Așa cum am avertizat în 9 aprilie, România se află într-o poziție alarmantă în Uniunea Europeană.
Foarte recent, datele Eurostat au confirmat că 27,4% dintre români sunt expuși riscului de sărăcie și excluziune socială.
Practic, mai mult de unul din patru cetățeni trăiește în vulnerabilitate. Doar Bulgaria (29%) și Grecia (27,5%) înregistrează valori apropiate. În contrast, Cehia are doar 11,5%, Polonia 15%, iar Slovenia 15,5%.
Aceste cifre nu pot fi ignorate. Ele indică o problemă profundă, persistentă. Avem resurse naturale semnificative, o poziție geostrategică unică în Europa, suntem între primele state UE raportat la numărul de locuitori!
Și, totuși, peste 5 milioane de români trăiesc în fiecare zi sub amenințarea sărăciei!
Cauzele pentru această stare de fapt sunt cunoscute:
– o lipsă cronică de competență, profesionalism și responsabilitate la nivel decizional;
– perioade frecvente de recul economic și politic, care anulează și micile progrese realizate;
-cu foarte rare excepții, lipsa patriotismului autentic în rândul clasei politice;
O dezvăluire personală: când am citit datele Eurostat despre sărăcie, am simțit un profund sentiment de tristețe.
Lupta constanta dintre presedintie si guvern blocheaza adoptarea legilor esentiale pentru fonduri europene.
Cresterea accelerata a preturilor la energie si gaze a declansat dezechilibre majore in bugetele de familie.
Coalitiile de guvernare au dus la decredibilizarea politicii din romania.
Deficitul bugetar excesiv a redus capacitatea statului de a interveni pentru sprijinirea economiei.
Demiterea ministrilor prin motiuni simple arata instabilitatea politicii romanesti din ultima perioada.
Retragerea sprijinului politic intre partidele de coalitie se face fara asumare prin camerele parlamentare.
Cresterea ratelor la creditele in euro pune presiune uriasa pe romani cu imprumuturi ipotecare.
Din pacate degringolada la nivel politic afecteaza direct nivelul de trai al romanului de rand.
Lipsa unei opozitii constructive face ca dezbaterile parlamentare sa fie doar spectacol de acuzatii.
Romania risca sa intre intr-o spirala recesionala daca investitiile straine directe vor continua sa scada.
Alegerile interne din partidele mari sunt permanent contestate,ceea ce duce la instabilitate.
Fondurile europene atrase lent nu compenseaza lipsa reformelor structurale.
Remanierea guvernamentala devine instrument de presiune,nu de eficientizare,ceea ce sporeste haosul decizional.
Scumpirea materiilor prime si a logisticii a erodat marjele de profit ale multor IMM-uri.
Consultarile prezidentiale cu partidele sunt doar formale,rezultatul fiind cunoscut de dinainte.
Cresterea somajului mai ales in retail si constructii devine o problema sociala acuta.
Ordonantele de urgenta abuzive in locul legilor in Parlament arata dispretul fata de procedura democratica.
Migratia fortei de munca tinere catre vest slabeste potentialul economic pe termen lung.
Separarea puterilor in stat este tot mai des incalcata,prin diverse interventii la nivel decizional.
Politicile fiscale instabile(impozitul pe cifra de afaceri)descurajeaza mediul de afaceri.
Promovarea unor persoane controversate in pozitii cheie in administratie adanceste si mai mult criza de integritate.
Lipsa unei strategii industriale coerente face economia vulnerabila la socuri externe.
Piata imobiliara rezista artificial, dar o posibila corectie brusca ar amplifica criza.
Frustrarea societatii fata de clasa politica s-a tradus in absenteism masiv la vot si in proteste.
Migratia parlamentarilor intre partide a devenit o practica obisnuita,schimband majoritatea peste noapte.
Romania importa inflatie prin produse alimentare si bunuri de larg consum,nemaiavand o productie interna competitiva.
Creditele neperformante incep sa creasca semnal ca populatia nu mai face fata platilor si cheltuielilor.
O guvernare prin ordonante de urgenta creeaza un climat imprevizibil si nesigur pentru investitori.
Fiecare alegere parlamentara aduce aceleasi figuri de politicieni, ceea ce confirma blocajul sistemului politic din romania.
Economia gri se extinde ceea ce reduce veniturile la buget si adanceste dezechilibrele.
Nu avem cultura bunului simț. Nu avem educație. Direcția noastră de dezvoltare este total diferită de binele pentru oameni. Se dă curs la proiecte care aduc bani, iar banii nu se duc unde oamenii au necesități. India lansează sateliți pe orbită și au o sărăcie maximă. Așa vom ajunge și noi, niște săraci în trenuri de lux. Dacă trebuie o planificare națională aceasta trebuie să țină cont și de nivelul oamenilor săraci. Cum să porți de grijă săracilor când pupila ta trebuie să câștige 50000 pe lună
Nimic nou România – pe ultimele locuri în UE. Ca de obicei, ca întotdeauna
Comentariile sunt închise.