Proiecte de cercetare BCI in Romania? Ar fi senzational!!!
pai tocmai v-ati ales cu o tona de propuneri de la mine si colegii de facult, de cand asteptam sa ne bage cineva in seama.
viitorul este inteligenta si interfata creier-computer..
@ Dan Voiculescu
CURIOZITATE
Deşi postezi cam multe teme despre cercetare ,
Nimeni n-a-ndrăznit să-ţi spună că s-a plictisit ;
Totuşi, eu mă-ncumet azi să-ţi pun o întrebare :
De când bursierii cercetează, ce-au descoperit ?
(În afară de un păr pe broască, nimic n-am auzit )
consilierul primarului RIDIZI iarasi se face de minunea lumii
scrie despre oamenii care lucreaza in primarii si cei din domeniul privat, spune ca sunt incompetenti si lenesi..auziti el este pe post de sluga la primar…primeste salariul sa cinte ode conducatorului iubit, primeste bani din bugetul local pentru ONG-ul lui, primeste spatiu in centrul orasului pentru ziarul de curte si el vine sa jigneasca locuitorii orasului,
in ce tara traim ???
INCREDIBIL =NICU TASCA ZIARISTUL SI CONSILIERUL LUI RIDIZI SCRIE DESPRE INCOMPETENTI, DESPRE CUM CISTIGA UNII BANI PUBLICI FARA SA FACA NIMIC , ASTA DELIREAZA,
OARE NICU TASCA CUM ESTE SI CUM CISTIGA BANUL PUBLIC, ESTE PE POST DE SLUGA SI FACE PE LUPUL MORALIST
A AJUNS SA COMENTEZE OAMENII CE LUCREAZA IN PRIMARII SI OAMENII DE AFACERI-IN DOMENIUL PRIVAT, II FACE NICU TASCA INCOMPETENTI, CE AM AJUNS ???????????????
EXTRAS DIN ZIARUL LUI NICU TASCA=JURNALUL VAII JIULUI
Despre incompetenta si raul pe care il face
Cauza tuturor relelor din Romania este incompetenta. Au devenit exceptii oamenii care isi îndeplinesc atributiile sau obligatiile de serviciu competent. In rest, traim si incercam sa ne facem treaba intr-o mare de incompetenta. Gasesti din ce in ce mai rar oameni care isi fac treaba cu constiinciozitate, cu determinare. In rest, fiecare e atent doar la banii pe care trebuie sa-i primeasca, la cum poate sa-i obtina mai usor si nicidecum la modul in care isi face treaba. Iar acest lucru se vede cu ochiul liber. Ba chiar ne afecteaza pe toti. Pentru ca, in urma unui incompetent se chinuie sa repare doi sau poate trei oameni. Din pacate, nu se poate vorbi despre un singur domeniu afectat de incompetenta, ci de toate domeniile. De fapt, intreaga societate este afectata de acest flagel. In anii ’90, se dadea vina pe comunism, pe faptul ca a viciat profund fiinta acestui popor. Apoi a venit vremea zicalei “Ei se fac ca ne platesc, noi ne facem ca muncim”. Asa faceam haz de necaz pentru că, desi spunem că ne-am modernizat, Romania a ramas tot un stat etatist, unde toata lumea e platita la fel, adica prost. Nu intereseaza pe nimeni cat munceste un om, ci daca nu cumva este platit mai bine decat altul. Adica, o alta abordare a zicalei “Sa moara si capra vecinului!”. In anii 2000, am sperat cu totii ca va fi altfel. Ca lucrurile se vor imbunatati, insa nu a fost asa. Ba chiar mai rau. Incompetentii au făcut scoli, au invatat si posibilitătile de inavutire si au fost promovati in functii dintre cele mai inalte. In 2011 ii regasim mai puternici si mai odihniti. Si poate nu ne-ar deranja atat de tare daca nu ne-am lovi de incompetenta lor in fiecare zi. Un timp am crezut ca incompetenti sunt doar in sectorul public (si, Slava Domnului, sunt multi !), insă si acest mit a fost daramat atunci cand am vazut ca nici sectorul privat nu este neaparat mai bun. Mai sunt poate cateva companii multinationale in care primeaza competenta. In rest, insa, lucrurile sunt la fel. Asadar, lucrurile sunt clare. Romania nu va fi altfel decat o stim decat atunci cand peste tot va prima competenta. Cand vom scapa de etatismul acesta tamp si vom plati adevarata competenta. Pana atunci nu se va schimba nimic fundamental. Societatea romaneasca va fi aşa cum o stim din ultimii 21 de ani. Ba chiar de dinainte.
Publicat de nicutasca la 02:25 0 pe blogul personal
@ Dan Voiculescu
Bună întrebare adresează mai sus domnul Dan Doboseriu… a ieşit ceva din bursele astea până acum. Este evident că din astfel de burse, dacă iese ceva, înseamnă foarte mulţi bani de câştigat pentru cel cu „drepturile de autor”.
Pe de altă parte am observat o mică cacofonie în enunţ, „dacă crezi”.
Eu unul mi-aş fi dorit nişte burse care nu aduc bani, dar aduc bunăstare şi, de ce nu, faimă celui care acordă fondurile. De exemplu, pentru redactarea unei noi Constituţii, de data aceasta de către un grup de oameni preocupaţi de Constituţie, alături de specialişti ai Constituţiei, pe care apoi să o propuneţi drept iniţiativă din partea cetăţenilor (ajutând la strângerea semnăturilor). Eu şi văd o emisiune zilnică la TV în care să se dezbată public un articol constituţional pe zi, astfel încât poporul să aibă şansa de a înţelege ce se întâmplă şi, bineînţeles, să-şi exprime, în cunoştinţă de cauză, opinia. O astfel de emisiune sunt convins că ar avea îndeajuns de multă audienţă încât să susţină financiar bursa respectivă. Cred că naţiunea română ar fi fost recunoscătoare pentru o Constituţie nouă care nu serveşte interesului politic (aşa cum este condamnată să iasă din moment ce este redactată de membrii de partid), ci doar cetăţenilor, o Constituţie în termeni îndeajuns de lipsiţi de ambiguitate încât să poată fi înţeleasă, cu uşurinţă, de toată lumea, o Constituţie cu deplină coerenţă asigurată de specialişti şi cu deplină reprezentativitate asigurată de pasionaţi şi dezbaterea publică.
Din păcate noi, cetăţenii, suntem condamnaţi să stăm la mâna domnului Băsescu care, în calitatea sa de comandat de navă are priceperea necesară să ne impune ce vom pune în Constituţie. Şi ştiţi ceva? Tare îmi e teamă că şi va reuşi.
Felicitari pentru initiativa!
Un proiect intr-adevar inedit..
Ar fi binevenite niste burse pentru cercetare. Cu asa ministru al Educatiei, nu avem sperante pentru sprijinirea tinerilor cu potential.
Multi tineri au nevoie de sustinere financiara, atat de necesara intr-un asemenea domeniu. Unii vor fi norocosi sa primeasca bursa.
La mai multe. Sunt numeroase domenii in care merita investiti bani, iar romani valorosi exista.
Tinerii valorosi exista, nu exista insa organisme ale statului care sa-i sprijine. Din pacate, chiar presedintele ne-a catalogat ca o tara de „tampiti’, asa ca de la stat nu te poti astepta la niciun sprinin in acest domeniu. Sunt prioritare telegondolele…
@DV
Sincere aprecieri !
Totusi , lipsesc cateva domenii in care prietenii nostrii nemti cel putin se screm serios pt a fi lideri pe piata cercetarii stiintifice insotite de rezultate aplicabile in economie , dupa cum urmeaza :
1.mobilitate ( fie ca vorbim de concepe noi de motoare cu combustie interna , sisteme hibrid , carburanti , sisteme de recuperare a energiei , etc tinta fiind o eficienta mai ridicata a vehiculelor raportata unor costuri cat mai acceptabile )
2.renewables ( orice modalitate de captare a unei energii libere din natura si conversia ei intr-o moneda …raportata la un timp de amortizare cat mai mic , si avand un randament financiar usor de anticipat si clar mult mai bun decat al unor produse financiar bancare clasice , este una dintre afacerile de succes ale viitorului )
2*.agricultura industriala (bun pt Romania) orientata catre zona combustibililor ( altceva decat in si rapita ) , si ma refer la soiuri noi de ” buruieni” ce nu sunt bune la nimic altceva decat sa fie tocate si sa ajunga peleti brichete etc .
(De ce asa ceva pt ca doar astfel de plante care nu sunt furate fiindca nu sunt furaj nici pentru animal nici pentru om , au sanse sa ramana acolo unde sunt plantate …si asa sa fie recuperata investitia initiala )
PS:Eu personal as oferi burse de aplicare a unor idei „lucrate” ..adica omul sau echipa a muncit …au pus ceva pe masa , juriului is se pare ok si ofera sansa de a ajunge de la proof-of-concept la ceva ce poate ajunge pe piata ..pe cat posibil daca se justifica , sub o protectie a proprietatii intelectuale .
@DV
De ce nu initiati un efect de masa ? o forma de coaching ?
Adica eu te ajut pe tine (pe care tot eu te selectez) iar tu intr-o anumita masura te obligi sa il ajuti pe altul ..intr-o forma pe care eu o monitorizez
Coeziunea este alta , dinamica este alta .
Cred ca se numeste efect de domino , sper sa nu ma insel .
ma bucur ca mai exista oameni care sa sprijine mintile bune ale tarii..asta pana nu le pierdem de tot
nu e deloc rau un astfel de program la noi
La noi, din pacate, se practica inca ceea ce eu numeste uneori „cercetare triviala”, alaturi de cercetarea fundamentala si cea aplicata. Ori, aceasta cercetare triviala consuma fonduri care ar trebui indreptate spre cercetarea fundamentala de excelenta.
cea mai amre bogatie a romaniei este inteligenta
@DV: Subscriu si eu parerii Bibliotecarului si a lui Dan Doboseriu.
Ati avut mai multe initiative de acest gen in trecut, fie personale, fie prin intermediul FUDV. Ce s-a intamplat cu proiectele/temele de cercetare depuse in trecut?
De exemplu, eu nu am mai primit nici un raspuns din partea dumneavoastra sau a Senatului Stiintific, fie el si negativ.
@ciprian: pentru a aplica rezultatele cercetarii in economie, oricare ar fi domeniul, poti apela la Axa Prioritara 2 din cadrul POSCCE. Pentru o echipa mica si tanara care nu vrea sa se complice cu parteneriate, ti-as recomanda Masura 2.3.1. (Sprijin pentru start-up-urile si spin-off-urile inovative). Autoritatea de Management e ANCS. Poti gasi informatii suplimentare la ei. Termen limita de depunere a proiectelor nu exista.
Propunerile vor veni din toamna. Acum, cei mai multi tineri sunt in vacanta.
Senatul stiintific nu cred ca va avea prea multi adepti. Nu pentru ca nu avem tineri inteligenti, ci pentru ca cei mai multi au fost deja atrasi de banii strainilor. Poate se va dovedi ca ma insel.
Sunt curioasa daca in institutele de cerecetare, atatea cate or mai fi ramas, avand in vedere „atentia deosebita” acordata de guvernantii nostri cercetarii, se practica cercetarea B.C.I.
Am niste prieteni interesati, asa ca le-am sugerat sa aplice.
Cercetarea fundamentala este nu numai sursa de cunostinte, ci mai ales scoala de pregatire a resurselor umane la nivelul cel mai inalt. Apoi, cercetarea fundamentala este o sursa de prestigiu individual, institutional, national.
aici e viitorul, Voiculescu ar putea crea ceva mai mult decat un facebook romanesc.
