Informatia de aici – foarte tentantă chiar dacă esti un chibiț – te face să-ti pui o întrebare nerezonabilă: pe când un Nobel pentru cercetarea românească?

Avem vreo sansă în următorul secol sau decalajul tehnologic, educational si financiar e prea mare? Mai poate un cercetător să reusească pe cont propriu, izolat – sau mediul si dotările academice sunt decisive în stiinta de performantă?

19 COMENTARII

  1. Intradevar, anul 1968 a fost un an deosebit in domeniul Premiilor Nobel, chiar ffff.interesant.
    Nu imi dau seama,eu fiind o „simpla muritoare” medalia din imagine carui premiu ii corespunde…?!?
    Daca este medalia aferenta Premiului pentru pace…probabil le-o fi placut in acel an…de Alain Delon. :)
    Cercetarea romaneasca…pai s-o intrebam pe …dna.Andreea Marin …?!?

  2. Desigur, mediul si dotarile academice sunt decisive in stiinta de performanta. Asadar, slabe sanse in Romania. Poate un premiu pentru cercetarea efectuata de romani in strainatate.

  3. Lasand gluma la o parte sunt sigura ca asa cum imaginatia si inteligenta genetica a generatiei noi,a copiilor -la a caror suport material contribuiti si Dv. prin http://www.fudv.ro – nu mai avem mult de asteptat…Si de ce sunt atat de optimista ?
    Pai, de exemplu, de asta:
    http://cugetliber.ro/1255640400/articol/49639/video-prima-racheta-spatiala-romaneasca-va-fi-lansata-de-la-bordul-navei-consta/
    p.s.de the creature n-am auzit sa aiba vreo fundatie…dupa ce ca-i jmeker e si avar/zgarcit.

  4. Sau pe când primul premiu de un milion de dolari, deliberat de Academia Română, pentru românul care a ajutat cel mai mult România în decursul unui an. Oare bogaţii României pot pune mână de la mâna pentru un milion de dolari acordat celui mai bun român din României. Tare aş vrea ca în fiecare an cineva să devină eroul de urmat al României.

  5. MOGULULE DE PREMIUL NOBEL

    PREMIUL NOBEL ROMANESC.
    Calde felicitari pentru creiarea unei disutii pe aceasta tema.
    In Romania de acum exista aceasta sansa ! Exista sansa de a pleca din tara din pacate . Va faceti iluzii daca credeti ca un talent deosebit nu va pleca intr-o tara desvoltata stintific si tehnologic. Pe de alta parte nici Palade nici Herta Muller nu aveu sanse daca ramaneau intara. Premiile acestea nu depind numai de calitatea in sine a muncii, ci si de a popularizarii acesteia. Este mult mai usor sa se stie ce realizari ai i in SUA decat in Romania.
    Sa iti dau un exemplu: un matematician numit Endre Szemeredi, care in 1975, pe cand era la Budapesta, a facut o demonstratie ce merita cu prisosinta premiul Fields. Nu l-a primit. Dar dupa ce a venit in SUA, la inceputul anilor ’90, a luat premiile Steele si Schock, echivalente de Fields.
    Romanii sunt limitati de sistem. Cercetarea este un dezastru iar cei mai buni cercetatori nu au alta sansa decat sa emigreze in SUA sau in cateva tari dezvoltate, din occident. Odata ajunsi acolotrebuie sa inceapa de la zero. In aceste conditii, doar exceptional si doar inclusi intr-un colectiv de cercetatori, au sansa de a performa.Premiul Nobel este un premiu special ( cu exceptia celui pentru pace ).Se acorda oamenilor, nu statelor. Se rasplatesc rezultatele de exceptie, nu munca de cercetare.
    Nu exista premiu Nobel acordat pentru „intreaga activitate” , in geniul premiilor oscar.

