Oct 15

Prima și cea mai importantă critică pe care umanismul pragmatic o aduce societăților contemporane, inclusiv celor dezvoltate, este greșita folosire a valorii umane, sub-utilizarea sistematică a resurselor creative ale oamenilor. Încă din primii ani ai mileniului III, am semnalat prin doctrina umanistă pericolul capital al reducerii capacităților de a inova și întreprinde la statutul subordonat de „forță de muncă” sau de simplu „ingredient” al proceselor economice.

În cartea „Omenirea, încotro?”, apărută în 2014, am dezvoltat ideea necesității unei revoluții în modul de utilizare a resurselor umane cu noi argumente ce valorifică teoretic experiența evidențiată de criza economică izbucnită în 2008. Plecând de la constatarea că societățile postindustriale au redus și reduc la maxim posibil rolul forței de muncă, am semnalat faptul că procesul de degradare a resurselor umane la nivel de ingredient productiv împinge economiile contemporane spre evoluții nefaste, cu efecte negative greu de cuantificat pe termen lung.

Nu este vorba, în raport cu aceste evoluții, doar de considerente umanitare vizând injustiția plasării valorii umane în poziția de simplu element al unui calcul de profitabilitate – considerente invocate uneori de doctrinele de stânga. Este vorba, dimpotrivă, de considerente teoretice profunde, vizând însăși supraviețuirea sistemului economic contemporan.  Considerarea factorului uman ca subordonat calculului economic, fie că este vorba de câștigul material imediat sau de profitul economic pe termen lung, este o eroare care în ultimă instanță conduce la eșecul modelelor economice care procedează astfel.

Ideea nu este nouă. Încă din 2004, într-una dintre lucrările în care vorbesc despre doctrina umanistă, spuneam că singura soluție viabilă la problema sub-utilizării valorii umane și a degradării continue a statutului resurselor umane este atragerea într-o proporție cât mai masivă a oamenilor în sfera antreprenoriatului, în sfera clasei de mijloc caracterizate de „independența materială și de mentalitate” (ideea este dezvoltată în cartea ”Societatea umanistă”, publicată la Editura Intact, în anul 2004).

Numai transformarea cetățenilor din simpli „angajați” în posesori și administratori ai unor proprietăți utile, active, în întreprinzători independenți, poate ridica omul modern de la treapta elementară de „forță de muncă” la nivelul de persoană independentă, creativă, care nu trăiește cu teroarea  – ce l-ar face cu ușurință manipulabil –  că, dacă azi își pierde sursa de venit, mâine nu poate asigura această subzistență. Cu alte cuvinte, transformarea în proprii lor stăpâni.

În ciuda avertismentului pe care l-am lansat prin doctrina umanistă încă din primii ani ai mileniului III, la care s-au adăugat ulterior și unele semnale înrudite ale unor economiști reputați, evoluțiile iresponsabile privind tratamentul acordat resurselor umane au continuat și s-au agravat la nivel mondial. În prezent însă, sub presiunea fără precedent a modernizării tehnologice, experții economici încep să realizeze riscurile sub-utilizării valorii individuale și să înțeleagă necesitatea revoluției umane a transformării simplei „forțe de muncă” în forță antreprenorială.

Declarații recente, vin să confirme acest lucru.  Sean Culey, expert în trans­formarea afa­ce­rilor şi vicepreşedinte în cadrul Manucore – o reţea de lideri de busi­ness din zona de pro­ducţie şi supply chain, prezent la o con­ferinţă orga­nizată zilele acestea la Praga de către P3, unul dintre cei mai mari investitori şi dez­voltatori europeni de proprietăţi logistice, a semnalat auditoriului că rapiditatea schimbării tehnologice pune în fața companiilor cerințe imperioase de adaptare rapidă: „În 2013, unui robot îi lua 3 minute şi 20 de secunde să ia un produs, să îl împacheteze şi să îl dea mai departe, iar toţi liderii din business erau sceptici, spuneau că durează prea mult şi este ineficient. Câteva luni mai târziu, aceeaşi sarcină era finalizată în doar 1 minut şi 12 secunde. Lucrurile se schimbă foarte rapid, iar cine nu se adaptează va pierde în faţa competiţiei“.(Ziarul financiar, 13 octombrie)

Care credeți că este însă direcția în care trebuie să meargă firmele economice, pentru a se adapta revoluției tehnologice accelerate la care asistăm? Direcția este exact aceea a dezvoltării antreprenoriatului, pe care umanismul pragmatic o recomandă de aproape două decenii:

„Concentraţi-vă pe o strategie pen­tru clienţi pe termen lung, experimen­taţi şi inovaţi în mod constant şi dez­voltaţi o echipă de antreprenori în interiorul companiei. Nu mai folosiţi oamenii ca pe nişte resurse, începeţi să îi trataţi ca pe nişte antreprenori, pentru că astfel vă vor aduce valoare şi vouă, şi clienţilor voştri“, a mai spus Sean Culey. În opinia lui, oamenii nu îşi vor pierde joburile ca urmare a avansului adus de tehnologie, însă conţinutul acestora se va schimba semnificativ.