@Bibliotecaru – nu ai sesizat esentialul…
Domnule Voiculescu cercetarea e necesara ca aerul pentru Romania. Investiti in inteligenta, in software, si in domeniile de limita. MULT SUCCES.
@Codrin ,
Nu te contrazic , chiar deloc , exista o cale , exista proceduri ok , nimic mai simplu .
Insa crede-ma lucrurile cu adevarat semnificative nu se pun pe o hartie si se trimit la o autoritate de cercetare stiintifica in speranta ca se va aproba ceva .
Pur si simplu am marcat o serie de domenii care lipsesc din cadrul campaniei , din punctul meu de vedere .
Si as mai adauga faptul ca intradevar din ceea ce am citit si mai sus , expunerea media poate sustine unele proiecte interesante .
@ Zelea
Nu doriţi să-mi explicaţi domnia voastră care este esenţa care nu o sesizez… mă lăsaţi să teoretizez greşit? :D
@ Bibliotecaru
Daca imi permiteti o corectie mica , sper sa nu va suparati pe mine :” esenta pe care nu o sesizez” in loc de „esenta care nu o sesizez”. Cu toata prietenia . Toate cele bune !
Si eu sunt de acord cu parerile unora de mai sus. As dori sa vad o cercetare mai diversificata si dedicata imbunatatirii vietii, a comunitatii. Aceasta fundatie a dvs., exceptand domeniul artei, cu senatul stintific vine in sprijinul societatii? ca pana sa facem noi interfete creier-computer… pai noi nu suntem in stare sa ne cultivam propriul pamant… Unii au ajuns pe Luna iar noi ne bucuram de constructia unui pasaj. Eu zic sa incepem de la baza: agricultura si educatie.
Nu zic, simt un fior cand aud ca romanii sunt medaliati in multe domenii mai deosebite pe plan international. Probabil unor astfel de cercetari le datoram azi avansul tehnologiei, bunastarea tehnologica si pana si faptul ca tastez in momentul aceasta si comunic in mod real prin telefon sau alte dispozitive.
Dar totusi as dori sa vad ca mai multor oameni le sunt recunoscute aptitudinile. Si sa nu mai vad oameni batrani cautand prin gunoaie dupa mancare :(… este cel mai trist lucru si il vad tot mai des. Putem sa „punem mancare in farfurie” societatii, dar se doreste asta?
Eu am o cercetare facuta cap coada in domeniul agriculturii si impactul/importanta acesteia sociala, economica, tehnica si de mediu… Nu sunt calcule economice, este o insiruire de informatii si argumente care sa ne demostreze cine am fost, ce suntem si apoi o viziune proprie a ce putem fi. Am lucrat aproape un an la proiect.Dar am ramas cu ea in stadiul de satisfactie personala deoarece nu am cui sa ma adresez.
cu cat mai multe oportunitati de studiu cu atat mai bine. excelent
@ Dan Doboseriu
:)
Care pe care aşezaţi în care… Aşa este. De aici şi greşeala teoriei.
:)
Vă rog în numele colegilor mei pensionari să faceți,dacă e posibil,emisiuni în care să dezbateți această problemă gravă,pentru că iar ajungem muritori de foame.Ne vom judeca din nou ca nebunii…
Chemați parlamentarii,oamenii specialiști în drept(Victor Ciorbea).
Poate așa parlamentarii responsabili vor sesiza Avocatul Poporului și chiar vor sesiza Curtea (NE)Constituțională,deoarece noi nu putem sesiza.
La pensionarii militari pensiile au crescut cu peste 90% din ei,iar la noi le taie pentru a doua oară.
Am fost grefier timp de 34 de ani și în prezent sunt pensionar cu pensie de serviciu.(nesimțită)
Prin legea nr.119/2010 pensia mi-a fost redusă cu 76%,m-am judecat,am câștigat în primă instanță și mi s-a plătit iarași pensia de serviciu.
Acum dosarul este în recurs.Guvernul văzând că sunt peste 5500 de cauze câștigate de noi,a dat O.U.G nr.59 din 30.06.2011 ,ca tâlharii la drumul mare,chiar când parlamentarii au intrat în vacanță ,prin care ne REVIZUIESC pensiile și în 30 de zile vom primi alte decizii cu pensii mici ca și cele recalculate în 2010.Efectiv își bat joc de noi.
ESTE O ILEGALITATE ENORMĂ!
NU POT FI REVIZUITE HOTĂRÂRILE JUDECĂTOREȘTI PRINTR-O OUG.
În procedura civilă și penală există instituția revizuirii,care presupune cu totul altceva.
VĂ MULȚUMIM PENTRU ÎNȚELEGERE.
Papa Benedict: Planeta ne poate hrani pe toti, egoismul speculatiilor financiare e de vina pentru foamete
Rugăciunea-i interfaţă dintre El şi muritor
Când îl încolţeşte viaţa : apanajul tuturor.
Interfaţă-i şi ispita, dintre Diavol şi-al său sclav,
Când în mintea-i rătăcită duhuri rele fac conclav.
PS1 : Curul este interfaţa dintre Jon* şi un român
Primul este sluga morţii şi al doilea – stăpân…
PS2 : A păianjenului pânză e şi ea o interfaţă ;
Fii atent popor blajin, România stă-ntr-o…aţă !
MENIU DE CRIZA
Felul I = CIORBA DE POLITIST
– Se ia un politist careia i se baga cu brutalitate in coaste comunicarea pierderii locului de munca, se lasa sa fiarba in suc propriu 30 de minute, se adauga taitei din promisiunile desarte ale Ministrului de Interne, dupa care se consuma fierbinte.
Felul II = FRIPTURA DE GREVIST
– Se ia un specimen mai plinut, i se da ambalajul jos, se lasa in fata tirurilor verbale ale Presedintelui Base, sa se friga pe ambele parti. Se poate servi cu garnitura de salarii (sau pensii) maruntite si stropite din belsug cu otetul foametei.
Felul III = DESERT – CREMA DE CERCETATOR
– Se freaca cu neplata salariilor un cercetator timp de 15 de minute, se toarna in cupe, garnisindu-se cu bobitele incertitudinii zilei de maine. Se pune la frigiderul disperarii pana se intareste.
@DV
Ce parere aveti despre rezultatele Bacalaureatului 2011 la nivel national?
Mă numesc Tudor Beldiman, am 31 de ani, locuiesc în Bucureşti. Atât ca formaţie, cât şi ca profesie, sunt jurnalist. Până în octombrie anul trecut, când a dispărut din motive financiare, am scris la revista „Naţiunea” (cel mai longeviv săptămânal din România, înfiinţat în 1990 de Iosif Constantin Drăgan), iar din noiembrie 2010 până în mai 2011, am fost mai întâi redactor, apoi editorialist la „Tricolorul”. Am plecat de la acest ziar din motive care nu constituie un secret, dar pe care mi-ar lua prea mult să le detaliez aici, şi, deocamdată, nu mai lucrez la nici o publicaţie (dacă mă puteţi ajuta în această privinţă, domnule Dan Voiculescu, v-aş fi recunoscător; e drept că nu ne-am cunoscut niciodată, dar îmi place să cred că nu totul merge pe pile-n ţara asta). Cu toate acestea, mă încăpăţânez să lupt, în felul meu modest, împotriva dictaturii portocalii. Astfel, am scris un articol pe care, neavând unde să-l public, l-am postat pe diverse bloguri, site-uri, forumuri şi pe care-l reproduc mai jos. Este ceva mai lung decât articolele pe care le scriu de obicei, dar asta din cauză că abuzurile băsesciene – tema pe care am tratat-o – sunt foarte, foarte multe…
LOVITURA DE STAT PERMANENTĂ
În anul 1964, François Mitterrand, deputat de centru-stânga al Uniunii Democrate (Rassemblement démocratique) şi viitor preşedinte al republicii, publica la editura Plon un eseu de aproape 300 de pagini, intitulat – poate ca o parafrază a formulei „revoluţia permanentă”, lansată de Karl Marx şi dezvoltată de Lev Davidovici Troțki – „Lovitura de stat permanentă” („Le Coup d’État permanent”). În această carte, autorul critica noua Constituţie a Franţei, instituită în 1958 de Charles de Gaulle, pe atunci preşedinte al consiliului de miniştri şi, din 1959, prim preşedinte al celei de-A V-a Republici, Constituţie care acorda, după părerea lui Mitterrand, o autoritate mult prea mare şefului statului, şi denunţa puterea personală exercitată de bătrânul general, abuzivă, credea el, chiar şi în contextul noilor şi generoaselor prevederi constituţionale. François Mitterrand îi reproşa lui Charles de Gaulle că şi-a trădat promisiunea din 1958, potrivit căreia, conform noii legi fundamentale a statului, preşedintele va fi un arbitru al forţelor politice; că, în calitatea lui de şef al statului, a devenit atotputernic, marginalizând parlamentul şi guvernul; că a transformat justiţia şi poliţia în instrumente personale, aservite preşedintelui republicii; că a înfiinţat instituţii juridice excepţionale, menite să-i persecute pe opozanţii regimului – înlocuirea Înaltului Tribunal Militar (Haut Tribunal militaire) cu o Curte Militară de Justiţie (Cour militaire de justice), apoi cu Curtea Siguranţei Statului (Cour de sûreté de l’État); că dispreţuieşte Consiliul Constituţional (Conseil constitutionnel), care se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, veghează la legalitatea alegerilor şi referendumurilor şi intervine în anumite circumstanţe ale vieţii publice şi parlamentare… Şi aşa mai departe. În principiu, François Mitterrand avea dreptate. Ceea ce n-a înţeles el (sau nu a vrut să înţeleagă) era că, atunci când un şef de stat este cu adevărat vizionar, dezinteresat şi competent, îşi poate permite anumite excese de putere, în interesul naţiunii. Iar Charles de Gaulle era, fără nici o îndoială, un şef de stat cu adevărat vizionar, dezinteresat şi competent: regimul său a pus capăt razboiului din Algeria, care măcina armata franceză, regimul său a redresat economia naţională şi a creat condiţii de trai mai bune pentru cetăţeni, regimul său a făcut din nou din Franţa o mare putere militară. Dar ce le este îngăduit marilor lideri, le este interzis conducătorilor de rând, iar când un şef de stat prost sau mediocru abuzează de putere şi încearcă să-şi instaureze dictatura personală, situaţia devine dezastruoasă pentru ţara sa.