    Intr-o lume globalizata, cercetarea a devenit o munca de echipa la scara globala.
    Temele de cercetare au devenit asa de complexe incat este din ce in ce mai greu ca un om sau doar cativa sa poata ajunge la rezultate concrete. Acum se lucreaza global, internetul unind laboratoarele de cercetare, religiile si rasele.
    Oamenii deosebiti sunt raspanditi in toata lumea.
    Sa luam cazul genomului uman. Cine poate da un premiu Nobel pentru uriasa echipa ce a reusit sa termine aceasta munca titanica ? Pe cine rasplatesti ? Mii de cercetatori, din toata lumea, au muncit timp de mai multi ani pentru completarea hartii genomului uman. Cum poti discerne meritul personal si cum poti acorda un premiu Nobel fara sa lasi afara pe cineva care a contribuit la fel de mult ?

    Timpurile cercetatorului singuratic ( in genul lui Einstein ) care sta singur si asterne pe hartie teorii complicate, apoi le publica si primeste premiul Nobel, este apus definitiv.
    Este mai putin important statul in care traieste omul respectiv si si mai putin important este statul in care s-a nascut cel care primeste premiul Nobel.

    Premiul nobel la romani ?
    Talente deosebite exista si geniile vor apare.
    Slabe sperante insa pana nu se schimba sistemul si eforturile mogulului sa dea roade.

    Robert Horvath Deva Cineast SUA.

    http://devanewyork.blogspot.com/
    http://devanewyork.blogspot.com/

  6. @all: mogulul vorbeste despre Nobel pt cercetarea romaneasca. Felicitari Herthei Muller pt premiu (prefer Soljenitîn, Bukovski si Goma pe gen), dar nu are legatura cu discutia. Iar inventia Andreei Marin nu e de Nobel.

    Cercetarea romaneasca are resurse umane foarte capabile in toate domeniile doar ca nu exista un sistem de cercetare bun si coerent si oameni capabili sa conecteze rezultatele cercetarilor cu realitatile pietei. Slaba finantare si dotare se datoreaza incapacitatii „cercetatorilor” de a fi şi buni manageri. Exista surse destule de finantare….

    @DV: cercetarea e un domeniu care trebuie sustinut fie de stat,fie de mediul privat.

    In direct de pe litoralul romanesc (gratie Nokia 6500s şi internet mobil de la xyz).

  7. Nu milionul de dolari e problema. Sistemul nu e eficient.
    Decat sa cumperi un milion de pesti din care sa hranesti niste saraci, mai bine inveti sa pescuiasca 100 de saraci si vei hrani milioane.
    Nobel pentru cercetarea romaneasca e posibil. Solutia e simpla dar ia ceva timp: universitate privata pe bune, institut privat de cercetare pe bune. Va surade?

  8. @politica blogurilor: pe anul in curs,din ce stiu, au fost alocate fonduri corespunzand 0.3% din PIB pt cercetare. Iar apoi toate programele ANCS au fost blocate din lipsa de finantare (au primit fonduri doar o parte din proiectele incepute anii trecuti). Rezultate nu se pot obtine fara investitii.

    Un sistem privat sustinut prin diferite instrumente ar fi foarte bun pt Romania.

  9. Secolul urmator? poate. In viitorul apropiat, nu. Decalajul tehnologic si financiar e enorm, nu mare. S-au spus si se vor mai spune multe despre cercetarea romaneasca. Fie ca nu produce pe cat consuma, fie ca nu produce pentru ca nu este finantata suficient. Pana la urma, adevarul este undeva la mijloc. Sunt teme de cercetare care pur si simplu inghit bani degeaba. Sunt insa, aproape in egala masura, si teme care ar trebui finantate pe termen mediu si lung. Cineva spunea aici ca cercetarea romaneasca duce lipsa de bani, dotari si personal. Eu spun ca la toate astea mai trebuie adaugata si rabdarea. Societatea nu mai are rabdarea necesara pentru a ajunge la rezultate.
    Altcineva spunea ca cercetatorii nu merita sa fie sustinuti de stat, desi daca ne uitam putin la structura cercetarii vom vedea ca, in marea lor majoritate, institutele de cercetari se autofinanteaza. S-ar putea sa aiba dreptate. Numai ca, biochimist fiind, indraznesc sa spun ca meseria mea n-are cautare intr-o tara in care la o clinica de cardiologie se reutilizeaza cateterele sau stenturile.
    Cum sa vii si sa arati ca poti produce aici nanotransportori de tipul lipozomilor?
    Adevarul e ca cercetarea are pacatele ei. Teme ridicole, coruptie, spagi, trafic de influenta, interese obscure s.a. Dar la fel de adevarat este ca nu toti cercetatorii sunt „pacatosi”. Si imi permit sa reamintesc cateva dintre modestele rezultate ale cercetarii romanesti: proteinele pe metanol de la Curtea de Arges (am fost primii, inaintea americanilor, fapt care ne-a „taiat” accesul la filtrele Millipore, glutamatul de la Calafat, soiurile de la Fundulea, Gerovitalul Anei Aslan, Boicil-ul. Si exemplele ar putea continua.

