Conform datelor publicate recent de INS, în 2022 deficitul comercial al României a fost de 34 miliarde de euro.

Liderul departamentului de politici publice, dna Doina Gradea, a analizat împreună cu experți în macroeconomie, membri și simpatizanți ai PUSL și a constatat că acest deficit provine într-o proporție semnificativă de la importurile de bunuri de consum.

Este vorba de cererea de consum a populației care nu este acoperită de producția internă. Cu alte cuvinte, consumăm mai mult decât producem.

În luna martie Partidul Umanist Social Liberal va organiza o masă rotundă pe această temă cu specialiști români de prestigiu.

70 COMENTARII

  1. O să mai scadă și consumul din cauza prețurilor care au luat-o razna rău de tot și asta va diminua într-o oarecare măsură deficitul comercial.

  2. Este îngrijorător faptul că deficitul comercial al României continuă să crească, generând probleme economice și financiare semnificative pe termen lung. Mă întreb ce măsuri au în vedere autoritățile și tare mă tem că nu prea le pasă.

  3. În contextul economic actual, este important să luăm măsuri pentru a îmbunătăți competitivitatea și productivitatea în sectorul de producție al țării, astfel încât să putem reduce importurile și să creștem exporturile

  4. Trebuie să fim conștienți de faptul că reducerea deficitului comercial nu poate fi realizată într-un mod brusc sau rapid, ci este un proces care necesită planificare și implementare pe termen lung.

  5. Eu cred că ar trebui să ne concentrăm pe promovarea inovației și a tehnologiei avansate în sectorul de producție, astfel încât să putem oferi produse de calitate superioară și să îmbunătățim competitivitatea României pe piețele internaționale. În plus, ar trebui să luăm măsuri pentru a încuraja consumul de produse locale și să sprijinim producătorii autohtoni prin politici de stimulare și susținere financiară.

  6. Cred că una dintre temele mesei rotunde ar trebui să fie analiza motivelor care stau la baza cererii de consum și să luăm măsuri pentru a îmbunătăți nivelul de trai al populației, astfel încât să putem reduce dependența de importuri și să creștem producția internă.

  7. În timp ce deficitul comercial poate fi un indicator negativ al sănătății economice a unei țări, trebuie să reținem că acesta nu este întotdeauna un lucru rău, mai ales dacă este generat de investiții străine și de creșterea economiei în ansamblu.

  8. Pe termen lung, ar trebui să ne concentrăm pe dezvoltarea unor industrii locale puternice și pe promovarea exporturilor, astfel încât să putem reduce dependența de importuri și să creștem capacitatea României de a concura pe piețele internaționale.

  9. În timp ce este important să luăm măsuri pentru a reduce deficitul comercial, trebuie să fim atenți la impactul acestor măsuri asupra consumatorilor și întreprinderilor locale. Este important să echilibrăm nevoia de a reduce deficitul cu nevoia de a menține o economie sănătoasă și o populație cu acces la bunuri de calitate.

  10. Politicile fiscale și monetare adoptate de guvernul României pot juca un rol important în reducerea deficitului comercial. Aceste politici ar trebui să fie proiectate pentru a sprijini producția locală și a reduce dependența de importuri.

  11. Într-o țară prea repede dezindustrializată după ’89 și pe fondul unor cerințe continue de produse ce odată erau produse în România, consumul de produse finite externe va crește proporțional cu distrugerea/slăbirea producției interne.

  12. romania are in continuare specialisti dar acestia sunt dati la o parte si pusi in locul lor politicieni care nu au nicio treaba cu functiile pe care le ocupa.

  13. daca actuala conducere nu ia masuri urgente pentru redresarea economica a romaniei vom ajunge pe fundul prapastiei.

  14. romaniei ii trebuie cativa ani pentru a revenii la normal cu economia dupa pandemia foarte grea care a trecut peste noi.

  15. fara un plan economic foarte bine stabilit ne va fii foarte greu sa razbatem in perioada urmatoare care se anunta a fii foarte grea.

  16. romania inca mai are sanse de a iesii din conul de umbra in care se afla dar asta numai cu implicarea adevaratilor patrioti.