Acesta este şi cazul actualului preşedinte al României, Traian Băsescu. Ca şi despre generalul de Gaulle (ba încă şi mai cu temei, căci abuzurile sale sunt mult mai mari şi nici măcar nu are scuza viziunii şi a dezinteresului personal), se poate spune despre Băsescu, fără teama de a greşi, că, din 2004 încoace, omul dă o lovitură de stat permanentă. Şi el şi-a depăşit rolul de arbitru al jocului politic democratic, fixat de Constituţie, conducând şi acum, în văzul lumii şi fără nici o jenă, Partidul Democrat Liberal şi servindu-se de acesta ca de un instrument docil; şi el a marginalizat parlamentul şi guvernul, controlându-l pe primul prin intermediul partidului pomenit anterior şi al aliatului său politic, UDMR, şi erijându-se în şeful de facto al celui de-al doilea; şi el a transformat justiţia şi poliţia în instrumente personale, sau, oricum, a încercat, cu un oarecare succes (să ne amintim de validarea servilă, de către Curtea Constituţională, a alegerilor prezidenţiale din 6 decembrie 2009, fraudate, totuşi, în cel mai evident mod, de banda portocalie, de alegerea lui Augustin Zegrean, fost deputat PD, devenit membru al CC la propunerea lui Traian Băsescu, drept preşedinte al acestui for, de verdictul favorabil dat de această instituţie în legătură cu reducerile criminale de salarii, de validarea strigătoare la cer a Legii Pensiilor, în ciuda jafului la drumul mare practicat de Roberta Anastase, cînd fosta miss a transformat 80 de voturi în mai bine de 170, de nenumăratele arestări preventive şi nemotivate, decise de justiţie şi executate de poliţie, ale oamenilor publici şi politici antibăsişti); şi el a înfiinţat instituţii juridice excepţionale, menite să-i persecute, sub masca luptei anticorupţie, pe opozanţii regimului: în 2005, a transformat PNA-ul în DNA şi i-a acordat puteri extinse, iar în 2007, a înfiinţat ANI; şi el nesocoteşte deciziile Curţii Constituţionale, ori de câte ori nu se potrivesc cu planurile sale de acaparare a puterii…
Dar, dincolo de toate aceste abuzuri, Băsescu s-a mai dedat la multe altele, pe care, în timiditatea pornirilor lui autoritare (şi, repetăm, cel mai adesea îndreptăţite), Charles de Gaulle n-a îndrăznit să le comită niciodată: a furat alegerile prezidenţiale din 2004 şi 2009; a încercat cu disperare, la începutul anului 2010, după doar câteva săptămâni (!) de la alegerile parlamentare, să provoace alegeri anticipate, pentru ca micul său partid mare să obţină majoritatea mandatelor din forul legislativ; a inclus presa în categoria ameninţărilor la adresa siguranţei naţionale, enumerate în „Strategia naţională de apărare a ţării”, discutată în CSAT; a desfiinţat cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor locale, pentru ca echipa sa, deja superspecializată în falsificarea votului popular, să le poată fura mai uşor; încearcă să legalizeze votul prin corespondenţă, în acelaşi scop fraudulos.
Tot în lovitura de stat permanentă se înscriu şi obstinatele tentative băsesciene de revizuire a Constituţiei şi de regionalizare a ţării. Mulţi analişti şi ziarişti (unii chiar foarte reputaţi) n-au văzut în ele decât simple încercări de a opera cu tot dinadinsul mari schimbări, numai de dragul schimbărilor în sine, încercări destinate, chipurile, să satisfacă orgoliul şi pretenţiile de reformator ale preşedintelui, care, conştient de maniera catastrofală în care a gestionat economia, vrea să rămână în istorie măcar ca un întemeietor de instituţii. S-au bătut, astfel, câmpii copios, vorbindu-se despre „complexul lui Cuza” şi alte inepţii asemănătoare. Dar a-l bănui pe şeful statului de luciditate şi conştientizare a hecatombei economice pe care a produs-o, în condiţiile-n care el nu pierde nici o ocazie să se felicite în public pentru modul în care a administrat recesiunea şi să anunţe acelaşi trend, înseamnă să fii prea de tot naiv, iar să crezi că Traian Băsescu, animal politic de o rapacitate feroce, materialist şi pragmatic prin excelenţă, lansează tot soiul de proiecte-mamut doar din grija numelui cu care va rămâne în istorie, înseamnă să nu-l cunoşti. În realitate, este absolut evident, pentru orice individ dotat cu o inteligenţă cel puţin mediocră, că, prin revizuirea Constituţiei şi regionalizarea României, şeful statului urmăreşte un scop mult mai practic: consolidarea puterii aproape absolute pe care, puţin câte puţin, de-a lungul loviturii de stat permanente, şi-a însuşit-o abuziv. Pentru a ne convinge de aceasta, este suficient să ne uităm ce prevede proiectul băsescian de modificare a legii fundamentale a statului: transformarea parlamentului într-unul unicameral şi reducerea numărului de parlamentari la cel mult 300 (prin această măsură, Traian Băsescu vrea un parlament care, mult mai mic decât cel actual, poate fi mult mai uşor controlat şi supus voinţei sale); posibilitatea ca preşedintele republicii să dizolve parlamentul, dacă acesta l-a suspendat din funcţie, dar decizia nu a fost ratificată de votul popular, la referendumul ulterior (prin această măsură, Traian Băsescu, care trăieşte cu frica suspendării în sân, vrea să-i sperie pe membrii parlamentului cu riscul de a-şi pierde scaunele, în cazul în care-l debarcă, şi, astfel, să-i determine să se gândească de două ori, înainte de a repeta figura din 2007); reducerea termenului în care parlamentul poate alege un premier şi un guvern de la 60 la 40 de zile, după care, dacă n-a ales pe nimeni, poate fi dizolvat de preşedinte (prin această măsură, Traian Băsescu, care n-a uitat încăpăţânarea cu care opoziţia i l-a propus drept prim-ministru pe Klaus Johannis, la finele anului 2009, respingându-i pe toţi candidaţii săi – Lucian Croitoru, Liviu Negoiţă -, vrea să-i constrângă pe parlamentari, tot sub ameninţarea de a-i „concedia”, să învestească orice guvern dorit de el); restrângerea prerogativelor preşedintelui interimar (prin această măsură, Traian Băsescu vrea să se asigure că, dacă va fi suspendat din nou, înlocuitorul său temporar nu va putea demantela, până la posibila lui revenire la Cotroceni, aparatul de stat pe care l-a construit şi care-i conferă întreaga putere); mărirea duratei de reţinere a unei persoane arestate preventiv de la 24 la 48 de ore, „pentru eficientizarea luptei anticorupţie” (de fapt, prin această măsură, Traian Băsescu vrea să eficientizeze persecuţia şi încarcerarea abuzivă a opozanţilor regimului său)…
În ce priveşte proiectul de regionalizare, preşedintele a urmărit, probabil, prin elaborarea şi promovarea lui, cel puţin două obiective. Mai întâi, să le dea într-un fel satisfacţie parlamentarilor maghiari, care pretind, tot mai obraznici, autonomia aşa-zisului ţinut secuiesc şi de sprijinul cărora depinde rămânerea la putere sau prăbuşirea bandei portocalii. E drept că, după ce au aflat ce prevede proiectul cu pricina, UDMR-iştii s-au pronunţat cu fermitate împotriva lui, dar este, totuşi, cât se poate de limpede că planul de împărţire a României în 8 mari regiuni, cu excepţia Harghitei şi Covasnei, care ar rămâne neatinse, sub forma în care se prezintă azi, trebuia să confere acestei regiuni un statut privilegiat, care să le dea maghiarilor o iluzie de autonomie. Că aceştia n-au înghiţit momeala şi nu s-au lăsat prostiţi, este o cu totul altă discuţie, dar e cert că Băsescu a încercat să le dea un os de ros, fiind dispus să trădeze interesul naţional şi să dea peste cap întreaga organizare administrativ – teritorială a ţării, doar pentru a-şi păstra susţinerea UDMR-ului şi a se menţine la conducere. Iar acum, după ce ungurii au refuzat această soluţie de compromis, aceste jumătăţi de măsură, şeful statului nu mai poate da înapoi, fiind nevoit să apere până la capăt şi împotriva tuturor noua sa găselniţă „reformatoare”. Cât despre cel de-al doilea obiectiv al regionalizării, el este exact cel pe care, potrivit declaraţiilor băsesciene din parlament, l-au avut comuniştii, atunci când au operat actuala împărţire pe judeţe (motiv pentru care aceasta trebuie, vezi Doamne, înlocuită cu ceva mai bun): „Împărţirea pe judeţe mici datează din 1968, dar atunci nu s-a urmarit interesul naţional. Statul de atunci voia să supravegheze orice mişcare, să controleze administraţia, să controleze oamenii”. De fapt, exact asta urmăreşte Băsescu astăzi, prin proiectul de regionalizare: 8 judeţe mari sunt mai uşor de supravegheat şi controlat decât 40 şi ceva de judeţe mici, iar alegerile locale (deja reduse la un singur tur de scrutin, printr-o altă „reformă” prezidenţială) sunt mai uşor de fraudat.
Anul viitor, va avea loc referendumul prin care poporul se va pronunţa asupra proiectului de revizuire a Constituţiei. Aşa cum a procedat şi cu ocazia celui privitor la reducerea numărului de parlamentari, preşedintele republicii a stabilit, de o manieră care constituie şi ea unul din nenumăratele sale abuzuri, că acesta va coincide cu alegerile (de data aceasta, locale) din vara lui 2012. În felul acesta, Traian Băsescu vrea să se asigure că prezenţa votanţilor la referendum va fi suficientă pentru a-l valida, iar oamenii vor fi din nou obligaţi, dacă vor să-şi aleagă demnitarii, ca, la secţiile de votare, să bage-n urnă nu numai buletinele cu numele candidaţilor, ci şi pe cele referitoare la modificarea legii fundamentale a statului. În acel moment, dacă s-au săturat să fie călcaţi în picioare, dacă li s-a aplecat să fie batjocoriţi, minţiţi, manipulaţi, înfometaţi, spoliaţi de drepturile lor…, dacă vor să demonstreze că sunt cetăţeni responsabili, românii trebuie să aibă mare grijă cum votează. Aceeaşi grijă va trebui s-o dovedească şi la alegerile parlamentare din toamna lui 2012. Iar când Traian Băsescu va cădea – căci, mai devreme sau mai târziu, va cădea! -, justiţia va trebui să demonstreze că există şi să-şi facă datoria, inculpându-l, judecându-l şi închizându-l, pentru nenumăratele sale abuzuri, fraude, sfidări, încălcări ale Constituţiei, ilegalităţi, pe autorul loviturii de stat permanente.
@Anca M: Arata-mi si mie.
@Codrin
Daca e sa iti transmit lucrarea printr-un simplu click pe mail nu am rezolva nici eu nici tu prea multe. Poate reusim sa facem front comun si sa facem un mix de idei. Presupun ca si tu ai ideile tale si impreuna cu ale mele poate ne completam unul pe celalalt. Sunt deschisa la propunerea ta, doar ca doresc un mediu neutru :) Observ ca si pe blogul tau mai e cineva interesant de acest subiect.
As participa si eu, vroiam sa ma inscriu sa sustin un workshop, doar ca am aflat pe 2 iulie, culmea, data limita fiind pe 1 iulie!
Asadar, Codrine, sper sa ne auzim :)
P.S. Astept si alte persoane sa ni se alature acestor teme: agricultura, alimentatie, sustenabilitate, investitii, management, logistica si nu in ultimul rand politici si politica :) – doar ca am o conditie: argumentele si informatiile sa aibe sustinere reala.
@Anca M&Codrin
Asta e din ciclul” Hai sa ne intalnim ca sa ne vedem”….
Ce veti rezolva concret cu asta?
Luati fratilor o vaca….vindeti laptele sau vindeti branza (depinde de optiuni/ cu zerul de la branza cresteti si un purcelus)…face un vitel….vindeti carnea sau faceti salam (decideti la un workshop)..incercati mai intai sa vedeti a ce miroase agricultura, ce inseamna aceasta efectiv si nu din ce ati citit prin biblioteci., si apoi sa organizati workshopuri ce e de facut.
In alta ordine de idei:
In Romania dupa parerea mea nu exista oameni care sa riste anumite sume de bani in diverse proiecte noi, cu grad mare de risc si incertitudine., dar in acelas timp cu un enorm ROI in cazul in care idea prinde.
Trebuie sa justifici si sa argumentezi multor specialisti ca anume investind in proiectul tau vor avea satisfactia garantata., ori garantii 100% acesti finantatori nu au nici macar in propriile afaceri., doar ca acolo e un alt principiu – sunt banii mei si-mi platesc greselile personale cu banii proprii, iar in cazul nostru ar iesi: sa platesc greselile altora cu banii propii. :)
Daca ar fi fost asa si la nivel mondial, multe din inventii de care ne bucuram astazi zi de zi, nu ar mai fi fost finalizate.
