La data de 16 iunie 2021, am postat următorul text:

„Avem nevoie de o clasă de mijloc

Despre importanța clasei de mijloc s-a tot vorbit. Atât! S-a vorbit. Aproape toate forțele politice admit, cel puțin în campania electorală, că o robustă clasă de mijloc reprezintă un factor important pentru stabilitatea economică și socială. Un singur mărunt detaliu continuă să ne încurce: nu prea avem o clasă de mijloc!

Fără a respinge multiplele definiții care încearcă să definească această clasă de mijloc, eu aș introduce un element suplimentar, important, în orice tentativă de definire sau evaluare a acestei clase. Este vorba despre un termen foarte utilizat zilele acestea: reziliența. Alături de criteriile enunțate de definițiile obișnuite ar trebui introdus acesta: capacitatea de a-și păstra nivelul de trai vreme de 12 luni, chiar în condițiile lipsei veniturilor.

Nu putem vorbi despre o veritabilă clasă de mijloc ținând seama doar de obiceiurile de consum sau de volumul consumului. Capacitatea de acumulare, într-o rată rezonabilă, este și trebuie socotită un factor important în identificarea clasei de mijloc. Atunci când cei despre care vorbim trăiesc de la un salariu la altul, evident nu mai putem discuta despre clasă de mijloc.

Introducerea acestui element de definire este importantă pentru că, dacă vorbim despre clasa de mijloc, aceasta este importantă nu doar din perspectiva consumului, ci și datorită capacității ei de a genera bunăstare. În primul rând pentru sine, apoi pentru societate. Clasa de mijloc nu este și nu trebuie să fie doar clasa funcționărimii bine plătite, ci o categorie care include micii antreprenori, micii fermieri, oamenii din profesiunile liberale, cei cu inițiativă.

Conform estimărilor mele, în acest moment, în România, circa 12% dintre cetățeni pot fi incluși în această categorie. Asta în vreme ce în UE discutăm despre circa 80%.

Proiectul „Fii propriul tău stăpân!”, propus de umaniști, reprezintă un ansamblu de soluții și măsuri menite să reducă acest uriaș decalaj dintre noi și restul statelor Uniunii Europene. Există inițiative legislative ale parlamentarilor umaniști care au fost deja adoptate și există proiecte umaniste de legi care așteaptă să fie adoptate.  Dincolo de retorica de utilitate electorală, o formațiune politică trebuie judecată după capacitatea ei de a genera prosperitate. Restul sunt povești!

P.S. Mult discutatul „Plan de reziliență și redresare”, negociat, respins, renegociat, retrimis pentru o nouă analiză și iar respins, continuă să omită clasa de mijloc. Unde sunt proiectele de sprijinire a clasei de mijloc pe care le promitea USR în campania electorală?”

Am văzut în presă că societatea Kruk România împreună cu IRES au realizat în noiembrie un studiu național de unde rezultă că, dacă ar rămâne fără venituri, 65% dintre români nu și-ar putea acoperi cheltuielile nici măcar o săptămână.

Aceste date statistice oficiale confirmă prăpastia dintre săraci și bogați în România.

Cât de stresant poate fi pierderea locului de muncă, când tu și familia ta nu aveți siguranța unui trai decent nici măcar o săptămână.

Aceștia sunt oamenii pentru care Guvernul, în primul rand, și noi toți ceilalți care nu avem aceste griji, ar trebui să găsim soluții imediate astfel încât românii sa aibă siguranță zilei de mâine.

49 COMENTARII

  1. Domnule profesor, ați făcut o corectă radiografie a stării de de fapt social economice a societății românești!

  2. fara investitii atat din partea statului cat si din mediul privat nu vad o solutie de iesire din actuala criza in care ne aflam.

  3. Lipsa unei clase de mijloc duce de obicei la astfel de rezultate. Câțiva putrezi de bogați și o majoritate aflată în pragul sărăciei.

  4. Din păcate, cei mai mulți români nu doar că nu pot să își păstreze nivelul de trai timp de 12 luni în lipsa veniturilor, dar nu prea au un nivel de trai care să merite păstrat.

  5. Este o situație catastrofală, care arată că o mare parte a populației României este vulnerabilă la orice șoc economic. Guvernul trebuie să ia măsuri urgente pentru a reduce inegalitatea economică și pentru a asigura un trai decent pentru toți românii.

  6. Într-adevăr, o realitate tristă, dar care reflectă o problemă structurală a economiei românești. Salariile sunt mici, iar costurile vieții sunt mari. Este foarte greu să economisești bani în aceste condiții.

  7. E super stresant să nu știi dacă vei putea acoperi cheltuielile lunare de bază. Este o situație care de cele mai multe ori duce la depresie și anxietate.

  8. Prăpastia dintre săraci și bogați este destul de mare în toată lumea, dar în România are caracteristicile Marelui Canion.

  9. Dincolo de posibilele soluții economice, cred că este nevoie și de o schimbare de mentalitate. Trebuie să învățăm să apreciem valoarea economisirii și să ne pregătim pentru eventualitatea unor evenimente neprevăzute.

  10. Să ținem cont și de faptul că că aceste cifre sunt doar o medie. În realitate, există mulți oameni care sunt mult mai vulnerabili decât 65%. De exemplu, persoanele cu dizabilități, persoanele în vârstă și familiile cu mulți copii sunt mai susceptibile să se confrunte cu probleme financiare majore.

  11. Eu fac parte din cei care nu ar putea să-și acopere cheltuielile nici măcar o săptămână. Am un salariu mic și am multe cheltuieli, inclusiv rate la bancă, chirie și cheltuieli cu educația copiilor. Dacă aș rămâne fără loc de muncă, aș fi într-o situație foarte dificilă.

  12. Un nivel așa de înalt de insecuritate financiară este inacceptabil într-o țară care e, cică, în Uniunea Europeană.

  13. Să trăiești cu incertitudinea zilnică a banilor este un coșmar. Te termină psihic și mai devreme sau mai târziu ajungi o epavă.

  14. Este consecința directă a politicilor economice care au fost implementate în ultimii ani și care au dus la creșterea inegalității sociale și la sărăcirea unei părți importante a populației.

  15. Acest studiu pune în vedere un adevăr foarte simplu, anume că statul a eșuat în îndeplinirea unuia dintre cele mai importante roluri pe care le are, acela de a asigura o minimă bunăstare pentru majoritatea cetățenilor.

  16. Am o familie cu trei copii și un salariu modest. Fac economii, dar este foarte greu să strâng o sumă suficientă pentru o rezervă de urgență. Aș fi bucuros dacă Guvernul ar oferi stimulente pentru economisire, cum ar fi reduceri la impozite sau subvenții.

  17. România are unele dintre cele mai mare taxe pe salarii și unele dintre cele mai mici ajutoare sociale din Europa, dar, paradoxal, discursul împotriva persoanelor care trăiesc la limita sărăciei, „asistaților social”, cum sunt numiți cu dispreț este acceptat ca normal și progresist. La unele posturi TV, de exemplu, e politică de trust.

Comentariile sunt închise.