Strategii economici și tehnicienii ce explorează direcțiile de dezvoltare a societății moderne confirmă astfel atât diagnoza umanistă, cât și soluțiile pe care le-am propus încă de la începutul anilor 2000: nici o societate care sub-utilizează resursele umane nu poate fi sustenabilă, de unde decurge ideea umanistă directoare pe care am enuntat-o in cartea ”Societatea umanista” din 2004:  Teza noastră este că, pe termen foarte lung, succesul unei societăți, în particular competitivitatea ei, înțeleasă într-un sens larg, este dată de proporția în care respectiva societate reușește să-și exploateze zestrea fixă de valoare umană cu care este dotată în mod natural.

Competiția va fi câștigată numai de către companiile, comunitățile și societățile care se vor dovedi capabile să reevalueze și repoziționeze valoarea umană, ridicând individul, redus astăzi la nivelul de ingredient al producției, până la rangul de inovator și antreprenor, și reabilitând astfel clasa de mijloc, ce concentrează majoritatea agenților activi ai antreprenoriatului și inovației, ca principală forță economică, socială și politică a contemporaneității.


Oct 12

De-a lungul istoriei, poziționările antagonice nu au dus la nimic bun și au avut efecte nocive asupra oamenilor.

Încă de acum 2 ani am prevăzut că în 2018 va fi începutul unei noi crize la nivel global. Sugerez factorilor responsabili să formeze un grup de reflecție format din specialiști în economie care să deseneze scenariile posibile pentru anul viitor.

Sep 30

Înțeleg că pe un site obscur a apărut informația că eu aș face parte dintr-o echipă care urmărește suspendarea președintelui României.

Este important ca toată lumea să știe că nu fac parte din nicio echipă.

Am fost cel care a inițiat prima suspendare a unui președinte în istoria României, lucru care nu a fost înțeles la timpul lui nici de români și nici de partenerii strategici ai României.

Acum nu am nicio implicare într-o probabilă inițiativă de suspendare a lui Iohannis.

Am înțeles că gen Stamatoiu (fost șef al Securității pe vremea lui Ceaușescu) și Mihai Răzvan Ungureanu folosesc un site insignifiant pentru a mă poziționa politic și pentru a mă antagoniza cu factorii de decizie din țară și din străinătate.

Am decis că se impune un apel public la o minimă responsabilitate a afirmațiilor.

ÎN CONCLUZIE: nu fac parte din nici un grup care vrea să-l suspende pe Președinte. NU este preocuparea mea.  Acum sunt preocupat de lupta împotriva abuzurilor, cu accent pe excesele celor puternici împotriva celor care nu se pot apăra singuri.

Deci dragă „comisarule”, fii deștept și caută-ți alte ținte!

NB: Apreciez profesionalismul celor care lucrează în instituții motiv pentru care nu instituțiile sunt cele vinovate, ci anumiți oameni care lucrează sau mai ales, care au lucrat în aceste instituții.

Sep 26

Am citit astăzi, în Jurnalul Național, povestea eroului Marin Lungu și sunt hotărât să mă lupt pentru dânsul. Revin cu detalii.

Sep 22

În curând va fi ziua mea de naștere.

Sunt încă afectat de modul în care mi-am petrecut ultimele 3 aniversări.

Colegii de celulă și funcționarii din pușcărie îmi urau ”mulți ani afară” – așa se spune acolo – în timp ce eu muream încet.

Seara vorbeam la telefon cu familia, dar nicio vorbă despre aniversare.

Acum sunt cu cei dragi, dar nu am puterea să mă bucur. Știți ce greu este să vrei să te bucuri și să nu poți?

Este la fel de greu ca atunci când ești singur de Paște sau de Crăciun. Doare al dracului de tare!

Sep 21

După cum vă spuneam săptămâna trecută, am fost plecat câteva zile din țară. Nu am să vă încarc cu detalii despre investigațiile mele medicale – totul a decurs bine până acum. În mod previzibil, urmează operația.

Vreau însă să vă povestesc o întâmplare reală, la care vă invit să vă gândiți.

Întâmplător, în una din aceste zile în care am fost plecat, am avut o scurtă discuție cu un cetățean britanic. Printre altele, la un moment dat, l-am întrebat cu ce se ocupă în Anglia. Mi-a spus că are o fabrică cu peste 3.000 de angajați care produce mobilă de bucătărie, cu o cifră de afaceri de sute de milioane de euro. Un domeniu nou și interesant în care și românii ar putea investi, m-am gândit eu.

L-am întrebat care este durata medie de viață pentru mobila de bucătărie. Conform experienței sale, aceasta ar fi de 7 ani – mi-a spus el.

Bun și după ce piața de mobilă se va sătura, pentru cine mai fabrici? l-am întrebat.

Închid temporar fabrica până când crește din nou cererea!, a replicat el.