Iar revenind la postarile noastre mai vechi : vazusem recent o emisiune TV, la care erau prezenti 2-3 prosperi oameni de afaceri in juriu., care analizau diferitele proiecte ale diversilor tineri, unele din ele foarte curajoase. Acestea alegand din 2-3 proiecte unul, la care se merita investit (sub forma de participatie comuna si parti sociale in diverse proportii in acel business).
Omul de afaceri din juriu care nu era de acord cu ceilalti doi, avand mana libera sa investeasca singur (ca doar sunt banii sai) in afacerea pe care o crede el mai buna.
Ar fi interesanta si la noi o astfel de emisiune., iar peste un timp sa se prezinte si rezultatele acestei investitii.
Andron esti comic cu ideile tale . daca asa vezi tu un business….sa nu crezi acum ca toti vorbesc din fotoliu in timp ce privesc agricultura la TV . Codrin din care stiu are ceva experienta in domeniu …
In alta ordine de idei eu propun urmatorul proiect pragmatic spun eu :
maxim 10 tineri sa formeze o structura de afaceri in domeniul alimentatiei in felul urmator .
5 membri sa fie producatori
1 transportator
1 procesator
1 depozitar
2 vanzatori
Investitie facuta pe termen de 5 ani de zile
Pe partea de buget putem obtine finantari europene in care partea de cofinantare sa fie asigurata de noi . E un exemplu concret , viabil si finantabil daca ar vrea sa se uite DV pe el si eventual sa dea o mana de ajutor …
@fratele andron
Intocmai ca proiectul meu este realizat si din experienta zilnica, de pe teren… asa ca „am stat de vorba si cu vaca” si am stat si prin biblioteci :)
Dar pesimismul romanului mi se pare cel mai greu de combatut… ca pana si vaca a fost de acord :)
O simplă constatare în isteria creată de rezultatele examenului de Bacalaureat.
Cum să pretinzi calitate educaţională când, de două zile, într-un mod aproape agresiv, de la ministrul Funeriu, Sever Voinescu, inspectori şcolari judeţeni, reporteri trimişi pe teren şi până la elevii care au susţinut examenul, toţi pronunţă asurzitor “bacaloreat” în loc de “bacalaureat”?
@mogul
„Vaca” a fost doar o exemplu larg., si nu neaparat de pus in practica., putem sa le spunem prepelite, crescatorii de sinsila, struti , crocodili..sinsila pentru blanuri….nu conteaza.
Te teorii e plina lumea, practica pe noi ne omoara.
Mult succes!
@ andron
Va felicit pentru pragmatism, luciditate si nu in ultimul rand pentru simtul dezvoltat al umorului . Toate cele bune !
@ Anca M
Nu prea s-a inteles care vaca a fost de acord … Apreciez optimismul dv. insa uneori prea mult entuziasm provoaca … insomnie. Oricum eu va urez succes !
@Dan Doboseriu
Pragmatismul vine cu timpul.
La varsta de 12,13 ani in afara de munca campului, mai cresteam si purcei, pe care tot eu ii si vindeam la piata (plateam un macelar, iar eu incasam banii :) ), cresteam vitei (de fapt cresteau singuri -doar ca trbuie sa le dai mancare, apa, sa-i duci pe pajiste, sa chemi medicul veterinar, sa le pregatesti proviziile pentru iarna).
In urma multor „cercetari si analize de proiecte” :) am decis sa-mi deschid o mica prisaca: am inceput cu 3 familii de albine, pe care le-am inmultit pana la 14. (asta fiind pasiunea mea,)
Intrucat am avut nevoie de bani pentru a rezolva niste probleme mai urgente am luat mierea in butoaie si o vindeam unei fabrici de dulciuri la pret de en-gros (la marja mica :)
.
Cu apicultura eram unicul din familie care se ocupa – celorlalti le era frica, iar tatal este alergic la veninul de albine.
Parintii mei mai erau si in a treia generatie producatori de vin, detinand si in prezent vita de vie.
Cand aveam 5-6 anisori ii ajutam pe bunici sa vanda vin, lucru pe care-l faceam si la varsta de 9 ani cand a intrat in vigoare Ordinul emis de Gorbaciov referitor la lupta contra bauturilor alcoolice. (iar vanzarea vinului e doar ultima faza a unei munci enorme la care luam parte).
Eu fiind acum a patra generatie, am cam rupt lantul acestei traditii, dar niciodata nu e tarziu sa revin, mai ales ca detinem inca cunostinte „teoretice si practice” – ma voi ocupa cu acest „sport” un pic mai tarziu, sa trecem mai intai niste etape – ca si dl Isarescu in paralel nu reusesc – el este un domn si are mult timp liber.
Iar ca o istorioara personala:” venise intr-o zi la bunicul, la un pahar de vin un mare jucator de carti pe bani din fosta URSS – care dupa cateva lovituri se „lasa la fund” in satul de bastina pe vre-o 3-6 luni de zile – eu aveam atunci cred 6-7 ani. Vazuse ca il ajutam foarte mult pe bunic si i-a zis – si eu am inregistrat :) – cand va creste mare, sa-i recomanzi sa faca facultatea „xxxxxxx”, in afara tarii. Auzisem prima data de aceasta facultate. Pe la varsta de 10-12 ani am inceput sa ma interesez despre acest domeniu, care mi-a placut, m-a interesat, am pus planul in aplicare si activez in acest domeniu deja 13 ani de la absolvirea facultatii.
Intr-un fel agricultura, m-a ajutat sa-mi aleg drumul in viata.
Copiii de la sate nu trebuie sa faca agricultura!
Ei trebuie sa invete si sa aibe aproximativ aceleas conditii de dezvoltare fata de cei de la orase: sali de sport,gradinite dotate, sali de calculatoare,acces internet, profesori calificati, biblioteci bogate., acces la servicii medicale calificate etc., sanse egale. In prezent ei nu au parte de asa ceva, ma refer la modul general.
@ Andron
acum nu stiu cine teoretizeaza. frumoase povestioarele tale .eu vorbeam practic si aplicat cu investitii de zeci de mii de euro . asta pt ca sunt in fenomen desi sunt in primul an, sunt unul din cei 10 care i-am propus si ma lovesc de dificultati care ar fi rezolvabile in circuitul care l-am desenat ….
@andron
Ma bucur ca ati trait in spiritul gospodaresc.
Eu si acum singurul aliment pe care il consum si nu este produs de noi este painea… si eventual cateva produse exotice. In rest le avem din gospodarie, care e dotata cu cotete, curte mare, pivnita… tot ce vrei… pana si afumatoare :) si bineintels in aceste cotete avem vietuitoare. Sau daca vrem vin… are vecinu, care e fericit sa primesca un sticla de tuica in schimb :) Si familia mea a preluat stilul acesta de la bunicu’, care a fost unul diintre cei mai mari apicultori din zona de vest… asta mi-au zis cei care l-au cunoscut, eu aveam 4 ani cand a murit.
Le mai duc prietenilor de la oras o bucata de slanina, sunca, salam… si toti sunt de-a dreptul in extaz :) si se tot mira de diferenta de gust dintre produsele traditionale si cele din comert. Eu le spun ca toate sunt posibile daca exista RESPONSABILITATE.
Macelariile despre care se zice ca sunt romanesti nu au o matca chiar atat de numeroase… si romanu’ ajunge sa cumpere „carne proaspata” … din carcase import Belgia! Asta-i doar un mic exemplu…. la fructe si legume uneori nici nu se cunoaste provenienta.
Iar ceea ce mi se pare mai amenintator este faptul ca investitorii straini din agricultura au ajuns sa lucreze sute de mii de hectare… iar toate produsele recoltate sunt destinate exportului.
Si eu cred ca un spirit gospodaresc te face sa fii un om mai echilibrat, sa fii mai dinamic in actiuni dar si in gandire.
Iar referitor la ceea ce ati spus despre copii de la sate… pai exact asta ar trebui sa insemne dezvoltarea rurala… condusa de ministerul Dezvoltarii Durabile. Ridicarea nivelului de trai in mediul rural va repopula satele romanesti si va aduce echilibrul administrativ de care avem nevoie precum si identinatia nationala a satului autentic romanesc. In loc sa inchida scolile si spitale… ar trebui sa dezvolte strategii de dezvoltare.
Avem o patura sociala de asistati sociali, lucratori cu ziua, oamenii de la periferiile oraselor care traiesc de pe azi pe maine, cati au mai ramas la noi in tara… sau au plecat sa lucreze in strainatate. Acestia toti sunt urmasii acelor tarani adusi cu forta in timpul colectivizarii si facuti muncitori in fabrici. Acea categorie sociala, timp de 50 de ani, sunt in deruta, neajungand sa se integreze in mediul urban.
Si mai sunt atatea de zis… si foarte multe de facut. Bineintels ca avem nevoie de politici nationale care sa dezvolte o productie agricola eficienta… dar avem nevoie si de putin entuziasm si optimism local si individual … ca apoi ajungem sa avem parte de insomnii din cauza ca nu avem ce le pune copiilor in farfurie.
@ andron
Va inteleg foarte bine ce-mi povestiti despre preocuparile dv.avute in copilarie pentru ca eu insumi am crescut la tara si „am mancat aceeasi paine „ca dv.
Pentru a fi mai convingator va rog sa deschideti linkul urmator si sa-mi cititi la comentarii poemul dedicat ” Fabricii de lapte”. Toate cele bune !
@andron: totusi…cred ca am destula experienta in teren ca sa stiu cum „miroase” agricultura. Lucrez in domeniu de ani buni, desi cartea de munca arata altceva…prima experienta a fost la 15 ani asa incat..din nou revine exemplul vacii :-)
P.S.: cum a zis Anca M, exista Arena Leilor (personal emisiunea mi se pare slaba deoarece „investitorii” cer extrem de multe garantii si o participare prea mare in schimbul investitiei lor).
@mogul: structura de care zici cu 10 membri poate fi facuta cu usurinta chiar si din bani proprii (daca te intereseaza sa te apuci de asa ceva). Am pe cineva care vrea sa faca un depozit in Bacau, altcineva care are ferma (culturi de camp) in Suceava, pile la o ferma din Tulcea (:-D), un prieten cu o ferma cu vaci de lapte din Bacau. Deci baza e pusa. In sistem cooperatist e cel mai bine.
@Anca M: Reclaim the fields e o initiativa draguta, dar ia vezi asta: http://www.tffchallenge.com/ . Anul viitor se va extinde in Europa de Est.
Contacteaza-ma.
@Codrin
Pana una alta tot mai bine le este celor ce au grija de vacutele virtuale de la FARMVILLE.
:)
In Romania nu exista nici un program national clar pe 5-10-15 ani in nici un domeniu si nici nu am avut: in afara de a face tot posibilul (inclusiv a privatiza mai ieftin cui trebuie) ca sa devenim membri UE si NATO. – ca sa le luam banii contribuabililor germani si sa-i tocam.
In rest de la politicieni mai putin, de la Dzeu mai mult.
Sa ne auzim de bine!
Comentariile sunt închise.
Acest site folosește cookie-uri pentru a vă furniza o experiență completă de navigare. Continuând navigarea sunteți de acord cu această politică
This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may affect your browsing experience.
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. This category only includes cookies that ensures basic functionalities and security features of the website. These cookies do not store any personal information.
Any cookies that may not be particularly necessary for the website to function and is used specifically to collect user personal data via analytics, ads, other embedded contents are termed as non-necessary cookies. It is mandatory to procure user consent prior to running these cookies on your website.
Urmează alegerile parlamentare și cele prezidențiale. Cine va fi ales Președinte vom vedea.
Ce este însă important este să nu mai avem republică semi-prezidențială. În ultimii 30 de ani relația...
Proiecte de cercetare BCI in Romania? Ar fi senzational!!!
pai tocmai v-ati ales cu o tona de propuneri de la mine si colegii de facult, de cand asteptam sa ne bage cineva in seama.
viitorul este inteligenta si interfata creier-computer..
