.
in centrul societatii moderne intotdeauna a stat omul el a facut diferenta intre prosperitate si mediocritate intre dezvoltare si regres de aceea este foarte important ca in varful puterii statale sa avem oameni profesionisti.
am mare incredere in ppusl pentru ca pune omul ca o prioritate maxima in orice.
slabiciunile unui stat se reflecta direct in oamenii care sunt la conducere.
cand pui in fruntea tarii oameni care nu iubesc tara acestea sunt rezultatele.
cineva spunea odata ca daca vrei sa controlezi o tara distruge sistemul de invatamant si cel sanitar si cam asta se intampla acum la noi.
marea problema a romaniei este ca voteaza personaje politice care nu isi iubesc tara.
Comentariile sunt închise.