Nu am putut să nu îl întreb: Și cu cei peste 3.000 de angajați ce faceți când fabrica se închide? TRASH! a fost răspunsul antreprenorului britanic.

În final, am vrut să știu când vrea să repornească fabrica, de unde ia alți muncitori. Relaxat, mi-a explicat că forță de muncă există din belșug.

Pe mine, convingerile umaniste m-au făcut să mă gândesc, în primul rând, la cei peste 3.000 de oameni, în detrimentul rațiunilor ce țin de profitabilitatea unui business – cu toate că, nici acestea din urmă nu sunt de neglijat.

Voi ce credeți?

Sep 15

O pierdere mare astăzi pentru familia liberală.

Un om care a crezut cu toată fiinţa lui în doctrina liberală. De astfel de oameni, care să creadă cu adevărat într-o ideologie, are nevoie România.

Doctrina umanistă nu este departe de doctrina liberală deoarece în centrul amândurora stă omul, cu capacităţile şi limitele sale.

În semn de omagiu pentru Mircea Ionescu-Quintus sper că Partidul Naţional Liberal îşi va găsi calea în politica românească.

Conferinta de presa PNL/ In imagine : Mircea Ionescu Quintus/ Fotografii : Ovidiu Radu / MEDIAFAX FOTO/ Data : 21.09.1999

Fotografie Dan Voiculescu şi Mircea Ionescu-Quintus

Regret că au fost unii care au îndrăznit să îi umbrească ultimii ani calomniindu-l.

Dumnezeu să-l odihnească în pace.

Sep 13

De data aceasta vă voi spune eu motivul plecării mele din țară  (regret că astfel îi dezamăgesc pe amatorii de zvonuri alarmiste):

După cum știți, în curând urmează să fiu operat.

Iar pentru această intervenție chirurgicală,  profesorii pe care i-am consultat mi-au recomandat un control medical mai amănunțit, analize și investigații în străinătate.

PS: Celor 34% din populație care au încredere în mine (conform celui mai nou sondaj de opinie Avangarde), le promit că îi voi ține la curent cu starea mea de sănătate.

Sep 10

Mă adresez persoanei fizice Kovesi și vă sugerez de la bun început să nu mai confundați sau să puneți egal între instituția DNA și persoana fizică Kovesi. Lupta împotriva corupției trebuie să continue, dar ea nu depinde de un singur om, și anume de dumneavoastră. Poate, astfel, abuzurile din DNA vor rămâne istorie.

În activitatea dumneavoastră, ați influențat și chiar distrus destine omenești. Anul trecut au fost înregistrate 134 de achitări definitive, iar în acest an, numai în primele 5 luni, judecătorii au infirmat 95 de rechizitorii.

În același timp, în calitate de procuror șef, împreună cu unii procurori (nu toți, și chiar ar fi interesant de știut ce procurori onești mai ascultă astăzi ordinele dumneavoastră) ați ținut în nelucrare dosare, fie în scopul de a le folosi în șantaje politice, fie în scopul de a proteja anumite persoane.

Doamna Kovesi,

Nu m-aș mira dacă după această scrisoare veți încerca să găsiți prin sertare delațiuni pe baza cărora să faceți alte abuzuri în ceea ce mă privește. Se știe că sub presiunea unor anchete diverse personaje fac declarații mincinoase pe care dumneavoastră încercați să le folosiți fără a avea niciun fel de dovezi.

Cu ajutorul unora precum Nelu Iordache, Gheorghe Ștefan, Dorin Cocoș etc sau a unor foști salariați ai grupului fondat de mine, cum ar fi Mihai Craiu, Sorin Oancea etc ați încercat să deschideți dosare fictive. Asta în cazul meu. Să nu mai amintim cazurile: Adrian Năstase, Decebal Traian Remeș, Dan Radu Rușanu, Călin Popescu Tăriceanu, Mircea Diaconu, Liviu Dragnea, Ludovic Orban, Lia Olguța Vasilescu, Romeo Stavarache, Tudor Chiuariu, Romeo Florin Nicolae și alții.

Doamna Kovesi,

Vă anunț că nu îmi este frică de dumneavoastră. 80% din populația României a confirmat într-un sondaj de opinie că dosarul ICA a fost instrumentat politic.

Vă sugerez să nu faceți cerere la CSM pentru apărarea reputației deoarece majoritatea celor prezentate mai sus au fost confirmate de judecători, singurii care au dreptul de a distinge între vinovăție și nevinovăție sau sunt în atenția Inspecției Judiciare.

Doamna Kovesi,

Lupta împotriva corupției poate continua și fără dumneavoastră, fără procurorii care vă sunt servili și fără abuzuri. Așa cum corupția ucide, abuzurile pot distruge destine și, uneori, chiar ucide.

România trebuie curățată de corupție și de abuzuri pentru a avea un autentic stat de drept.

Sep 06

O primă analiză la nivel macro mă duce la concluzia ca România va trăi o lungă toamnă fierbinte, cu răsturnări spectaculoase care sper să ducă la clarificări.