@ Dan Voiculescu
CURIOZITATE
Deşi postezi cam multe teme despre cercetare ,
Nimeni n-a-ndrăznit să-ţi spună că s-a plictisit ;
Totuşi, eu mă-ncumet azi să-ţi pun o întrebare :
De când bursierii cercetează, ce-au descoperit ?
(În afară de un păr pe broască, nimic n-am auzit )
consilierul primarului RIDIZI iarasi se face de minunea lumii
scrie despre oamenii care lucreaza in primarii si cei din domeniul privat, spune ca sunt incompetenti si lenesi..auziti el este pe post de sluga la primar…primeste salariul sa cinte ode conducatorului iubit, primeste bani din bugetul local pentru ONG-ul lui, primeste spatiu in centrul orasului pentru ziarul de curte si el vine sa jigneasca locuitorii orasului,
in ce tara traim ???
INCREDIBIL =NICU TASCA ZIARISTUL SI CONSILIERUL LUI RIDIZI SCRIE DESPRE INCOMPETENTI, DESPRE CUM CISTIGA UNII BANI PUBLICI FARA SA FACA NIMIC , ASTA DELIREAZA,
OARE NICU TASCA CUM ESTE SI CUM CISTIGA BANUL PUBLIC, ESTE PE POST DE SLUGA SI FACE PE LUPUL MORALIST
A AJUNS SA COMENTEZE OAMENII CE LUCREAZA IN PRIMARII SI OAMENII DE AFACERI-IN DOMENIUL PRIVAT, II FACE NICU TASCA INCOMPETENTI, CE AM AJUNS ???????????????
EXTRAS DIN ZIARUL LUI NICU TASCA=JURNALUL VAII JIULUI
Despre incompetenta si raul pe care il face
Cauza tuturor relelor din Romania este incompetenta. Au devenit exceptii oamenii care isi îndeplinesc atributiile sau obligatiile de serviciu competent. In rest, traim si incercam sa ne facem treaba intr-o mare de incompetenta. Gasesti din ce in ce mai rar oameni care isi fac treaba cu constiinciozitate, cu determinare. In rest, fiecare e atent doar la banii pe care trebuie sa-i primeasca, la cum poate sa-i obtina mai usor si nicidecum la modul in care isi face treaba. Iar acest lucru se vede cu ochiul liber. Ba chiar ne afecteaza pe toti. Pentru ca, in urma unui incompetent se chinuie sa repare doi sau poate trei oameni. Din pacate, nu se poate vorbi despre un singur domeniu afectat de incompetenta, ci de toate domeniile. De fapt, intreaga societate este afectata de acest flagel. In anii ’90, se dadea vina pe comunism, pe faptul ca a viciat profund fiinta acestui popor. Apoi a venit vremea zicalei “Ei se fac ca ne platesc, noi ne facem ca muncim”. Asa faceam haz de necaz pentru că, desi spunem că ne-am modernizat, Romania a ramas tot un stat etatist, unde toata lumea e platita la fel, adica prost. Nu intereseaza pe nimeni cat munceste un om, ci daca nu cumva este platit mai bine decat altul. Adica, o alta abordare a zicalei “Sa moara si capra vecinului!”. In anii 2000, am sperat cu totii ca va fi altfel. Ca lucrurile se vor imbunatati, insa nu a fost asa. Ba chiar mai rau. Incompetentii au făcut scoli, au invatat si posibilitătile de inavutire si au fost promovati in functii dintre cele mai inalte. In 2011 ii regasim mai puternici si mai odihniti. Si poate nu ne-ar deranja atat de tare daca nu ne-am lovi de incompetenta lor in fiecare zi. Un timp am crezut ca incompetenti sunt doar in sectorul public (si, Slava Domnului, sunt multi !), insă si acest mit a fost daramat atunci cand am vazut ca nici sectorul privat nu este neaparat mai bun. Mai sunt poate cateva companii multinationale in care primeaza competenta. In rest, insa, lucrurile sunt la fel. Asadar, lucrurile sunt clare. Romania nu va fi altfel decat o stim decat atunci cand peste tot va prima competenta. Cand vom scapa de etatismul acesta tamp si vom plati adevarata competenta. Pana atunci nu se va schimba nimic fundamental. Societatea romaneasca va fi aşa cum o stim din ultimii 21 de ani. Ba chiar de dinainte.
Publicat de nicutasca la 02:25 0 pe blogul personal
@ Dan Voiculescu
Bună întrebare adresează mai sus domnul Dan Doboseriu… a ieşit ceva din bursele astea până acum. Este evident că din astfel de burse, dacă iese ceva, înseamnă foarte mulţi bani de câştigat pentru cel cu „drepturile de autor”.
Pe de altă parte am observat o mică cacofonie în enunţ, „dacă crezi”.
Eu unul mi-aş fi dorit nişte burse care nu aduc bani, dar aduc bunăstare şi, de ce nu, faimă celui care acordă fondurile. De exemplu, pentru redactarea unei noi Constituţii, de data aceasta de către un grup de oameni preocupaţi de Constituţie, alături de specialişti ai Constituţiei, pe care apoi să o propuneţi drept iniţiativă din partea cetăţenilor (ajutând la strângerea semnăturilor). Eu şi văd o emisiune zilnică la TV în care să se dezbată public un articol constituţional pe zi, astfel încât poporul să aibă şansa de a înţelege ce se întâmplă şi, bineînţeles, să-şi exprime, în cunoştinţă de cauză, opinia. O astfel de emisiune sunt convins că ar avea îndeajuns de multă audienţă încât să susţină financiar bursa respectivă. Cred că naţiunea română ar fi fost recunoscătoare pentru o Constituţie nouă care nu serveşte interesului politic (aşa cum este condamnată să iasă din moment ce este redactată de membrii de partid), ci doar cetăţenilor, o Constituţie în termeni îndeajuns de lipsiţi de ambiguitate încât să poată fi înţeleasă, cu uşurinţă, de toată lumea, o Constituţie cu deplină coerenţă asigurată de specialişti şi cu deplină reprezentativitate asigurată de pasionaţi şi dezbaterea publică.
Din păcate noi, cetăţenii, suntem condamnaţi să stăm la mâna domnului Băsescu care, în calitatea sa de comandat de navă are priceperea necesară să ne impune ce vom pune în Constituţie. Şi ştiţi ceva? Tare îmi e teamă că şi va reuşi.
Felicitari pentru initiativa!
Un proiect intr-adevar inedit..
Ar fi binevenite niste burse pentru cercetare. Cu asa ministru al Educatiei, nu avem sperante pentru sprijinirea tinerilor cu potential.
Multi tineri au nevoie de sustinere financiara, atat de necesara intr-un asemenea domeniu. Unii vor fi norocosi sa primeasca bursa.
La mai multe. Sunt numeroase domenii in care merita investiti bani, iar romani valorosi exista.
Tinerii valorosi exista, nu exista insa organisme ale statului care sa-i sprijine. Din pacate, chiar presedintele ne-a catalogat ca o tara de „tampiti’, asa ca de la stat nu te poti astepta la niciun sprinin in acest domeniu. Sunt prioritare telegondolele…
@DV
Sincere aprecieri !
Totusi , lipsesc cateva domenii in care prietenii nostrii nemti cel putin se screm serios pt a fi lideri pe piata cercetarii stiintifice insotite de rezultate aplicabile in economie , dupa cum urmeaza :
1.mobilitate ( fie ca vorbim de concepe noi de motoare cu combustie interna , sisteme hibrid , carburanti , sisteme de recuperare a energiei , etc tinta fiind o eficienta mai ridicata a vehiculelor raportata unor costuri cat mai acceptabile )
2.renewables ( orice modalitate de captare a unei energii libere din natura si conversia ei intr-o moneda …raportata la un timp de amortizare cat mai mic , si avand un randament financiar usor de anticipat si clar mult mai bun decat al unor produse financiar bancare clasice , este una dintre afacerile de succes ale viitorului )
2*.agricultura industriala (bun pt Romania) orientata catre zona combustibililor ( altceva decat in si rapita ) , si ma refer la soiuri noi de ” buruieni” ce nu sunt bune la nimic altceva decat sa fie tocate si sa ajunga peleti brichete etc .
(De ce asa ceva pt ca doar astfel de plante care nu sunt furate fiindca nu sunt furaj nici pentru animal nici pentru om , au sanse sa ramana acolo unde sunt plantate …si asa sa fie recuperata investitia initiala )
PS:Eu personal as oferi burse de aplicare a unor idei „lucrate” ..adica omul sau echipa a muncit …au pus ceva pe masa , juriului is se pare ok si ofera sansa de a ajunge de la proof-of-concept la ceva ce poate ajunge pe piata ..pe cat posibil daca se justifica , sub o protectie a proprietatii intelectuale .
@DV
De ce nu initiati un efect de masa ? o forma de coaching ?
Adica eu te ajut pe tine (pe care tot eu te selectez) iar tu intr-o anumita masura te obligi sa il ajuti pe altul ..intr-o forma pe care eu o monitorizez
Coeziunea este alta , dinamica este alta .
Cred ca se numeste efect de domino , sper sa nu ma insel .
ma bucur ca mai exista oameni care sa sprijine mintile bune ale tarii..asta pana nu le pierdem de tot
nu e deloc rau un astfel de program la noi
La noi, din pacate, se practica inca ceea ce eu numeste uneori „cercetare triviala”, alaturi de cercetarea fundamentala si cea aplicata. Ori, aceasta cercetare triviala consuma fonduri care ar trebui indreptate spre cercetarea fundamentala de excelenta.
cea mai amre bogatie a romaniei este inteligenta
@DV: Subscriu si eu parerii Bibliotecarului si a lui Dan Doboseriu.
Ati avut mai multe initiative de acest gen in trecut, fie personale, fie prin intermediul FUDV. Ce s-a intamplat cu proiectele/temele de cercetare depuse in trecut?
De exemplu, eu nu am mai primit nici un raspuns din partea dumneavoastra sau a Senatului Stiintific, fie el si negativ.
@ciprian: pentru a aplica rezultatele cercetarii in economie, oricare ar fi domeniul, poti apela la Axa Prioritara 2 din cadrul POSCCE. Pentru o echipa mica si tanara care nu vrea sa se complice cu parteneriate, ti-as recomanda Masura 2.3.1. (Sprijin pentru start-up-urile si spin-off-urile inovative). Autoritatea de Management e ANCS. Poti gasi informatii suplimentare la ei. Termen limita de depunere a proiectelor nu exista.
Propunerile vor veni din toamna. Acum, cei mai multi tineri sunt in vacanta.
Senatul stiintific nu cred ca va avea prea multi adepti. Nu pentru ca nu avem tineri inteligenti, ci pentru ca cei mai multi au fost deja atrasi de banii strainilor. Poate se va dovedi ca ma insel.
Sunt curioasa daca in institutele de cerecetare, atatea cate or mai fi ramas, avand in vedere „atentia deosebita” acordata de guvernantii nostri cercetarii, se practica cercetarea B.C.I.
Am niste prieteni interesati, asa ca le-am sugerat sa aplice.
Un subiect interesant ne-ati propus aici.
http://www.realitatea.net/udrea-voiculescu-sa-investeasca-in-turism-banii-dati-pe-salariile-celor-care-toaca-ce-se-face-bine_849677.html
o replica ?
Cercetarea fundamentala este nu numai sursa de cunostinte, ci mai ales scoala de pregatire a resurselor umane la nivelul cel mai inalt. Apoi, cercetarea fundamentala este o sursa de prestigiu individual, institutional, national.
aici e viitorul, Voiculescu ar putea crea ceva mai mult decat un facebook romanesc.