  10. DINAMITA

    Alfred Nobel o balanta (ca si DV) care in cei 63 ani de viata a daruit „speciei” 355 inventii, printre care si dinamita, a catadicsit sa instituie, si sa lase mintii omenesti, un stimulent – premiul ce-i poarta numele.
    Tema postarii subtil aleasa de catre DV, il deconspira pe Traian Basescu drept un speculant care a inteles sa decodifice numele inventiei explozive spre a furniza plaiului mioritic un perpetuum mobile de speta ultima.
    Remarcati cum gratie priviri incrucisate, TB descopera cele doua elemente uluitoare, DNA si MITA ( litera I intercalata avand caracter imperativ – a se pune punctul pe ea), in D(i)NA(MITA)…
    Caracteristica de baza a componentelor DNA si MITA este inepuizabilitatea lor intr-un sistem perpetuum.
    Cum TB a aplicat descoperirea la specificul mioritic, este deja istorie scrisa cu cerneala cacanie a politicii romanesti.
    Traian Basescu concureaza „solitar si detasat” la adjudecarea Premiului Nobel, pentru toate timpurile, la categoria „borfas-speculant”, pentru descoperirea de mai sus, fiind o chestiune de zile acordarea odata cu decesul lui poliic inevitabil.

  11. Imi dau si eu cu parerea ca o persoana poate cu putin mai avizata decat altii in domeniul cercetarii stiintifice.

    Premiul Nobel, si stiinta in general, nu se mai face pe cont propriu. De catre nimeni, in nicio tara de pe lumea asta. Pentru a face cercetare de succes ai nevoie de legislatie (vezi scandalul cu celule stem din SUA din zilele astea, unde se pun mari semne de intrebare daca e etic sa se foloseasca embrioni umani ramasi de la clinicile de fertilitate care ar fi oricum aruncati. Mai mioritic, in Romania o lege obliga achizitiile de cercetare sa fie facute prin licitatii publice, facand astfel orice achizitie sa dureze minim 6 luni – astfel multe proiecte devin aproape imposibil de realizat), ai nevoie de un grup de oameni hotarati care sa te lase sa lucrezi (vezi cazul profesorului Benga de la Cluj, unul din putinii oameni de stiinta romani de renume mondial care are mari probleme in ultima vreme din acest punct de vedere), si ai nevoie de colaborari. Si poate mai mult decat orice ai nevoie de finantare; ne place sau nu sa recunoastem cercetarea consuma sume imense de bani. Si mai peste tot in lume aceste sume vin in majoritate de la bugetul statului in care se realizeaza. Pana si universitatile si centrele de cercetare private depinde de fondurile de la stat pentru proiectele efective. Motivul pentru asta e simplu: nimeni in afara de guverne nu dispune de asemenea sume de bani.

    Este de asemenea clar ca in Romania in momentul de fata nu exista bani pentru cercetare la nivel competitiv (nu zic la nivel inalt, dar macar competitiv) la bugetul de stat. Sau cel putin sunt alte prioritati. Desigur replicile clasice sunt foarte adevarate: „Daca ar fura ei mai putin, ar fi bani si pentru asta!”. Probabil ca e adevarat, dar e de asemenea adevarat ca asta nu se va intampla peste noapte.

