Intalnire cu Dan Voiculescu

Asa cum am mai scris aici, pe blog, un grup de jurnalisti arondati actualului regim au sarcina ca, la orice articol, indiferent de context sau tema, sa bifeze tema Felix. Sub imperativul “niciun articol fara Felix”, ziaristii forteaza subiectele si logica pentru a bifa comanda politica. Nu merge economia, “Felix a blocat-o”. O fluiera publicul pe doamna Udrea la un meci de box, “Felix i-a platit”. Nu atrage guvernul fonduri europene, “Felix e vinovat”. Vine regele in Parlament, “e aranjamentul lui Felix”. Are regele un discurs intelept si echilibrat, “doar atat a reusit Felix”.

De la un punct, poti avea senzatia ca meritele unor ziare sunt masurate pe baza felicsilor pe cap de jurnalist, asa cum a incercat sa sugereze si Sebastian intr-o caricatura pe care am mai publicat-o.

Plecand de la aceasta idee, si incercand sa usureze munca serviciilor de monitorizare ale Cotrocenilor, un grup entuziast de cititori a pus la punct un instrument simplu, eficient si obiectiv pentru masurarea numarului de felicsi pe cap de jurnalist: Felixometrul, pe care il gasiti in coloana din dreapta a blogului. In fiecare saptamana, un soft de monitorizare ne va tine la curent cu competitia acerba dintre felixoclasti (sau felixoctoni) de talie, precum Sabina Fati sau Ioana Lupea, duminica fiind oferit si un binemeritat premiu. De exemplu:

Fie ca cel mai bun sa castige!

E irezistibil curajul unui copil care invata de mic sa-si infranga emotiile si nesiguranta pentru a-si demonstra calitatile.

Detalii aici.

Incepe – ma anunta Anca, PR-ul Fundatiei pentru Dezvoltarea Romaniei … in calitatea mea de blogger - editia a III-a a concursului de debate si oratorie pentru tineri “Dezbate Romania”.

Detalii despre regulament si inscriere puteti gasi aici.

In ceea ce ma priveste, abia astept sa asist la polemici pe teme cu adevarat vii, definitorii pentru problemele Romaniei de azi. In acest sens va solicit voua o mana de ajutor: care sunt aceste teme? Ce subiecte ar trebui clarificate si accentuate de tineri pentru a ajunge pe agenda politicienilor?

Uite si iepurasii cu diplomă despre care v-am povestit aici.

P.S: Cred ca ar trebui însusită temeinic observatia neobositului epigramist Dan Doboseriu:

Să fii şi mai plăcut acestor îngeraşi ,
Făr’ ca efortul tău să fie-n van ,
Să le oferi în dar nu numai iepuraşi
Ci, bine-ar fi, şi câte un … motan !”

Merită votat aici – nu de alta, dar să vedeti atunci frumusete de justificări diplomatice pe Chinez.

Care - de când am băut o cafea împreună, vorbind despre on-line, Facebook si lucruri de gen – a fost nevoit (de o categorie vigilentă de cititori) să inventeze o nouă specie literară: ”Nu sunt omul mogulului!”.

O provocare mai veche, de la prietenul Mordechai. Pe ce teme vom râde după ce trece gloria flăcării viole(n)te? Ei bine, nominalizarea mea merge spre conflictul dintre grupuri, echipe, curente, generatii la congresele politice care vor urma.

Si, dacă tot veni vorba, vă recomand o proză din acelasi Moshe&Mordechai (varianta completă aici):

”Mă ia în primire unchiu Sandu.

- Nu las deloc. Aţi vândut tot în ţara asta. Pe vremea lu’ Ceauşescu făceaţi şcoală şi acu’ îi daţi cu drogurile. Tu când termini, când dai bacalioreatu’?”

P.S.: Multumesc pentru sugestiile din postul privind Partidul Conservator. Voi răspunde detaliat în curând, Codrin m-a convins să reiau răspunsurile ”pe stil vechi”.

Zău aşa: mai bine dai mute la televiziunile mogulilor (unde, statistic, cineva se pregăteşte să te-acuze de ceva) îţi torni o cafea tare, fără lapte, şi-ţi pui la casetofon (esti un conservator, totuşi) o melodie din tinereţe.

Are cineva vreun pont pentru competitia acerba de aici? Urmărind studios noile tehnici de campanie, am încercat o rundă si, ca sa nu apară discutii (”Aha, l-ai vrut pe Crin!”; ”E clar, mergi cu Oprescu!”; ”Geoană, cum ne asteptam!”) am ales să ”joc” cu Traian Băsescu.

Problema e că – fără parabole si apropouri – m-a învins Mircea Badea de mi-au mers fulgii!

Citesc din ce în ce mai des (de exemplu aici, aici sau aici) despre virtuţile terapeutice ale jocului Farmville. Şi mă gândesc să pun şi eu – cu puţină consultanţă de specialitate – de-o bojdeucă în universul virtual. Că-i relaxant, dacă o credem pe Sorina Matei.

Problema e că nu trebuie să ating nici măcar un zarzavat până pe 6 decembrie. Altfel o să primesc în rapoartele de presă:

- Nu, cu mine nu va fi linişte! Nu liniştea lui Iliescu şi Hrebenciuc, în care Voiculescu este lăsat să pună mâna nestingherit pe terenurile din Farmville…

Am fost astăzi la Brașov. Pentru întâlnirea lunară a liderilor conservatori.

Și, pentru că întâlnirea s-a desfășurat la Hotel Aro, mi-am amintit de Cerbul de Aur. Și de un excelent recital Tom Jones.