@Bibliotecaru – nu ai sesizat esentialul…
Domnule Voiculescu cercetarea e necesara ca aerul pentru Romania. Investiti in inteligenta, in software, si in domeniile de limita. MULT SUCCES.
@Codrin ,
Nu te contrazic , chiar deloc , exista o cale , exista proceduri ok , nimic mai simplu .
Insa crede-ma lucrurile cu adevarat semnificative nu se pun pe o hartie si se trimit la o autoritate de cercetare stiintifica in speranta ca se va aproba ceva .
Pur si simplu am marcat o serie de domenii care lipsesc din cadrul campaniei , din punctul meu de vedere .
Si as mai adauga faptul ca intradevar din ceea ce am citit si mai sus , expunerea media poate sustine unele proiecte interesante .
@ Zelea
Nu doriţi să-mi explicaţi domnia voastră care este esenţa care nu o sesizez… mă lăsaţi să teoretizez greşit? :D
@ Bibliotecaru
Daca imi permiteti o corectie mica , sper sa nu va suparati pe mine :” esenta pe care nu o sesizez” in loc de „esenta care nu o sesizez”. Cu toata prietenia . Toate cele bune !
Si eu sunt de acord cu parerile unora de mai sus. As dori sa vad o cercetare mai diversificata si dedicata imbunatatirii vietii, a comunitatii. Aceasta fundatie a dvs., exceptand domeniul artei, cu senatul stintific vine in sprijinul societatii? ca pana sa facem noi interfete creier-computer… pai noi nu suntem in stare sa ne cultivam propriul pamant… Unii au ajuns pe Luna iar noi ne bucuram de constructia unui pasaj. Eu zic sa incepem de la baza: agricultura si educatie.
Nu zic, simt un fior cand aud ca romanii sunt medaliati in multe domenii mai deosebite pe plan international. Probabil unor astfel de cercetari le datoram azi avansul tehnologiei, bunastarea tehnologica si pana si faptul ca tastez in momentul aceasta si comunic in mod real prin telefon sau alte dispozitive.
Dar totusi as dori sa vad ca mai multor oameni le sunt recunoscute aptitudinile. Si sa nu mai vad oameni batrani cautand prin gunoaie dupa mancare :(… este cel mai trist lucru si il vad tot mai des. Putem sa „punem mancare in farfurie” societatii, dar se doreste asta?
Eu am o cercetare facuta cap coada in domeniul agriculturii si impactul/importanta acesteia sociala, economica, tehnica si de mediu… Nu sunt calcule economice, este o insiruire de informatii si argumente care sa ne demostreze cine am fost, ce suntem si apoi o viziune proprie a ce putem fi. Am lucrat aproape un an la proiect.Dar am ramas cu ea in stadiul de satisfactie personala deoarece nu am cui sa ma adresez.
cu cat mai multe oportunitati de studiu cu atat mai bine. excelent
@ Dan Doboseriu
:)
Care pe care aşezaţi în care… Aşa este. De aici şi greşeala teoriei.
:)
Vă rog în numele colegilor mei pensionari să faceți,dacă e posibil,emisiuni în care să dezbateți această problemă gravă,pentru că iar ajungem muritori de foame.Ne vom judeca din nou ca nebunii…
Chemați parlamentarii,oamenii specialiști în drept(Victor Ciorbea).
Poate așa parlamentarii responsabili vor sesiza Avocatul Poporului și chiar vor sesiza Curtea (NE)Constituțională,deoarece noi nu putem sesiza.
La pensionarii militari pensiile au crescut cu peste 90% din ei,iar la noi le taie pentru a doua oară.
Am fost grefier timp de 34 de ani și în prezent sunt pensionar cu pensie de serviciu.(nesimțită)
Prin legea nr.119/2010 pensia mi-a fost redusă cu 76%,m-am judecat,am câștigat în primă instanță și mi s-a plătit iarași pensia de serviciu.
Acum dosarul este în recurs.Guvernul văzând că sunt peste 5500 de cauze câștigate de noi,a dat O.U.G nr.59 din 30.06.2011 ,ca tâlharii la drumul mare,chiar când parlamentarii au intrat în vacanță ,prin care ne REVIZUIESC pensiile și în 30 de zile vom primi alte decizii cu pensii mici ca și cele recalculate în 2010.Efectiv își bat joc de noi.
ESTE O ILEGALITATE ENORMĂ!
NU POT FI REVIZUITE HOTĂRÂRILE JUDECĂTOREȘTI PRINTR-O OUG.
În procedura civilă și penală există instituția revizuirii,care presupune cu totul altceva.
VĂ MULȚUMIM PENTRU ÎNȚELEGERE.
Papa Benedict: Planeta ne poate hrani pe toti, egoismul speculatiilor financiare e de vina pentru foamete
http://www.businessmagazin.ro/actualitate/papa-benedict-planeta-ne-poate-hrani-pe-toti-egoismul-speculatiilor-financiare-e-de-vina-pentru-foamete-8433703
Motto : Măcar de-ai pricepe.
.
INTERFEŢE
Rugăciunea-i interfaţă dintre El şi muritor
Când îl încolţeşte viaţa : apanajul tuturor.
Interfaţă-i şi ispita, dintre Diavol şi-al său sclav,
Când în mintea-i rătăcită duhuri rele fac conclav.
PS1 : Curul este interfaţa dintre Jon* şi un român
Primul este sluga morţii şi al doilea – stăpân…
PS2 : A păianjenului pânză e şi ea o interfaţă ;
Fii atent popor blajin, România stă-ntr-o…aţă !
MENIU DE CRIZA
Felul I = CIORBA DE POLITIST
– Se ia un politist careia i se baga cu brutalitate in coaste comunicarea pierderii locului de munca, se lasa sa fiarba in suc propriu 30 de minute, se adauga taitei din promisiunile desarte ale Ministrului de Interne, dupa care se consuma fierbinte.
Felul II = FRIPTURA DE GREVIST
– Se ia un specimen mai plinut, i se da ambalajul jos, se lasa in fata tirurilor verbale ale Presedintelui Base, sa se friga pe ambele parti. Se poate servi cu garnitura de salarii (sau pensii) maruntite si stropite din belsug cu otetul foametei.
Felul III = DESERT – CREMA DE CERCETATOR
– Se freaca cu neplata salariilor un cercetator timp de 15 de minute, se toarna in cupe, garnisindu-se cu bobitele incertitudinii zilei de maine. Se pune la frigiderul disperarii pana se intareste.
@DV
Ce parere aveti despre rezultatele Bacalaureatului 2011 la nivel national?
Mă numesc Tudor Beldiman, am 31 de ani, locuiesc în Bucureşti. Atât ca formaţie, cât şi ca profesie, sunt jurnalist. Până în octombrie anul trecut, când a dispărut din motive financiare, am scris la revista „Naţiunea” (cel mai longeviv săptămânal din România, înfiinţat în 1990 de Iosif Constantin Drăgan), iar din noiembrie 2010 până în mai 2011, am fost mai întâi redactor, apoi editorialist la „Tricolorul”. Am plecat de la acest ziar din motive care nu constituie un secret, dar pe care mi-ar lua prea mult să le detaliez aici, şi, deocamdată, nu mai lucrez la nici o publicaţie (dacă mă puteţi ajuta în această privinţă, domnule Dan Voiculescu, v-aş fi recunoscător; e drept că nu ne-am cunoscut niciodată, dar îmi place să cred că nu totul merge pe pile-n ţara asta). Cu toate acestea, mă încăpăţânez să lupt, în felul meu modest, împotriva dictaturii portocalii. Astfel, am scris un articol pe care, neavând unde să-l public, l-am postat pe diverse bloguri, site-uri, forumuri şi pe care-l reproduc mai jos. Este ceva mai lung decât articolele pe care le scriu de obicei, dar asta din cauză că abuzurile băsesciene – tema pe care am tratat-o – sunt foarte, foarte multe…
LOVITURA DE STAT PERMANENTĂ
În anul 1964, François Mitterrand, deputat de centru-stânga al Uniunii Democrate (Rassemblement démocratique) şi viitor preşedinte al republicii, publica la editura Plon un eseu de aproape 300 de pagini, intitulat – poate ca o parafrază a formulei „revoluţia permanentă”, lansată de Karl Marx şi dezvoltată de Lev Davidovici Troțki – „Lovitura de stat permanentă” („Le Coup d’État permanent”). În această carte, autorul critica noua Constituţie a Franţei, instituită în 1958 de Charles de Gaulle, pe atunci preşedinte al consiliului de miniştri şi, din 1959, prim preşedinte al celei de-A V-a Republici, Constituţie care acorda, după părerea lui Mitterrand, o autoritate mult prea mare şefului statului, şi denunţa puterea personală exercitată de bătrânul general, abuzivă, credea el, chiar şi în contextul noilor şi generoaselor prevederi constituţionale. François Mitterrand îi reproşa lui Charles de Gaulle că şi-a trădat promisiunea din 1958, potrivit căreia, conform noii legi fundamentale a statului, preşedintele va fi un arbitru al forţelor politice; că, în calitatea lui de şef al statului, a devenit atotputernic, marginalizând parlamentul şi guvernul; că a transformat justiţia şi poliţia în instrumente personale, aservite preşedintelui republicii; că a înfiinţat instituţii juridice excepţionale, menite să-i persecute pe opozanţii regimului – înlocuirea Înaltului Tribunal Militar (Haut Tribunal militaire) cu o Curte Militară de Justiţie (Cour militaire de justice), apoi cu Curtea Siguranţei Statului (Cour de sûreté de l’État); că dispreţuieşte Consiliul Constituţional (Conseil constitutionnel), care se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, veghează la legalitatea alegerilor şi referendumurilor şi intervine în anumite circumstanţe ale vieţii publice şi parlamentare… Şi aşa mai departe. În principiu, François Mitterrand avea dreptate. Ceea ce n-a înţeles el (sau nu a vrut să înţeleagă) era că, atunci când un şef de stat este cu adevărat vizionar, dezinteresat şi competent, îşi poate permite anumite excese de putere, în interesul naţiunii. Iar Charles de Gaulle era, fără nici o îndoială, un şef de stat cu adevărat vizionar, dezinteresat şi competent: regimul său a pus capăt razboiului din Algeria, care măcina armata franceză, regimul său a redresat economia naţională şi a creat condiţii de trai mai bune pentru cetăţeni, regimul său a făcut din nou din Franţa o mare putere militară. Dar ce le este îngăduit marilor lideri, le este interzis conducătorilor de rând, iar când un şef de stat prost sau mediocru abuzează de putere şi încearcă să-şi instaureze dictatura personală, situaţia devine dezastruoasă pentru ţara sa.