    Asadar situatia in care suntem e la prima vedere ingrata: nu avem bani pentru finantarea cercetarii, si „ne pleaca toti oamenii destepti”. Adevarul este insa ca lucrurile nu stau chiar asa. In lumea stiintifica exista o mobilitate enorma. Daca in momentul asta lucrurile in Romania in cercetare nu stau chiar asa de roz, atunci e foarte bine ca oamenii destepti pleaca pentru ca decat sa stea degeaba in Romania mai bine isi fac un nume afara. In plus, e bine ca ei se pregatesc la cel mai inalt nivel in alte tari. Apoi in 10,20,30 de ani, cand/daca in Romania cercetarea va deveni o prioritate si se vor aloca cateva fonduri, va fi relativ usor sa incepem sa atragem inapoi romanii scoliti afara, care sunt deja experti in domeniile lor. Tot ce va trebui este sa le dam niste salarii decente si finantare de cercetare + legislatie care sa le permita sa o si faca. Poate ca intai se vor face colaborari intre marii experti romani de peste hotare si cei mai putin cunoscuti de acasa. Dar se va face.

    Pana atunci insa, este contraproductiv sa le cerem sa se intoarca, pentru ca aici nu ar putea face nimic. Premiul Nobel pana la urma se da pentru descoperiri care au schimbat lumea, si este un egoism extrem sa ceri cuiva sa se sacrifice astfel de descoperiri numai pentru a lucra in tara natala. Dar in secolul viitor e foarte posibil sa avem oameni de stiinta competitivi la nivel mondial. Premiul Nobel tine si de sansa, dar cercetare de calitate vom avea daca vom vrea sa avem.

  12. ignoranta celor care sunt alesi in slujba cetatenilor, ignoranta cetatenilor in a-si cunoaste drepturile cetatenesti, invidia, ura,… „virtuti” alimentate in ultimii ani, vor face Premiul Nobel sa tina mai mult de sansa. Cercetare de calitate nu vom avea la nivel de stat. Legislatia in domeniu este stufoasa si nu da sansa unui cercetator indivitual sa se manifeste plenar si daca are posibilitatea sa intilnesaca un om sau o corporatie care sa-i accepte conditiile si sa-l promoveze, bine, daca nu, nu. de la idee la profit iar e „stufos” pentru un cercetator, care idealist cum e va da piept cu meschinaria realitatii romanesti.
    Daca omenirea(romanii) nu e pregatita sa primeasca ce sunt unii in stare sa-i
    dea le vor lasa mostenire poate… daca nu, gropa ignorantei va inghiti stradaniile mele ca si ale altora de a usura viata semenilor lor.
    sunt inventii lasate mostenire umanitatii de ani buni si zac nestiute de lume in
    aceeasi groapa, de ce? „daca samanta nimereste in loc bun aceasta incolteste
    creste si da rod bun” nu samanta locul e plin de pitre si de maracini.
    domnu voiculescu ati iceput si o tineti bine dar nu prea avem ce conserva in
    acest moment fiti mai laburist liberal „un pic macar”. decalajul dintre noi si ceilalti*(straini) nu e mare suntem chiar mult mai calificati, procentual vorbind fata de multi dar munca in tara asta nu mai este perceputa o virtute ci ca o
    rusine, mai ales printre tineri. nobelul putea fi si al nostru in ultimii ani ca sau facut descoperiri remarcabile, buba e ca descoperirile n-au „panglica” si daca n-au da-le… nu prezinta interes si politic nu prezinta nimic. ca sa brevetezi in
    tara si strainatate ai nevie de trei indivizi un politician influent un om de afaceri influent si un cercetator dezinteresat. v a pup romaneste si va doresc sa fi-ti puternic cat mai multi ani. doamne ajuta! cornili de la catanesti

Comentariile sunt închise.