  17. consider ca punerea pe picioare a productiei interne care sa asigure un procent destul de ridicat pentru consumul populatiei este vital acum.

  18. nu ne putem baza doar pe importuri din afara granitelor pe termen lung pentru ca asta produce mari derapaje economice pe plan intern.

  19. trebuie gasit urgent un numitor comun in ceea ce priveste partea economica din romania pentru a ne putea dezvolta pe termen lung.

  20. Consider că ar fi necesar să construim mai multe parteneriate cu alte țări și organizații internaționale, astfel încât să putem beneficia de expertiza și resursele lor, și să promovăm schimbul comercial și investițiile externe.

  21. O soluție viabilă ar fi și promovarea educației financiare a populației, astfel încât aceștia să ia decizii mai informate privind consumul și să poată gestiona mai eficient resursele financiare.

  22. În ultimă instanță, reducerea deficitului comercial al României va necesita un angajament pe termen lung și o cooperare strânsă între toți actorii implicați, inclusiv întreprinderile, guvernul, instituțiile financiare și populația. Din acest punct de vedere cred că este foarte bună ideea PUSL de a organiza o masă rotundă cu specialiștii din domeniu.

  23. Deficitul comercial poate fi influențat și de factori globali, precum situația politică și economică la nivel mondial sau fluctuațiile prețurilor la materiile prime. Acești factori trebuie să fie luați în considerare în momentul în care sunt luate decizii privind politicile economice și comerciale.

  24. Ar trebui să sprijinim inovația și cercetarea, pentru a încuraja dezvoltarea de noi produse și servicii, care să devină competitive pe plan internațional. În același timp, ar trebui să ne concentrăm și pe dezvoltarea infrastructurii, astfel încât să putem reduce costurile de producție și să creștem eficiența economică.

  25. Politica fiscală din România ar trebui să fie mai predictibilă și mai stabilă pe termen mediu și lung, astfel încât să asigure un mediu investițional favorabil și să sprijine dezvoltarea sectorului privat.

  26. O idee ar fi să ne concentrăm pe creșterea capacității de producție și să îmbunătățim calitatea produselor locale, astfel încât acestea să devină mai competitive și să atragă cererea internațională.

  27. O altă soluție pentru a reduce deficitul comercial ar fi dezvoltarea turismului intern și extern. România are un potențial turistic important, iar prin promovarea acestui sector putem crește veniturile și implicit scădem deficitul comercial.

  28. Guvernul ar face bine să adopte politici care să sprijine sectorul privat și antreprenoriatul, astfel încât să stimuleze dezvoltarea economiei și să reducă dependența de importuri.

  29. Trebuie să încurajăm producția internă și să reducem dependența de importurile de bunuri de consum dacă vrem să corectăm cât ce cât această situație.

  30. După părerea mea, autoritățile ar trebui să promoveze puternic cumpărarea produselor românești pentru a susține producția internă. Astfel ar scădea deficitul comercial.

  31. Pentru a reduce dependența de importuri, este necesară dezvoltarea producției interne și a industriei locale, în special a sectorului de bunuri de consum. Aceasta ar putea ajuta la creșterea exporturilor, la crearea de noi locuri de muncă și la creșterea economiei în general.

  32. Eu cred că s-ar impune un program de educație economică a populației pentru încurajarea achizițiilor de bunuri produse în România de producători români. Acest lucru ar putea duce la o creștere a cererii interne pentru bunuri produse local, ceea ce ar ajuta la dezvoltarea producției interne și la reducerea deficitului comercial.

  33. Pentru a reduce dependența de importuri, este nevoie de o dezvoltare a producției interne. Aceasta ar putea fi stimulată de politici publice care să sprijine producția autohtonă, prin acordarea de subvenții și facilități fiscale pentru companiile care investesc în producție.

  34. Una dintre soluții ar fi încurajarea consumului de produse locale prin campanii de promovare și educație a consumatorilor. În acest fel, se poate crește cererea pentru produsele autohtone și se poate sprijini dezvoltarea producției interne.

Comentariile sunt închise.