Acesta este şi cazul actualului preşedinte al României, Traian Băsescu. Ca şi despre generalul de Gaulle (ba încă şi mai cu temei, căci abuzurile sale sunt mult mai mari şi nici măcar nu are scuza viziunii şi a dezinteresului personal), se poate spune despre Băsescu, fără teama de a greşi, că, din 2004 încoace, omul dă o lovitură de stat permanentă. Şi el şi-a depăşit rolul de arbitru al jocului politic democratic, fixat de Constituţie, conducând şi acum, în văzul lumii şi fără nici o jenă, Partidul Democrat Liberal şi servindu-se de acesta ca de un instrument docil; şi el a marginalizat parlamentul şi guvernul, controlându-l pe primul prin intermediul partidului pomenit anterior şi al aliatului său politic, UDMR, şi erijându-se în şeful de facto al celui de-al doilea; şi el a transformat justiţia şi poliţia în instrumente personale, sau, oricum, a încercat, cu un oarecare succes (să ne amintim de validarea servilă, de către Curtea Constituţională, a alegerilor prezidenţiale din 6 decembrie 2009, fraudate, totuşi, în cel mai evident mod, de banda portocalie, de alegerea lui Augustin Zegrean, fost deputat PD, devenit membru al CC la propunerea lui Traian Băsescu, drept preşedinte al acestui for, de verdictul favorabil dat de această instituţie în legătură cu reducerile criminale de salarii, de validarea strigătoare la cer a Legii Pensiilor, în ciuda jafului la drumul mare practicat de Roberta Anastase, cînd fosta miss a transformat 80 de voturi în mai bine de 170, de nenumăratele arestări preventive şi nemotivate, decise de justiţie şi executate de poliţie, ale oamenilor publici şi politici antibăsişti); şi el a înfiinţat instituţii juridice excepţionale, menite să-i persecute, sub masca luptei anticorupţie, pe opozanţii regimului: în 2005, a transformat PNA-ul în DNA şi i-a acordat puteri extinse, iar în 2007, a înfiinţat ANI; şi el nesocoteşte deciziile Curţii Constituţionale, ori de câte ori nu se potrivesc cu planurile sale de acaparare a puterii…
Dar, dincolo de toate aceste abuzuri, Băsescu s-a mai dedat la multe altele, pe care, în timiditatea pornirilor lui autoritare (şi, repetăm, cel mai adesea îndreptăţite), Charles de Gaulle n-a îndrăznit să le comită niciodată: a furat alegerile prezidenţiale din 2004 şi 2009; a încercat cu disperare, la începutul anului 2010, după doar câteva săptămâni (!) de la alegerile parlamentare, să provoace alegeri anticipate, pentru ca micul său partid mare să obţină majoritatea mandatelor din forul legislativ; a inclus presa în categoria ameninţărilor la adresa siguranţei naţionale, enumerate în „Strategia naţională de apărare a ţării”, discutată în CSAT; a desfiinţat cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor locale, pentru ca echipa sa, deja superspecializată în falsificarea votului popular, să le poată fura mai uşor; încearcă să legalizeze votul prin corespondenţă, în acelaşi scop fraudulos.
Tot în lovitura de stat permanentă se înscriu şi obstinatele tentative băsesciene de revizuire a Constituţiei şi de regionalizare a ţării. Mulţi analişti şi ziarişti (unii chiar foarte reputaţi) n-au văzut în ele decât simple încercări de a opera cu tot dinadinsul mari schimbări, numai de dragul schimbărilor în sine, încercări destinate, chipurile, să satisfacă orgoliul şi pretenţiile de reformator ale preşedintelui, care, conştient de maniera catastrofală în care a gestionat economia, vrea să rămână în istorie măcar ca un întemeietor de instituţii. S-au bătut, astfel, câmpii copios, vorbindu-se despre „complexul lui Cuza” şi alte inepţii asemănătoare. Dar a-l bănui pe şeful statului de luciditate şi conştientizare a hecatombei economice pe care a produs-o, în condiţiile-n care el nu pierde nici o ocazie să se felicite în public pentru modul în care a administrat recesiunea şi să anunţe acelaşi trend, înseamnă să fii prea de tot naiv, iar să crezi că Traian Băsescu, animal politic de o rapacitate feroce, materialist şi pragmatic prin excelenţă, lansează tot soiul de proiecte-mamut doar din grija numelui cu care va rămâne în istorie, înseamnă să nu-l cunoşti. În realitate, este absolut evident, pentru orice individ dotat cu o inteligenţă cel puţin mediocră, că, prin revizuirea Constituţiei şi regionalizarea României, şeful statului urmăreşte un scop mult mai practic: consolidarea puterii aproape absolute pe care, puţin câte puţin, de-a lungul loviturii de stat permanente, şi-a însuşit-o abuziv. Pentru a ne convinge de aceasta, este suficient să ne uităm ce prevede proiectul băsescian de modificare a legii fundamentale a statului: transformarea parlamentului într-unul unicameral şi reducerea numărului de parlamentari la cel mult 300 (prin această măsură, Traian Băsescu vrea un parlament care, mult mai mic decât cel actual, poate fi mult mai uşor controlat şi supus voinţei sale); posibilitatea ca preşedintele republicii să dizolve parlamentul, dacă acesta l-a suspendat din funcţie, dar decizia nu a fost ratificată de votul popular, la referendumul ulterior (prin această măsură, Traian Băsescu, care trăieşte cu frica suspendării în sân, vrea să-i sperie pe membrii parlamentului cu riscul de a-şi pierde scaunele, în cazul în care-l debarcă, şi, astfel, să-i determine să se gândească de două ori, înainte de a repeta figura din 2007); reducerea termenului în care parlamentul poate alege un premier şi un guvern de la 60 la 40 de zile, după care, dacă n-a ales pe nimeni, poate fi dizolvat de preşedinte (prin această măsură, Traian Băsescu, care n-a uitat încăpăţânarea cu care opoziţia i l-a propus drept prim-ministru pe Klaus Johannis, la finele anului 2009, respingându-i pe toţi candidaţii săi – Lucian Croitoru, Liviu Negoiţă -, vrea să-i constrângă pe parlamentari, tot sub ameninţarea de a-i „concedia”, să învestească orice guvern dorit de el); restrângerea prerogativelor preşedintelui interimar (prin această măsură, Traian Băsescu vrea să se asigure că, dacă va fi suspendat din nou, înlocuitorul său temporar nu va putea demantela, până la posibila lui revenire la Cotroceni, aparatul de stat pe care l-a construit şi care-i conferă întreaga putere); mărirea duratei de reţinere a unei persoane arestate preventiv de la 24 la 48 de ore, „pentru eficientizarea luptei anticorupţie” (de fapt, prin această măsură, Traian Băsescu vrea să eficientizeze persecuţia şi încarcerarea abuzivă a opozanţilor regimului său)…
În ce priveşte proiectul de regionalizare, preşedintele a urmărit, probabil, prin elaborarea şi promovarea lui, cel puţin două obiective. Mai întâi, să le dea într-un fel satisfacţie parlamentarilor maghiari, care pretind, tot mai obraznici, autonomia aşa-zisului ţinut secuiesc şi de sprijinul cărora depinde rămânerea la putere sau prăbuşirea bandei portocalii. E drept că, după ce au aflat ce prevede proiectul cu pricina, UDMR-iştii s-au pronunţat cu fermitate împotriva lui, dar este, totuşi, cât se poate de limpede că planul de împărţire a României în 8 mari regiuni, cu excepţia Harghitei şi Covasnei, care ar rămâne neatinse, sub forma în care se prezintă azi, trebuia să confere acestei regiuni un statut privilegiat, care să le dea maghiarilor o iluzie de autonomie. Că aceştia n-au înghiţit momeala şi nu s-au lăsat prostiţi, este o cu totul altă discuţie, dar e cert că Băsescu a încercat să le dea un os de ros, fiind dispus să trădeze interesul naţional şi să dea peste cap întreaga organizare administrativ – teritorială a ţării, doar pentru a-şi păstra susţinerea UDMR-ului şi a se menţine la conducere. Iar acum, după ce ungurii au refuzat această soluţie de compromis, aceste jumătăţi de măsură, şeful statului nu mai poate da înapoi, fiind nevoit să apere până la capăt şi împotriva tuturor noua sa găselniţă „reformatoare”. Cât despre cel de-al doilea obiectiv al regionalizării, el este exact cel pe care, potrivit declaraţiilor băsesciene din parlament, l-au avut comuniştii, atunci când au operat actuala împărţire pe judeţe (motiv pentru care aceasta trebuie, vezi Doamne, înlocuită cu ceva mai bun): „Împărţirea pe judeţe mici datează din 1968, dar atunci nu s-a urmarit interesul naţional. Statul de atunci voia să supravegheze orice mişcare, să controleze administraţia, să controleze oamenii”. De fapt, exact asta urmăreşte Băsescu astăzi, prin proiectul de regionalizare: 8 judeţe mari sunt mai uşor de supravegheat şi controlat decât 40 şi ceva de judeţe mici, iar alegerile locale (deja reduse la un singur tur de scrutin, printr-o altă „reformă” prezidenţială) sunt mai uşor de fraudat.
Anul viitor, va avea loc referendumul prin care poporul se va pronunţa asupra proiectului de revizuire a Constituţiei. Aşa cum a procedat şi cu ocazia celui privitor la reducerea numărului de parlamentari, preşedintele republicii a stabilit, de o manieră care constituie şi ea unul din nenumăratele sale abuzuri, că acesta va coincide cu alegerile (de data aceasta, locale) din vara lui 2012. În felul acesta, Traian Băsescu vrea să se asigure că prezenţa votanţilor la referendum va fi suficientă pentru a-l valida, iar oamenii vor fi din nou obligaţi, dacă vor să-şi aleagă demnitarii, ca, la secţiile de votare, să bage-n urnă nu numai buletinele cu numele candidaţilor, ci şi pe cele referitoare la modificarea legii fundamentale a statului. În acel moment, dacă s-au săturat să fie călcaţi în picioare, dacă li s-a aplecat să fie batjocoriţi, minţiţi, manipulaţi, înfometaţi, spoliaţi de drepturile lor…, dacă vor să demonstreze că sunt cetăţeni responsabili, românii trebuie să aibă mare grijă cum votează. Aceeaşi grijă va trebui s-o dovedească şi la alegerile parlamentare din toamna lui 2012. Iar când Traian Băsescu va cădea – căci, mai devreme sau mai târziu, va cădea! -, justiţia va trebui să demonstreze că există şi să-şi facă datoria, inculpându-l, judecându-l şi închizându-l, pentru nenumăratele sale abuzuri, fraude, sfidări, încălcări ale Constituţiei, ilegalităţi, pe autorul loviturii de stat permanente.
@Anca M: Arata-mi si mie.
@Codrin
Daca e sa iti transmit lucrarea printr-un simplu click pe mail nu am rezolva nici eu nici tu prea multe. Poate reusim sa facem front comun si sa facem un mix de idei. Presupun ca si tu ai ideile tale si impreuna cu ale mele poate ne completam unul pe celalalt. Sunt deschisa la propunerea ta, doar ca doresc un mediu neutru :) Observ ca si pe blogul tau mai e cineva interesant de acest subiect.
Am aflat de o Tabara Europeana „Reclaim your fields” http://www.reclaimthefields.org/
iar pe Facebook: http://www.facebook.com/event.php?eid=133779116696313
As participa si eu, vroiam sa ma inscriu sa sustin un workshop, doar ca am aflat pe 2 iulie, culmea, data limita fiind pe 1 iulie!
Asadar, Codrine, sper sa ne auzim :)
P.S. Astept si alte persoane sa ni se alature acestor teme: agricultura, alimentatie, sustenabilitate, investitii, management, logistica si nu in ultimul rand politici si politica :) – doar ca am o conditie: argumentele si informatiile sa aibe sustinere reala.
@Anca M&Codrin
Asta e din ciclul” Hai sa ne intalnim ca sa ne vedem”….
Ce veti rezolva concret cu asta?
Luati fratilor o vaca….vindeti laptele sau vindeti branza (depinde de optiuni/ cu zerul de la branza cresteti si un purcelus)…face un vitel….vindeti carnea sau faceti salam (decideti la un workshop)..incercati mai intai sa vedeti a ce miroase agricultura, ce inseamna aceasta efectiv si nu din ce ati citit prin biblioteci., si apoi sa organizati workshopuri ce e de facut.
In alta ordine de idei:
In Romania dupa parerea mea nu exista oameni care sa riste anumite sume de bani in diverse proiecte noi, cu grad mare de risc si incertitudine., dar in acelas timp cu un enorm ROI in cazul in care idea prinde.
Trebuie sa justifici si sa argumentezi multor specialisti ca anume investind in proiectul tau vor avea satisfactia garantata., ori garantii 100% acesti finantatori nu au nici macar in propriile afaceri., doar ca acolo e un alt principiu – sunt banii mei si-mi platesc greselile personale cu banii proprii, iar in cazul nostru ar iesi: sa platesc greselile altora cu banii propii. :)
Daca ar fi fost asa si la nivel mondial, multe din inventii de care ne bucuram astazi zi de zi, nu ar mai fi fost finalizate.
Iar revenind la postarile noastre mai vechi : vazusem recent o emisiune TV, la care erau prezenti 2-3 prosperi oameni de afaceri in juriu., care analizau diferitele proiecte ale diversilor tineri, unele din ele foarte curajoase. Acestea alegand din 2-3 proiecte unul, la care se merita investit (sub forma de participatie comuna si parti sociale in diverse proportii in acel business).
Omul de afaceri din juriu care nu era de acord cu ceilalti doi, avand mana libera sa investeasca singur (ca doar sunt banii sai) in afacerea pe care o crede el mai buna.
Ar fi interesanta si la noi o astfel de emisiune., iar peste un timp sa se prezinte si rezultatele acestei investitii.
Andron esti comic cu ideile tale . daca asa vezi tu un business….sa nu crezi acum ca toti vorbesc din fotoliu in timp ce privesc agricultura la TV . Codrin din care stiu are ceva experienta in domeniu …
In alta ordine de idei eu propun urmatorul proiect pragmatic spun eu :
maxim 10 tineri sa formeze o structura de afaceri in domeniul alimentatiei in felul urmator .
5 membri sa fie producatori
1 transportator
1 procesator
1 depozitar
2 vanzatori
Investitie facuta pe termen de 5 ani de zile
Pe partea de buget putem obtine finantari europene in care partea de cofinantare sa fie asigurata de noi . E un exemplu concret , viabil si finantabil daca ar vrea sa se uite DV pe el si eventual sa dea o mana de ajutor …
@fratele andron
Intocmai ca proiectul meu este realizat si din experienta zilnica, de pe teren… asa ca „am stat de vorba si cu vaca” si am stat si prin biblioteci :)
Dar pesimismul romanului mi se pare cel mai greu de combatut… ca pana si vaca a fost de acord :)
aaa…si inca o completare… urmariti emisiunea „Arena leilor” pe TVR 2 http://www2.tvr.ro/arenaleilor/
O simplă constatare în isteria creată de rezultatele examenului de Bacalaureat.
Cum să pretinzi calitate educaţională când, de două zile, într-un mod aproape agresiv, de la ministrul Funeriu, Sever Voinescu, inspectori şcolari judeţeni, reporteri trimişi pe teren şi până la elevii care au susţinut examenul, toţi pronunţă asurzitor “bacaloreat” în loc de “bacalaureat”?
@mogul
„Vaca” a fost doar o exemplu larg., si nu neaparat de pus in practica., putem sa le spunem prepelite, crescatorii de sinsila, struti , crocodili..sinsila pentru blanuri….nu conteaza.
Te teorii e plina lumea, practica pe noi ne omoara.
Mult succes!
@ andron
Va felicit pentru pragmatism, luciditate si nu in ultimul rand pentru simtul dezvoltat al umorului . Toate cele bune !
@ Anca M
Nu prea s-a inteles care vaca a fost de acord … Apreciez optimismul dv. insa uneori prea mult entuziasm provoaca … insomnie. Oricum eu va urez succes !
un articol bun:
http://www.zf.ro/opinii/opinie-andrei-chirileasa-zf-mai-bine-dati-bac-ul-la-google-si-facebook-poate-programa-scolara-nu-mai-corespunde-realitatii-lumii-liceenilor-8438734
@Dan Doboseriu
Pragmatismul vine cu timpul.
La varsta de 12,13 ani in afara de munca campului, mai cresteam si purcei, pe care tot eu ii si vindeam la piata (plateam un macelar, iar eu incasam banii :) ), cresteam vitei (de fapt cresteau singuri -doar ca trbuie sa le dai mancare, apa, sa-i duci pe pajiste, sa chemi medicul veterinar, sa le pregatesti proviziile pentru iarna).
In urma multor „cercetari si analize de proiecte” :) am decis sa-mi deschid o mica prisaca: am inceput cu 3 familii de albine, pe care le-am inmultit pana la 14. (asta fiind pasiunea mea,)
Intrucat am avut nevoie de bani pentru a rezolva niste probleme mai urgente am luat mierea in butoaie si o vindeam unei fabrici de dulciuri la pret de en-gros (la marja mica :)
.
Cu apicultura eram unicul din familie care se ocupa – celorlalti le era frica, iar tatal este alergic la veninul de albine.
Parintii mei mai erau si in a treia generatie producatori de vin, detinand si in prezent vita de vie.
Cand aveam 5-6 anisori ii ajutam pe bunici sa vanda vin, lucru pe care-l faceam si la varsta de 9 ani cand a intrat in vigoare Ordinul emis de Gorbaciov referitor la lupta contra bauturilor alcoolice. (iar vanzarea vinului e doar ultima faza a unei munci enorme la care luam parte).
Eu fiind acum a patra generatie, am cam rupt lantul acestei traditii, dar niciodata nu e tarziu sa revin, mai ales ca detinem inca cunostinte „teoretice si practice” – ma voi ocupa cu acest „sport” un pic mai tarziu, sa trecem mai intai niste etape – ca si dl Isarescu in paralel nu reusesc – el este un domn si are mult timp liber.
Iar ca o istorioara personala:” venise intr-o zi la bunicul, la un pahar de vin un mare jucator de carti pe bani din fosta URSS – care dupa cateva lovituri se „lasa la fund” in satul de bastina pe vre-o 3-6 luni de zile – eu aveam atunci cred 6-7 ani. Vazuse ca il ajutam foarte mult pe bunic si i-a zis – si eu am inregistrat :) – cand va creste mare, sa-i recomanzi sa faca facultatea „xxxxxxx”, in afara tarii. Auzisem prima data de aceasta facultate. Pe la varsta de 10-12 ani am inceput sa ma interesez despre acest domeniu, care mi-a placut, m-a interesat, am pus planul in aplicare si activez in acest domeniu deja 13 ani de la absolvirea facultatii.
Intr-un fel agricultura, m-a ajutat sa-mi aleg drumul in viata.
Copiii de la sate nu trebuie sa faca agricultura!
Ei trebuie sa invete si sa aibe aproximativ aceleas conditii de dezvoltare fata de cei de la orase: sali de sport,gradinite dotate, sali de calculatoare,acces internet, profesori calificati, biblioteci bogate., acces la servicii medicale calificate etc., sanse egale. In prezent ei nu au parte de asa ceva, ma refer la modul general.
@ Andron
acum nu stiu cine teoretizeaza. frumoase povestioarele tale .eu vorbeam practic si aplicat cu investitii de zeci de mii de euro . asta pt ca sunt in fenomen desi sunt in primul an, sunt unul din cei 10 care i-am propus si ma lovesc de dificultati care ar fi rezolvabile in circuitul care l-am desenat ….
@andron
Ma bucur ca ati trait in spiritul gospodaresc.
Eu si acum singurul aliment pe care il consum si nu este produs de noi este painea… si eventual cateva produse exotice. In rest le avem din gospodarie, care e dotata cu cotete, curte mare, pivnita… tot ce vrei… pana si afumatoare :) si bineintels in aceste cotete avem vietuitoare. Sau daca vrem vin… are vecinu, care e fericit sa primesca un sticla de tuica in schimb :) Si familia mea a preluat stilul acesta de la bunicu’, care a fost unul diintre cei mai mari apicultori din zona de vest… asta mi-au zis cei care l-au cunoscut, eu aveam 4 ani cand a murit.
Le mai duc prietenilor de la oras o bucata de slanina, sunca, salam… si toti sunt de-a dreptul in extaz :) si se tot mira de diferenta de gust dintre produsele traditionale si cele din comert. Eu le spun ca toate sunt posibile daca exista RESPONSABILITATE.
Macelariile despre care se zice ca sunt romanesti nu au o matca chiar atat de numeroase… si romanu’ ajunge sa cumpere „carne proaspata” … din carcase import Belgia! Asta-i doar un mic exemplu…. la fructe si legume uneori nici nu se cunoaste provenienta.
Iar ceea ce mi se pare mai amenintator este faptul ca investitorii straini din agricultura au ajuns sa lucreze sute de mii de hectare… iar toate produsele recoltate sunt destinate exportului.
Si eu cred ca un spirit gospodaresc te face sa fii un om mai echilibrat, sa fii mai dinamic in actiuni dar si in gandire.
Iar referitor la ceea ce ati spus despre copii de la sate… pai exact asta ar trebui sa insemne dezvoltarea rurala… condusa de ministerul Dezvoltarii Durabile. Ridicarea nivelului de trai in mediul rural va repopula satele romanesti si va aduce echilibrul administrativ de care avem nevoie precum si identinatia nationala a satului autentic romanesc. In loc sa inchida scolile si spitale… ar trebui sa dezvolte strategii de dezvoltare.
Avem o patura sociala de asistati sociali, lucratori cu ziua, oamenii de la periferiile oraselor care traiesc de pe azi pe maine, cati au mai ramas la noi in tara… sau au plecat sa lucreze in strainatate. Acestia toti sunt urmasii acelor tarani adusi cu forta in timpul colectivizarii si facuti muncitori in fabrici. Acea categorie sociala, timp de 50 de ani, sunt in deruta, neajungand sa se integreze in mediul urban.
Si mai sunt atatea de zis… si foarte multe de facut. Bineintels ca avem nevoie de politici nationale care sa dezvolte o productie agricola eficienta… dar avem nevoie si de putin entuziasm si optimism local si individual … ca apoi ajungem sa avem parte de insomnii din cauza ca nu avem ce le pune copiilor in farfurie.
@ andron
Va inteleg foarte bine ce-mi povestiti despre preocuparile dv.avute in copilarie pentru ca eu insumi am crescut la tara si „am mancat aceeasi paine „ca dv.
Pentru a fi mai convingator va rog sa deschideti linkul urmator si sa-mi cititi la comentarii poemul dedicat ” Fabricii de lapte”. Toate cele bune !
http://danvoiculescu.net/blog/2010/12/unii-pot/
@andron: totusi…cred ca am destula experienta in teren ca sa stiu cum „miroase” agricultura. Lucrez in domeniu de ani buni, desi cartea de munca arata altceva…prima experienta a fost la 15 ani asa incat..din nou revine exemplul vacii :-)
P.S.: cum a zis Anca M, exista Arena Leilor (personal emisiunea mi se pare slaba deoarece „investitorii” cer extrem de multe garantii si o participare prea mare in schimbul investitiei lor).
@mogul: structura de care zici cu 10 membri poate fi facuta cu usurinta chiar si din bani proprii (daca te intereseaza sa te apuci de asa ceva). Am pe cineva care vrea sa faca un depozit in Bacau, altcineva care are ferma (culturi de camp) in Suceava, pile la o ferma din Tulcea (:-D), un prieten cu o ferma cu vaci de lapte din Bacau. Deci baza e pusa. In sistem cooperatist e cel mai bine.
@Anca M: Reclaim the fields e o initiativa draguta, dar ia vezi asta: http://www.tffchallenge.com/ . Anul viitor se va extinde in Europa de Est.
Contacteaza-ma.
@Codrin
Pana una alta tot mai bine le este celor ce au grija de vacutele virtuale de la FARMVILLE.
:)
In Romania nu exista nici un program national clar pe 5-10-15 ani in nici un domeniu si nici nu am avut: in afara de a face tot posibilul (inclusiv a privatiza mai ieftin cui trebuie) ca sa devenim membri UE si NATO. – ca sa le luam banii contribuabililor germani si sa-i tocam.
In rest de la politicieni mai putin, de la Dzeu mai mult.
Sa ne auzim de bine!
Comentariile sunt închise.